Abstract: The reproduction is one of the life�s yerly cycle phaze of any animal, on which depends



Yüklə 86,83 Kb.
Pdf görüntüsü
tarix29.04.2018
ölçüsü86,83 Kb.
#40339


NR. 1 (31) febRuaRie 2007



cercetări ştiinţifice



Abstract: The reproduction is one of the life�s yerly cycle phaze of any animal, on which depends

The reproduction is one of the life�s yerly cycle phaze of any animal, on which depends 

into  all  the  initial  effective  of  populations.  For  Triturus  cristatus  the  reproductive  process  is 

counected with individuals passage from land to water medium. In this paper is analized which are 

the factors which determine the different reproductiv migrations rithm of male and female, which 

is the phenology of the main reproduction phaz – reproductive migrations, achievement of nuptial 

games, spawn fertilization etc. 

An  important  role  in  reproductive  process  have  so  morphological  peculiarities  of  whose  who 

reproduct as nuptial colours and secondary sexual natures about reproductive success of notched 

Tritonus population from Republic of Moldova�s Central Codri.

Keynote:  Triturus  cristatus,  reproductiv  success,  nuptial  colours,  secondary  sexual  characters, 

reproductive migrations.

Introducere

Datorită  modului  amfibiont  de 

viaţă, amfibienii ecaudaţi şi caudaţi, 

inclusiv  specia  Triturus  cristatus

în  decursul  ciclului  anual  de  viaţă, 

vieţuiesc  în  două  medii  diverse  de 

viaţă: pe uscat şi în apă. Deoarece la 

majoritatea  amfibienilor  fecundaţia, 

dezvoltarea icrelor şi larvelor se pot 

realiza doar în apă (figura 1,b), pro-

cesul reproducerii  are loc primăvara 

şi este legat de trecerea indivizilor de 

la viaţa pe uscat la cea în habitatele 

acvatice [1,2]. Excepţie fac doar ra-

nidele  verzi  care  în  decursul  anului 

vieţuiesc numai în habitatele acvatice. 

Prin urmare, una din condiţiile obli-

gatorii  ale  iniţierii  reproducerii  este 

cea  de  ocupare  a  sectoarelor  acva-

tice  optimale  pentru  realizarea  pro-

ceselor  vitale  legate  de  reproducere 

– atracţia partenerului conjugal, îm-

perecherea,  depunerea  şi  fecundaţia 

icrelor,  repartiţia  icrelor  în  locurile 

favorabile  de  dezvoltare  etc.  Apare 

întrebarea: care dintre cele două sexe 

trebuie  să  vină  primul  în  bazinele 

U

nele aspecte ale reprodUcerii tritonUlUi 

crestat: sUccesUl reprodUctiv, cromaţia 

nUpţială Şi caracterele seXUale secUndare 

ale reprodUcătorilor

doctor  tudor cozarI,

            lili��n�� JalBă

Universitatea de Stat din Tiraspol

Prezentat la 25 noiembrie 2006 

acvatice de reproducere şi care sunt 

cauzele care îl fac pe acel sau alt sex 

să vină mai devreme sau mai târziu 

în aceste locuri? Pornind de la prin-

cipiul  anizogamiei,  femela  de  triton 

– definită ca sexul producător de ouă 

mai mari – este în principiu sigură că 

va avea un partener. Se ştie că resursa 

limitată la  animalele ce  se  reproduc 

pe  cale  sexuată,  inclusiv  la  amfibi-

eni,  este  constituită  din  numărul  de 

ouă  produse.  Prin  urmare,  femelele 

de triton crestat au mai mult de oferit 

în termeni de investiţie energetică în 

fiecare act de împerechere şi, ca ata-

re,  este  mai  mare  probabilitatea  ca 

ele să-şi găsească un partener sexual. 

Aceasta se datorează faptului că oul 

femelei  pune  la  dispoziţia  viitorului 

urmaş nu numai informaţia genetică 

conţinută în cromozomii săi (aşa cum 

o  face  spermatozoidul  masculului), 

dar şi substanţele nutritive suficiente 

(sau energia necesară) pentru realiza-

rea  cu  succes  a  dezvoltării  embrio-

nare a acestui viitor urmaş [5]. Mas-

culii însă, spre deosebire de femele, 

investesc relativ puţin în fiecare efort 

parental  şi  de  aceea  este  în  avanta-

jul lor să valorifice cât mai mult din 

investiţiile  femelelor.  Femelele,  in-

vestind  mai  mult  decât  masculii  în 

viitorii urmaşi, prin urmare, vor fi o 

resursă  mai preţioasă şi  mai căutată 

decât masculii şi, de aceea, pentru a 

intra în posesia lor, masculii trebuie 

să concureze aprig între ei. Iar avan-

taje va avea din start doar acel mascul 

care va veni primul la bazinul acvatic 

de reproducere.

Materiale şi Metode de 

cercetare

În  calitate  de  subiect  al 

investigaţiilor a fost aleasă populaţia 

de  triton  crestat  (Triturus  cristatus 



Laur) din Rezervaţia „Codrii”, care 

a  fost  cercetată  în  decursul  anilor 

2004 – 2006. 

Pentru a stabili particularităţile repro-

ducerii speciei, au fost realizate cercetări 

de  durată  asupra  fenologiei  tritonului 

crestat (erau fixate termenele şi condiţiile 

climaterice  –  temperatura  aerului  şi  a 

apei,  umiditatea  aerului,  adîncimea  şi 





NR. 1 (31) febRuaRie 2007

cercetări ştiinţifice

gradul de acoperire cu vegetaţie al bazi-

nelor de reproducere etc., realizării jocu-

rilor nupţiale şi fecundaţiei.

Pentru  determinarea  particu-

larităţilor cromaţiei şi a caractere-

lor sexuale ale reproducătorilor au 

fost  analizaţi  din  punct  de  vedere 

morfo-biometric 64 de indivizi, in-

clusuv  41  de  masculi  şi  23  de  fe-

mele.  După  fotografierea  fiecărui 

individ,  aceştia  erau  descrişi  con-

form  unei  metodici-standart  [1], 

conform  căreia  erau  înregistraţi 

următorii  parametri:  dimensiuni-

le, sexul, detaliile coloritului dor-

sal  şi  ventral,  forma,  culoarea  şi 

dimensiunile  înotătoarei  codale, 

a  înotătoarei  dorsale  şi  a  cloacei, 

cromaţia  detaliată  a  regiunilor 

corpului  –  capului,  toracelui,  ab-

domenului, înotătoarei codale etc. 

Datele  acumulate  au  fost  ulterior 

prelucrate  şi  analizate  în  scopul 

evidenţierii  elementelor  principa-

le  ale  dimorfismului  sexual  şi  ale 

celor  individuale.  În  condiţii  de 

laborator  au  fost  realizate  expe-

rimente  de  cercetare  a  influenţei 

cromaţiei nupţiale şi a caracterelor 

sexuale ale masculilor asupra suc-

cesului lor reproductiv, amplasînd 

în  acvariu,  în  3-4  repetări,  cîte  1 

mascul matur (care a participat la 

reproducere  de  2-3  ori),  1-2  mas-

culi aflaţi pentru prima oară în faza 

de reproducere şi cîte o femelă. În 

urma rezultatelor alegerii efectua-

te  de  către  femelă,  a  fost  stabilită 

valoarea succesului reproductiv al 

acelui sau altui mascul.

În  paralel,  au  fost  realizate 

observaţii  de  lungă  durată  (în  total 

35 de ore) asupra comportamentului 

nupţial al tritonilor în natură (în lacul 

nr.8 al Rezervaţiei „Codrii”), pentru a 

stabili care este succesul reproductiv 

al diferiţilor masculi.



tabelul 1

Fenologi�� reproducerii popul��ţiei de Triturus cristatus în codrii centrali

(rezerv��ţi�� „Codrii”, m��rtie-iulie, 2003-2006, n=99)

Sexul


N

termenele re��lizării f��zelor fenologice de reproducere

iniţiere�� migr��ţiilor 

reproductive

ap��riţi�� în b��zinele 

de reproducere

iniţiere�� jocurilor 

nupţi��le

iniţiere�� 

fecund��ţiei

Masculi 


58

6.03 -15.03

8.03 -16.03

13.03 -23.03

15.03 -25.03

Femele 


41

11.03 -28.03

12.03 -21.03

13.03 -23.03

15.03 -25.03

rezultate şi diSCuŢii

Pornind de la cele menţionate ante-

rior, am stabilit că masculii de triton 

crestat, în scopul atingerii unui succes 

reproductiv maximal, sunt impuşi de 

către selecţia naturală să vină primii 

la bazinele de reproducere [5, 6, 7]. 

Şi acest postulat teoretic a fost con-

firmat  completamente  de  rezultatele 

obţinute de noi referitoare la fenolo-

gia  reproducerii  populaţiei  de  triton 

crestat în condiţiile Codrilor Centrali 

(tabelul 1).

Datele din tabelul 1 ne confirmă cu 

elocvenţă că masculii de triton cres-

tat vin la bazinele de reproducere, de 

regulă,  cu  circa  4  zile  mai  devreme 

decât  femelele;  având,  prin  urmare, 

timp  suficient  pentru  a-şi  ocupa  te-

ritoriile  individuale  de  reproducere 

mai înainte de sosirea în aceste bazi-

ne a femelelor.

În  plus,  sosirea  masculilor  are  loc 

mai  mult  sau  mai  puţin  în  termene 

restrânse  (în  decurs  de  o  săptămână 

–  6.03–16.03),  deoarece  locuri  opti-

male  pentru  reproducere  în  bazinele 

acvatice sunt puţine şi de aceea mas-

culii tind să vină cât mai devreme şi, 

în  mod  operativ,  să  ocupe  cele  mai 

favorabile sectoare acvatice. Femelele 

însă, din contra, având siguranţa că în 

orice moment vor putea beneficia de 

un mascul disponibil de reproducere, 

vin  la  bazinele  reproductive  pe  rând 

şi într-un interval de timp cu mult mai 

extins  –  de  15-17  zile  (în  perioada 

– 12.03–28.03). 

O  altă  particularitate  biologică 

importantă  a  amfibienilor  caudaţi 

rezultă  din  faptul  că,  atâta  timp 

cât  femelele  de  triton  reprezintă  o 

resursă  limitată  (care  se  datorează 

faptului  că  toţi  masculii  disponibili 

de reproducere ai populaţiei date sunt 

deja prezenţi în locurile de reprodu-

cere, pe când femelele vin pe rând şi 

de  aceea  pe  întreg  parcursul  repro-

ducerii ele sunt mai puţine la număr, 

în comparaţie cu numărul masculilor 

- pretendenţi), între masculi se atestă 

o competiţie activă pentru dreptul de 

a intra în posesia unei femele [6]. Ca 

urmare, este posibil ca unii masculi să 

se împerecheze cu una sau mai multe 

femele, pe când alţi masculi să nu se 

împerecheze nici cu o femelă. De aici 

rezultă  că  nu  toţi  masculii  de  triton 

crestat au unul şi acelaşi succes repro-

ductiv:  la  unii  succesul  reproductiv 

poate fi maximal, pe când la alţii poa-

te fi nul. Această diferenţă existentă 

în succesul reproductiv al masculilor 

de  triton  crestat  duce  la  apariţia  şi 

perfecţionarea pe parcursul evoluţiei 

a  caracterelor  sexuale  secundare  în 

cadrul sexului mai competitiv – adică 

în  cadrul  masculilor.  Competiţiile 

dintre  masculii  de  triton  crestat  în 

mare  parte  au  un  caracter  ritualizat, 

care se realizează, în fond, în mod in-

direct. De aceea, s-a observat că un 

rol  important  în  aceste  interacţiuni 

competitive dintre masculi îl au hai-



nele nupţi��le şi c��r��cterele sexu��le 

secund��re; iar gradul de dezvoltare 

al acestora la fiecare mascul în par-

te evaluând drept un indiciu sigur de 

demonstrare a superiorităţii persona-

le faţă de ceilalţi masculi-concurenţi. 

La tritonul crestat caracterele sexuale 

secundare se manifestă prin: 

a)   apariţia crom��ţiei nupţi��le;

b) apariţia unor caractere morfo-

logice sexu��le secund��re.

Crom��ţi��  nupţi��lă,  c��r��cterele 

sexu��le  secund��re  şi  import��nţ�� 

lor biologică.

Crom��ţi��  nupţi��lă  este  unul  din 

fenomenele  determinante  de  mani-

festare  a  concurenţei  intrasexuale, 

adică  a  concurenţei  dintre  masculi 

pentru  atracţia  şi  cucerirea  partene-



NR. 1 (31) febRuaRie 2007



cercetări ştiinţifice

rului sexual. La tritonul crestat, după 

cum  rezultă  din  cele  relatate  ante-

rior,  cromaţia  nupţială  se  manifestă 

numai  la  masculi  (figura  1).  Odată 

cu  sosirea  masculilor  în  bazinele 

acvatice (în 1-2-a decadă a lui mar-

tie), culoarea lor devine cu mult mai 

pronunţată  şi  mai  expresivă. Astfel, 

partea  superioară  a  corpului  devine 

de un cafeniu – măsliniu deschis mai 

pronunţat, iar pe acest fundal omogen 

se  evidenţiază  numeroase  pete  mici 

de  culoare  neagră,  care  împresoară 

părţile  laterale,  spatele  şi,  parţial, 

înotătoarea dorsală. De rând cu pete-

le negre, pe corp se mai află şi nume-

roase puncte albe localizate prepon-

derent  de-a  lungul  părţii  inferioare 

a  flancurilor  trunchiului,  pe  laturile 

capului şi ale gâtului. În integritatea 

lor,  aceste  puncte  albe  conferă  cor-

pului o nuanţă argintie, evidentă mai 

ales  atunci  când  masculul  înoată  în 

straturile superioare ale apei ce sunt 

iluminate de razele solare.

Elementele cromatice principale ale 

masculului sunt constituite totuşi din 

câte o dungă lată albăstruie - argintiu 

ce trece de o parte şi de alta a cozii (în-

cepând de la bază şi până la vârful ei) 

şi culoarea neagră strălucitoare a celor 

două labii ale cloacei. Marginile cozii 

sunt „tivite”, de asemenea, cu o dungă 

îngustă de culoare albăstruie-argintiu 

care  însă,  spre  deosebire  de  dunga 

mediană  a  cozii,  nu  este  continuă 

dar  întreruptă  şi,  în  unele  cazuri  (la 

circa  25%  din  masculi),  este  foarte 

slab pronunţată sau poate chiar lipsi. 

În urma cercetărilor am stabilit că 

în perioada reproducerii suferă anu-

mite  schimbări  cromatice  nu  numai 

tegumentul  părţii  superioare  a  cor-

pului  masculilor  de  triton,  dar  şi  al 

celei inferioare. Astfel, atât culoarea 

de fond a abdomenului (galbenă-por-

tocaliu),  cât  şi  petele  întunecate  ale 

lui  devin  mai  intense,  iar  contrastul 

dintre culoarea de fond şi petele în-

tunecate  ale  abdomenului  devine 

cu  mult  mai  bine  exprimat.  Ace-

asta  ne  demonstrează  că  coloraţia 

abdominală,  reprezentată  prin  cele 

şapte  morfe  cromatice  caracteristice 

(analiza morfelor cromatice abdomi-

nale va constitui un subiect aparte al 

investigaţiilor  ulterioare),  joacă  nu 

numai un anumit rol în protecţia con-

tra prădătorilor săi, dar şi ca element 

important  al  cromaţiei  nupţiale  ce 

este folosit de către masculi în scopul 

atracţiei femelelor.



C��r��cterele  morfologice  sexu��le 

secund��re.

La masculii tritonului crestat  aces-

tea  sunt  reprezentate  prin  apariţia 

unei  creste  dorsale  zimţate,  care  în-

cepe  de  la  cap  şi  se  întinde  până  la 

vârful  cozii  (fiind  întreruptă  brusc 

doar la nivelul cloacei pe un segment 

de circa 0,4 cm) (figura 1a) şi a clo-

acei care, în această perioadă, atinge 

dimensiuni  remarcabile  (devine  de 

2,5  –  3  ori  mai  mare  decât  cloaca 

femelei).  Care  este  rolul  coloraţiei 

nupţiale şi a caracterelor morfologi-

ce  sexuale  secundare  ale  masculilor 

în  procesul  reproducerii?  Este  evi-

dent  că  aceste  elemente  ale  dimor-

fismului  sexual,  caracteristice  doar 

pentru  sexul  masculin,  joacă  un  rol 

important în majorarea succesului re-

productiv al masculilor, acţiunea lor 

realizându-se  în  mai  multe  direcţii.

Astfel, într-o serie de experimen-

te realizate în laborator (în acvariul 

cu  1-2  masculi,  aflaţi  pentru  prima 

oară în faza de reproducere, era am-

plasat  un  mascul  matur  de  dimen-

siuni  cu  mult  mai  mari  şi  cromaţia 

tegumentară  mai viu colorată şi mai 

intensă decât coloritul nupţial al ri-

valilor  săi),  am  cercetat  care  este 

influenţa  caracterelor  sexuale  şi  a 

cromaţiei nupţiale asupra masculilor 

- concurenţi. Ca urmare, la apariţia 

masculului  matur  în  cromaţie 

nupţială  puternic  pronunţată  şi  cu 

Figura 1. Cromaţia nupţială şi caracterele morfologice sexuale

 ale masculului şi femelei de Triturus cristatus: 

a – Aspectul masculului în perioada de reproducere; 

b – Femela în timpul depunerii ouălor

a

b





NR. 1 (31) febRuaRie 2007

cercetări ştiinţifice

caractere sexuale secundare puternic 

dezvoltate, rivalii se îndepărtau ime-

diat de el, ocupând sectoarele peri-

ferice ale acvariului. Pe când mascu-

lul-lider şi-a ales teritoriul individual 

din sectorul central al acvariului. Iar 

din cele 26 de repetări ale acestui ex-

periment, masculii tineri concurenţi 

nici o dată nu au încercat să se apro-

pie de masculul-lider, să-şi demons-

treze  coloritul  nupţial  propriu  prin 

aşa - numita poză de „arcuire a cor-

pului”, care este poza caracteristică 

de demonstraţie a cromaţiei nupţiale 

sau, cu atât mai mult, să intre în con-

flict fizic direct cu concurentul lor în 

haine nupţiale mai viu colorate. Prin 

urmare, una din direcţiile evolutive 

prin care cromaţia nupţială şi carac-

terele sexuale secundare acţionează 

constă  în  interacţiunea  antagonistă 

distantă cu alţi masculi – pretendenţi, 

pe  parcursul  căreia  masculul-li-

der  ce  are  o  coloraţie  nupţială  mai 

pronunţată  îi  pune  în  dificultate 

pe  ceilalţi  masculi  ce  concurează 

pentru  una  şi  aceeaşi  femelă. 

Totodată,  observaţiile  noastre  de 

lungă  durată  în  natură  (35  ore  de 

observaţii  asupra  comportamentului 

de  reproducere  al  tritonilor)  vin  să 

confirme  în  mod  evident  rezultatele 

experimentelor  de  laborator.  Astfel, 

în timpul realizării jocurilor nupţiale 

(pe parcursul cărora masculii curtează 

femelele) au fost semnalate şi 17 ca-

zuri de interacţiune competitivă dintre 

masculi. Aceste acţiuni se produceau 

fie între  masculii teritoriali vecini (8 

cazuri), sau între un mascul teritorial 

şi altul intrus (9 cazuri), apropiindu-

se unul de altul la o distanţă de 15- 20 

cm (pentru a se vedea bine unul pe al-

tul), ei îşi arcuiau în plan vertical cor-

pul, se situau paralel unul faţă de altul 

şi, prin mişcări ondulatorii frecvente 

ale cozii, se deplasau pe cerc timp de 

1- 3 minute. Aceste poze caracteris-

tice ale masculilor, numite „poze de 

demonstraţie  a  cromaţiei  nupţiale”, 

se repetau în serii de 5-6 ori la rând, 

apoi  se  întrerupeau  periodic,  fiind 

însoţite de îndepărtarea (la o distanţă 

de 5- 10 cm) şi apropierea reciprocă 

consecutivă. În final, de fiecare dată, 

masculul cu o cromaţie nupţială mai 

puţin  expresivă  ceda  şi  părăsea  are-

na  de  interacţiune  competitivă,  pe 

cînd masculul învingător se întorcea 

pe  teritoriul  său  individual  sau  îşi 

prelua comportamentul de curtare al 

femelei.  Pe  perioada  interacţiunilor 

competitive  dintre  masculi,  femela 

nu a intervenit nici o dată şi nici nu 

s-a  îndepărtat  de  locul  confruntării 

masculilor  ci,  dimpotrivă,  aştepta 

cu  calmitate  care  va  fi  finalul  aces-

tui  duel  ritualizat  dintre  masculi. 

Aceste  acţiuni  ale  femelei  sunt  pe 

deplin  îndreptăţite  din  punct  de  ve-

dere evolutiv, deoarece este cunoscut 

faptul  că  doar  masculul  mai  puter-

nic are şanse mai mari de a cuceri o 

femelă şi de a se împerechea cu ea. 

Cealaltă  direcţie  evolutivă  în  care 

acţionează cromaţia nupţială a mas-

culului este cea de atracţie sexuală a 

femelei  şi  de  stimulare  a  ei  pe  cale 

optică  pentru  a    accepta  curtarea  şi 

fecundaţia. S-a demonstrat că hainele 

nupţiale  ale  masculului    stimulează 

pe  cale  optică  femela,  sporindu-i 

esenţial nivelul de motivaţie sexuală.  

Acest  proces  de  stimulare  optică  a 

femelei,  în  comun  cu  alte  mijloace 

de stimulare folosite de către mascul 

(chimică şi tactilă), face ca femela să 

accepte pînă la urmă curtarea mascu-

lului şi să aibă loc fecundaţia.



concluzII

1. Indivizii celor două sexe ale spe-

ciei  Triturus  cristatus  manifestă  un 

ritm  asincronic  al  migraţiilor  prere-

productive: masculii vin primii la ba-

zinele de reproducere (6.03 – 15.03), 

pe cînd femelele vin în al doilea „val” 

de migraţie (11.03 – 28.03). Aceasta 

se datorează faptului că masculii sînt 

teritoriali  şi  vin  primii  la  bazinele 

acvatice  pentru  a  reuşi  să-şi  ocupe 

sectoarele individuale optimale – cele 

mai puţin profunde (unde temperatu-

ra  apei  este  mai  sporită)  şi  crescute 

moderat cu vegetaţie (pe care sînt de-

puse ouăle după fecundaţie).

2. Masculii au un colorit şi carac-

tere  sexuale  secundare  cu  mult  mai 

pronunţate  decât  femelele:  ei  au  o 

creastă  dorsală  zimţată  care  apare 

doar în perioada de reproducere, cloa-

ca lor devine mai proeminentă, iar pe 

linia  mediană  a  cozii  trece  o  dungă 

sidefie  lată,  viu  colorată,  abdome-

nul prezintă o cromaţie diversificată 

(fiind prezente mai multe morfe cro-

matice).  Toate  acestea,  luate  în  an-

samblu, au o importanţă esenţială în 

realizarea  atracţiei,  curtarea  femele-

lor şi fecundarea lor. 



3.  Totodată,  cromaţia  nupţială  şi 

caracterele  sexuale  secundare  joacă 

şi  un  anumit  rol  în  soluţionarea 

pe  cale  indirectă  (de  la  distanţă)  a 

interacţiunilor  competitive  dintre 

masculi,  fapt  care  asigură  evitarea 

conflictelor fizice directe care ar pu-

tea duce la cheltuieli inutile de timp 

şi energie.

BIBlIoGrafIe

1.  Банников  А.Г.,  Даревский 

Н.С.,    Рустамов  А.К.,  1971., 

Земноводные  и  пресмыкаюшие 

СССР., М. Мысль, 303с.



2. Arak, A., 1983., Sexual selection 

by male- male competition in nattere-

jak toad choruses, p. 201-262.

3. Cozari T., 1987, Particularităţile 

eco-etologice ale unor specii princi-

pale  de  amfibieni  ecaudaţi  în  raioa-

nele centrale şi de sud-est ale Repu-

blicii Moldova, (Manuscrisul tezei de 

doctor în biologie), p. 313.



4. Giacoma C., T. Cozari, I. Pavig-

nano 1993, Ethological of the Euro-

pean Tree Frog. Potsdam, Germany, 

p. 21-28.



5.  Cozari  T.,  2001,  Etologie 

ecologică, Chişinău, Litera, p.176.



6.  Jalbă  Liliana,  2006,  Aspecte 

ecologice ale dezvoltării embrionare 

a tritonului crestat (Triturus cristatus 

Laur.)  în  Rezervaţia  „Codrii”  –  În 

Materialele  Simpozionului  Jubiliar, 

Rezervaţia „Codrii” – 35 ani, Lozo-

va, p. 60-62.

7.  Vodă  L.,  Jalbă  L.,  T.  Cozari, 

2003, Aspecte ale ecologiei tritonului 

crestat  (Triturus  cristatus)  în  Codrii 

Centrali: În revista „Acta et commen-



tationes”, vol. II, Chişinău, 2003, p. 

267-270.


Yüklə 86,83 Kb.

Dostları ilə paylaş:




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©genderi.org 2022
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə