Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova Suport de curs oferit în cadrul stagiului de formare de lungă durată pentru formatorii


Parteneriatul şcolii cu alţi actori comunitari



Yüklə 124,41 Kb.
səhifə3/3
tarix29.08.2018
ölçüsü124,41 Kb.
#65494
1   2   3
Parteneriatul şcolii cu alţi actori comunitari
În relaţia dintre familie şi şcoală un rol decisiv îl au toţi partenerii din comunitate care sunt responsabili de a contribui la educaţia şi dezvoltarea unor cetăţeni responsabili ai comunităţii lor.
Printre partenerii de bază ai şcolii în educaţia copiilor şi a părinţilor sunt:

Familia:

  • Organizează diverse activităţi cu copii şi asigură supravegherea lor.

  • Contribuie cu resurse financiare la îmbunătăţirea bazei tehnico-materiale.

  • Contribuie la amenajarea clasei, reparaţie.

  • Acordă ajutor copiilor la realizarea temelor.

  • Completează prin donaţii fondul de carte al bibliotecii.

Administraţia Publică Locală:

  • Asigură şcolarizarea elevilor (fond de şcolarizare pentru rechizite, manuale, premierea elevilor, profesorilor).

  • Achită deplasările la concursuri, seminare, excursii.

  • Finanţează diferite cercuri pe interese şi activităţi extraşcolare şi comunitare.

Comisia pentru protecţia drepturilor copilului din cadrul Primăriei:

  • Invitată părinţii la comisie pe următoarele subiecte: absenteism sporit, delicvenţă, abandon, condiţiile de trai a unor familii.

Biblioteca şcolară şi locală:

  • Oferă informaţii părinţilor şi copiilor prin intermediul vitrinelor tematice, prezentărilor de carte, revistei presei

Organizaţiile Neguvernamentale:

  • Implică părinţii, elevii, profesorii în proiecte comunitare.

  • Realizează activităţi ecologice.

  • Oferă ajutor psihologic, social, material părinţilor în dificultate.

  • Organizează campanii şi seminare informative.

Centrul medicilor de familie:

  • Consultaţii, recomandări.

  • Întâlniri cu părinţii pe diferite subiecte.

Psihologul şcolar:

  • Se implică în rezolvarea problemelor (consultaţii, recomandări).

  • Organizează activităţi de consiliere a elevilor prin aplicarea testelor psihologice.

Asistentul social:

  • Oferă suport familiilor în dificultate.

  • Organizează acţiuni de caritate.

Organele de drept (poliţia rutieră, poliţia, procuratura):

  • Asigura respectarea legilor (drepturile părinteşti, amenzi, profilaxie, reguli de circulaţie)

  • Organizează activităţi de prevenire

Instituţiile extraşcolare /Şcoala de arte (cluburi, cercuri pe interese, şcoala sportivă, muzeul)

  • Organizează timpul liber al copiilor (dezvoltă atitudini, talentul).

  • Expoziţii de lucrări.

  • Competiţii.

  • Activităţi părinţi – copii – orientare profesională.

  • Informare – cunoştinţe – tradiţii.

Biserica:

  • Educă spiritual copiii şi părinţii.

  • Asigură predarea religiei în şcoli.

Ocolul silvic:

  • Desfăşoară acţiuni de colectare a diferitor plante medicinale, seminţe, pomuşoare.

  • Organizează excursii în pădure (odihnă).

  • Pune la dispoziţie lemne de foc pentru familiile defavorizate.

Persoanele fizice:

  • Susţin financiar şi material realizarea diferitor activităţi.

  • Practicarea diferitor meşteşuguri.

  • Organizează timpul liber (prezentarea de concerte, ansambluri).

  • Sponsorizează diferite acţiuni comunitare.



  1. BIBLIOGRAFIE CONSULTATĂ




  1. Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite privind Drepturile Copilului, 1989.

  2. Codul Familiei, nr. 1316–XIV din 26.10.2000.

  3. Renaud, Helene; Gagne, Jean-Pierre. Cum să fii un bun părinte. Iași: Polirom, 2010.

  4. Organizarea lucrului cu părinţii şi îngrijitorii copiilor. Suport de curs. Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova, 2009.

  5. Milton Cameron. Arta de a-l asculta pe celălalt. Secretele unei comunicări reuşite. Iaşi, Polirom 2006.

  6. Thomas d’Ansembourg. Lasă amabilităţile! Fii tu însuţi în relaţiile cu ceilalţi. Bucureşti, Elena Francisc Publishing 2006.

  7. Bengt Soderstrom (ed.), M.Almeback, C.Citron, C.Nordenstam, E.Zachrison. The VASA Tool Box. BUP Mottangning VASA 2006.

  8. Marshall B. Rosenberg. Comunicarea nonviolentă – un limbaj al vieţii. Bucureşti, Elena Francisc Publishing 2005.

  9. Sion, Graţiela, Psihologia vârstelor, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003.

  10. Minulescu, Mihaela, Psihologia copilului mic, Editura Psyche, Bucureşti, 2003.

  11. Gulei Marinela-Elena. Consiliere pentru viitorul tău. Asociaţia Alternative Sociale, Iaşi 2004.

  12. Jacques Salome. Dacă m-aş asculta, m-aş înţelege. Bucureşti, Curtea Veche 2002.

  13. M.J.Elias, S.E.Tobias, B.SFriedlander. Inteligenţa emoţională în educaţia copiilor. Bucureşti, Curtea Veche 2002.

  14. Simona Iovănuţ. Comunicarea. Curs de specializare pentru lucrãtori sociali în mediul rural. Editura Waldpress 2001.

  15. Simona Iovănuţ. Comunicarea. Curs de specializare pentru lucrãtori sociali în mediul rural. Editura Waldpress 2001.

  16. Gael Lindenfield. Siguranţa emoţională. Secretul dobândirii echilibrului emoţional. Bucureşti, Editura POLIMARK 2001.

  17. Учебное пособие по воспитанию жизненных навыков. Корпус мира. Июль 2000 г.

  18. Bunescu Gh., Alecu G., Badea D. Educaţia părinţilor. Strategii şi programe. Ghid pentru formarea formatorilor, 1997.

  19. Golu, P., Verza, E., Zlate, M., Psihologia copilului. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993.

  20. Şchiopu, U., Verza , E., – Psihologia vârstelor, EDP, Bucureşti, 1985.

  21. Un model de feedback şi autodezvăluire în instruire: fereastra Johari – www.armyacademy.ro/reviste/2_2006_ro/a4.pdf.


Resurse utile pentru părinţi

http://www.suntparinte.ro



www.sfatulparintilor.ro

www.parinti.com



www.cnpac.org.md
Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova

Chişinău, str. Eugen Coca 15

Tel./fax: 022 744600; 022 747813

www.childrights.md

email: ciddc@yahoo.com

1 Psihologii Joseph Luft şi Harry Ingham au dezvoltat acest model în anii ’50 pentru a le servi în cadrul propriului program instructiv legat de procesele de grup. Modelul a fost denumit astfel prin combinarea prenumelor autorilor (Joseph şi Harry). În prezent, modelul „Fereastra Johari“ este folosit datorită eficienţei în dezvoltarea empatiei, cooperării, a relaţiilor interpersonale.



Yüklə 124,41 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©genderi.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə