Aspecte epidemiologice si clinice ale holerei in perioada 1977-1997 in judetulTulcea Medic primar epidemiolog drd. Laura Militaru



Yüklə 523 b.
tarix03.05.2018
ölçüsü523 b.
#41377


Aspecte epidemiologice si clinice ale holerei in perioada 1977-1997 in judetulTulcea

  • Medic primar epidemiolog drd. Laura Militaru

  • Colaboratori: statistician Valentina Drobota

  • consilier Ramona Elena Gindac




Delta Dunarii:

  • Delta Dunarii:

  • 4.655Kmp

  • 580.000H

  • a-2-a din Europa

  • Chilia tip Mississipi

  • Sulina tip Tibru

  • Sf Gheorghe tip Vistula

  • 15.000 loc.

  • 16 sate 7 com. 1 oras

  • 4,23 loc./kmp

  • Apa potabila 52%

  • 21 etnii



PREZENTARE GENERALA

  • Evolutia epidemica de holera in anii 1977-1995 din judetul Tulcea se incadreaza in al VII lea val de pandemie declansat in 1961 in Indonezia, extinsa apoi in zona Balcanica(sudul si estul Europei) in 1973.

  • S-au inregistrat 9 ani cu evolutia unui numar ridicat de cazuri de boala diareica acuta si epidemie de holera (bolnavi asimtomatici si simptomatici);

  • Agentul etiologic a fost noul biotip de vibrion holeric El Tor sensibil la tetraciclina si biseptol, furazolidon cu exceptia anului 1993 cand acesta a devenit rezistent la acestea si sensibil la colistina si eritromicina;

  • Datele colectate releva evolutia unei Holere de Import .Calea de transmitere este legata in majoritatea cazurilor de consumul de apa direct din Dunare, apa netratata, nepotabila afectand mai ales persoane din mediul rurar care se incadreaza in grupa de varsta 15-44 ani;

  • Pana in anul 1990 cazurile de holera au fost raportate sub denumirea de “Boala diareica acuta severa”;

  • Au fost afectate majoritatea localitatilor din judet, cu preponderenta localitatilor Deltei Dunarii dar si localitati riverane acesteia;

  • Ani reprezentativi din punct de vedere epidemiologic sunt:1977,1981,1987,1991,1995.





Epidemia de holera 1981:

  • Epidemia de holera 1981:

  • Perioada epidemiei 17.08-08.11.1981, primul caz in localitatea Grindu

  • Sunt afectate 154 de persoane dintre care 53 de bolnavi

  • S-au inregistat un numar de 20 de cazuri cu forma clinica grava si 4 decese

  • Evolueaza in: localitati a) riverane Dunarii: Grindu – 17 persoane, Tulcea – 40 persoane; Mahmudia – 15 persoane; Murighiol, Dunavatul de Jos, Isaccea, b) ale Deltei Dunarii: Chilia Veche, Sulina, Crisan, Pardina, Maliuc, c) din interiorul judetului: Topolog, Cataloi, M. Kogalniceanu, Slava Cercheza

  • Calea de transmitere a fost reprezentata in procente egale atat de consumul apei netratate din Dunare cat si de contactul interuman, favorizat de conditii de igiena precare la locul de munca(slepuri, pontoane dormitoare, santiere din Delta) sau la rude, prieteni din Constanta unde focarul de holera evolua inaintea primelor cazuri inregistrare in jud. Tulcea

  • Depistarea activa a fost eficienta si s-a adresat grupei populationale la risc: sezonieri in agricultura, lucratori din transportul naval, din sectorul alimentar, persoane care lucrau in prelucrarea pestelui, turisti, persoane care au petrecut mai mult timp in zonele incriminate





Epidemia de holera 1987:

  • Perioada epidemiei 21.07.-23.11.1987, primul caz inregistrat la Tulcea

  • Sunt afectate 275 de persoane dintre care 149 de bolnavi

  • Forma clinica: usoara 63 cz, medie 26 cz, severa 60, decese 0

  • Evolueaza exploziv in 37 de localitati, primele fiind Tulcea, Murighiol, Chilia Veche, Sulina, Crisan, Maliuc

  • Calea de transmitere a fost reprezentat in proportie de 80% de consumul apei netratate termic sau chimic din Dunare, 20 % prin contact interuman, favorizat de conditii de igiena precare

  • De mentionat ca in acel an 10% din probele de apa erau necorespunzatoare la Uzina de Apa Tulcea, si 50% din probe erau necorespunzatoare la celelalte Uzine din judet

  • Au fost 9 probe de apa pozitive pentru VH, in localitatile Gorgova,Pardina, Canal Busurca – Sulina, Baltenii de sus si Smardan

  • Masuri aplicate: 4731 contacti monitorizati, 5000 persoane cu chimioprofilaxie, 959 probe de apa analizate, instruiri cu personalul sanitar si populatie





Epidemia de holera 1991:

  • Perioada epidemiei 06.08.-11.10.1991, primul caz inregistrat la Babadag si apoi Telita, Niculitel, Mahmudia, Luncavita, Tulcea

  • Sunt afectate 142 de persoane dintre care 111 de bolnavi

  • Forma clinica: usoara 53 cz, medie 27 cz, severa 31, decese 0

  • Holera este adusa in judetul Tulcea de o rroma-turca din Loc. Babadag, care vizitase Turcia in zilele anterioare imbolnavirii, tara in care evolua epidemia de holera, fapt ce a condus la caracteristica de holera de import

  • Calea de transmitere in majoritatea cazurilor a fost reprezentata de contact strans interuman, favorizat de conditii de igiena precare la domiciliu si a lipsei apei potabile datorata avariilor la Microcentralele din Babadag precum si din loc Telita, Niculitel, Mahmudia; la Luncavita incriminata a fost apa unei fantani neigienic intretinuta iar in Tulcea cazurile au fost legate de deplasarea oamenilor in localitati cu holera dar si In Delta Dunarii la escuit, unde apa consumata a fost cea din Dunare netratata.

  • Mentionam 2 probe de apa pozitive la VH la Tulcea (IPO) si Niculitel (locuinta)

  • Masuri instituite: 1065 contacti investigati (coproculturi analizate); 5155 persoane cu chimioprofilaxie, 120 probe apa analizate





Epidemia de holera 1995:

  • Perioada epidemiei 04.08-07.10.1995, primul caz inregistrat la Grindu si Ceatalchioi (ambele localitati se invecineaza cu Ucraina unde evolua holera)

  • Sunt afectate 79 de persoane dintre care 60 de bolnavi

  • Forma clinica: usoara 23 cz, medie 18 cz, severa 19, decese 0

  • Modul de transmitere este legat de consumul de apa neprelucrata sanitar, din Dunare, si consumul excesiv de alcool, cazurile sporadice sunt legate de innot in Dunare, pescuit sportiv sau contacti

  • Mentionam: cronologic aparitia cazurilor a fost pe cursul apei, din amonte spre aval

  • Masuri instituite: 562 persoane investigati (coproculturi analizate); 1560 persoane cu chimioprofilaxie





Concluzii: raportul O.M.S.:holera poate fii introdusa practic oriunde,dar ea nu se poate implanta decat in zonele receptive,adica acelea unde igiena este indoielnica,iar mijloacele de supraveghere limitate

  • Factorii de risc care au favorizat aparitia holerei in anii 1977-1997:

      • conditii de mediu deosebite datorate ecosistemului Deltei Dunarii si zonelor lagunare(zone umede,.stuf,pasari migratoare),fauna si flora diversa , localitati izolate,nedezvoltate cu densitate mica a populatiei si deplasarea cetatenilor catre orase
      • obiceiul localnicilor de a consuma apa de Dunare netratata
      • Uzine de apa neperformante,canalizare absenta in Delta
      • Pescuitul practicat de bastinasi
      • saracia si lipsa educatiei privind igiena si bolile
      • existenta unor santiere, slepuri si bacuri dormitoare nedotate igienic pentru lucratori
      • dupa anii 1990 intensificarea migrarii oamenilor in alte regiuni
      • turismul neorganizat
      • evolutia unor focare de holera la vecini(Constanta,Ucraina,Turcia)
      • Medici din dispensare insuficient pregatiti si dotati cu medicamente
      • Neraportarea sistematica a cazurilor de B.D.A.in anii 1977,1978,1979,1980


Evolutia bolii diareice acute in judetul Tulcea intre anii 1998-2008

  • Situatia demografica si sociala este diferita fata de anii 1970/80/90:

  • - Revenirea locuitorilor plecati in urban, catre rural;

  • - S-au infiintat multe societati comerciale care au ridicat nivelul de trai in rural de exemplu 62 magazine mixte facilitand astfel achizitionarea materialelor pentru igiena individuala ;

  • - Turismul este organizat prin aparitia de pensiuni si hoteluri autorizate in Delta Dunarii (33 locatii)

  • - S-au infiintat puncte farmaceutice si farmacii in majoritatea localitatilor din Delta Dunarii;

  • - In localitatile aflate la risc au fost angajati asistenti medicali comunitari si mediatori sanitari care alaturi de medicul de familie asigura vigilenta crescuta si supraveghere continua a populatiei;

  • - Imbunatatirea calitatii actului medical prin renovarea si dotarea cabinetelor medicale si instruiri periodice ale personalului medical;

  • - Imbunatatirea aprovizionarii localitatilor cu apa potabila precum si a calitatii acesteia.

  • Supraveghere epidemiologica:

  • - Monitorizarea BDA este sistematica si continua

  • - Raportarea cazurilor este numerica lunara,

  • - Supravegherea epidemiologica se efectueaza in perioada iunie-noiembrie

  • - Investigarea pentru V.H. se efectueaza obligatoriu la toate bolile diareice inregistrate in lunile iunie-noiembrie, iar in sezonul rece doar la cazurile internate in sectia de Boli Infectioase; la toate persoanele care lucreaza in sectoare de risc, la controalele medicale de angajare si periodice

  • - Pentru toate probele de apa recoltate de catre serviciile de supraveghere se efectueaza determinarea V.H.

  • - Sistemul de alerta precoce si raspuns rapid se aplica si in cazul suspiciunii de holera

  • - In perioada de supraveghere a BDA (iunie-noiembrie) raportarea se face in format electronic catre CPCBT (Centrul pentru Prevenirea si Controlul Bolilor Transmisibile) si CEBTIN





CONCLUZII

  • Evolutia B.D.A. se incadreaza in parametrii normali = sezonul rece are inregistrate valori scazute si sezonul cald - valori ridicate,dar nu neobisnuit.

  • Holera = 0 clinic,epidemiologic si bacteriologic

  • Consideram ca aparitia unui eveniment neasteptat de cauza necunoscuta este posibila doar in cazul unei calamitati naturale sau a unui atac deliberat cu agenti biologici.




Yüklə 523 b.

Dostları ilə paylaş:




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©genderi.org 2023
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə