Dicţionar geografic enciclopedic mondial volumul II (B) prof. Dr. Andrei c. Indrieş

Boundary Peak. (băundării pic). Vârf (4 006 m) în Munţii Sierra Nevada (S.U.A.).

Bounty. (bauntii). Mic arhipelag de 13 insule în S Oceanului Pacific, la SE de Noua Zeelandă, de care şi aparţine. Suprafaţa este de 11,4 kmp şi este nelocuit. A fost descoperit în 1788 de William Bligh şi denumit astfel după nava sa.

Bour. Deal în N Podişului Sucevei, limitat de Siret (la V) şi de Şaua Bucecii (la S). Altitudinea maximă este de 477 m şi este alcătuit din argile şi gresii. La Dersca se află turbă. Dealul este acoperit de păduri de gorun.

Bourba. (burba). Localitate în Camerun, în N ţării.

Bourbon. (burbon). Cap geografic situat în S Insulelor Kerguelen (S Oceanului Indian) şi anume a Insulei Howe.

Bourbonnais. (burbone). Provincie istorică în Franţa centrală, în N Masivului Central Francez, drenată de râul Allier. Oraşul principal este Moulins.

Bourbonne. (burbon). Localitate în NE Franţei, la SV de oraşul Épinal.

Bourcy. (bursii). Localitate în SE Belgiei, aproape de graniţa cu Luxemburg, la NE de oraşul Bastogne.

Boured. (bured). Localitate în N Marocului, la SE de oraşul Taberrant.

Bourem. (burem). Localitate în Mali, pe fluviul Niger, aproximativ în partea centrală a ţării.

Bourg. (bur). Localitate în VSV Franţei, la gura din amonte al estuarului Gironde, la N de oraşul Bordeaux.

Bourganeuf. (burganeof). Localitate în centrul Franţei, la NE de oraşul Limoges.

Bourg-de-Péage. (bur deo peaj). Localitate în SE Franţei, la SV de oraşul Grenoble.

Bourg-en-Bresse. (bur en bres). Localitate în SE Franţei, la NE de Lyon.

Bourges. (burj). Oraş situat în centrul Franţei (Berry), cu aproape 100 000 loc. Centru industrial dar şi istoric (catedrală gotică din secolele XIII-XVI şi palatul lui Jacques Coeur din sec. al XV-lea).

Bourget. (burje). Cel mai mare lac din Franţa, situat la altitudinea de 231 m, într-o regiune muntoasă calcaroasă din Alpi, la N de oraşul Chambéry. Suprafaţa sa atinge 44 kmp, adâncimea maximă 145 m. Comunică cu Ronul prin canalul Savieres, lung de 4 km. Pe malul acestui lac se află staţiunea climaterică Aix-les-Bains (v.).

Bourg-la-Reine. (bur la rein). Localitate lângă Paris (Franţa).

Bourgneuf. (burneof). 1. Localitate în VNV Franţei, pe ţărmul golfului cu acelaşi nume (Oceanul Atlantic), la SV de oraşul Nantes. 2. Golf în V Franţei, la S de estuarul fluviului Loire.

Bourgogne. (burgoni). Provincie istorică situată în E Franţei, la SE de Paris, în zona Munţilor Morvan.

Bourgoin. (burgoa). Localitate în SE Franţei, la NV de Grenoble.

Bourgoin-Jallieu. (burgoan jelieo). Localitate în SE Franţei, la SE de oraşul Lyon.

Bourg-St. Maurice. (bur sent moris). Localitate în SE Franţei, pe râul Isère, la NE de oraşul Chambéry.

Bourg-St. Pierre. (bur sent pier). Localitate în Elveţia, în SSV ţării, la SE de oraşul Liddes.

Bourgueil. (burgheoi). Localitate în NV Franţei, pe Loire, la SV de oraşul Tours.

Bourjeïmat. (burgeimat). Oază în V Mauritaniei, la NE de oraşul Nouakchott.

Bourke. (băurcă). Localitate în SE Australiei, pe râul Darling (afluent al fluviului Murray).

Bourne. (băurnă). Localitate în ESE Angliei, la SE de oraşul Nottingham.

Bournemouth. (bornmăs). Oraş în S Marii Britanii (Anglia), port la Marea Mânecii. Populaţia sa ajunge la aproximativ 35 000 loc. Este staţiune balneoclimaterică.

Bouru. Deal situat în Podişul Central Moldovenesc, cu altitudinea de 466 m, la N de Valea Bârladului şi la E de Valea Siretului.

Bou-Saâda. (busada). Localitate situată în N Algeriei, la NV de oraşul Biskra.

Boussac. (busac). Localitate aflată în centrul Franţei, la V de oraşul Montluçon.

Boussières. (busier). Localitate în E Franţei, la SV de oraşul Besançon.

Boussu. (busu). Localitate în Belgia, în V ţării, la VSV de oraşul Mons.

Boutigny-sur-Essonne. (butin siur eson). Localitate situată la S de Paris (Franţa).

Boutilimit. (butilimit). Localitate situată în SV Mauritaniei, la SE de oraşul Noukchott.

Boutonne. (buton). Râu în V Franţei, afluent al râului Charente, cu care confluează în amonte de oraşul Rochefort.

Bouvet (Bouvetoya). (buve). Insulă în S Oceanului Atlantic, având suprafaţa de 58,5 kmp. Relieful este vulcanic, cu altitudinea maximă de 935 m. Nu este locuită, fiind şi cea mai izolată insulă de pe glob. Depinde de Norvegia din anul 1930.

Bouvines. (buven). Localitate istorică în N Franţei (Flandra). Aici regele Franţei Filip al II-lea August a învins armatele aliate ale împăratului german Otto al IV-lea, regelui englez Ioan Fără de Ţară şi contelui Flandrei Ferrand (27 iulie 1214).

Bouzonville. (buzonvil). Localitate în NE Franţei, la NE de oraşul Metz.

Bovec. (boveţ). Localitate situată în NV Sloveniei, pe râul Socia, aproape de graniţa cu Italia.

Bovegno. (bovenio). Localitate în N Italiei, la NNE de oraşul Brescia şi la V de lacul Garda.

Bovenkarspel. Localitate situată în NNV Olandei, pe ţărmul V al lacului Ijsel.

Bovenkerk. 1. Localitate în Olanda, la S de Amsterdam. 2. Polder situat la S de capitala Amsterdam (Olanda).

Bovey. (bovii). Localitate situată în NV S.U.A. (Minnesota), la NV de oraşul Duluth.

Bövinghausen. (beovinghauzăn). Localitate în zona Ruhr (Germania), la SV de oraşul Dortmund.

Bovino. Localitate în Italia, în SE peninsulei, pe râul Cervaro, la SV de oraşul Foggia.

Bow. (bau). Cartier al Londrei (Anglia-Marea Britanie).

Bowen. (bauăn). 1. Localitate în NE Australiei, pe ţărmul Mării Coralilor, pe paralela de 20^o lat. S. 2. Insulă în Antarctica, în Oceanul Indian, la E de Antarctida.

Bowen Field. (băuăn fild). Localitate în statul Haiti (Insula Haiti).

Bowie. (bauii). 1. Localitate situată în S.U.A. (Arizona), la NE de oraşul Tucson. 2. Localitate în S.U.A. (Texas), la NV de oraşul Dallas.

Bowling Green. (bauling grin). 1. Localitate în SE S.U.A. (statul Kentucky), la SE de Louisville. 2. Localitate în S.U.A. (Missouri), la NV de St. Louis. 3. Localitate în S.U.A. (Ohio), la SV de lacul Erie şi de oraşul Toledo. 4. Localitate în E S.U.A. (Virginia), la SV de Washington.

Bowman. (bauman). 1. Insulă în Antarctica, în Oceanul Indian, la E de Antarctida. 2. Localitate în N S.U.A. (Dakota de Nord), la SV de oraşul Bismarck.

Bowmanville. (baumanvil). Localitate în Canada, pe ţărmul lacului Ontario, la NE de oraşul Toronto.

Bowmore. (baumor). Localitate în V insulei Islay (Marea Britanie), la golful Indaal (Oceanul Atlantic).

Boxholm. (boşholm). Localitate în S Suediei, la E de lacul Vätern şi la V de oraşul Linköping.

Boxmeer. (boşmir). Localitate în Olanda, în E ţării, pe râul Maas, la SE de oraşul Nijmegen.

Boxtel. (boştel). Localitate în S Olandei, la NV de Eindhoven.

Boyabat. Localitate aflată în N Turciei asiatice, pe râul Gökirmak, la V de oraşul Samsun.

Boyacá. (boiasa). Localitate situată în Columbia centrală, cu circa 10 000 loc. Aici Simon Bolivar a obţinut o victorie asupra spaniolilor (august 1819) în urma căreia s-a proclamat Republica Federativă Marea Columbie.

Boyalik. Localitate situată în V Turciei europene, la NV de Istanbul.

Boyan. Localitate situată în V insulei Batam (Indonezia), la strâmtoarea Bulange.

Boydton. (boidtăn). Localitate în E S.U.A. (Virginia), pe ţărmul N al lacului de acumulare Kerr (de pe râul Roanoke), la SV de oraşul Richmond.

Boykins. (boichins). Localitate situată în E S.U.A. (Virginia), la SV de oraşul Norfolk.

Boyle. (boil). Localitate în Irlanda, în NV, pe râul Shannon, la SE de oraşul Sligo.

Boyne. (boin). Râu (112,5 km lungime) în NE Irlandei, cu vărsare în Marea Irlandei.

Boyne City. (boin sitii). Localitate aflată în S.U.A. (Michigan), la S de oraşul Harbor Springs.

Boyoma (Stanley). (boioma, stenlii). Cascadă în R.D. Congo, pe fluviul Congo (Lualaba), la SE de Kisangani.

Bozdogan. Localitate în SV Turciei, la S de oraşul Nazili.

Bozeman. Localitate situată în NV S.U.A. (Montana), pe râul Yellowstone.

Boževac. (bojevaţ). Localitate în E Serbiei, la NV de oraşul Petrovac.

Božica. (bojiţa). Localitate situată în SE Serbiei, aproape de graniţa cu Bulgaria, la E de oraşul Priboj.

Bozieni. Comună în jud. Neamţ, cu circa 3 000 loc. Aici a fost descoperită o aşezare geto-dacică din secolele II î.e.n.-II e.n. Satele componente sunt: Bozieni, Băneasa, Crăieşti, Cuci, Iucşa.

Bozijeni. Localitate în Republica Moldova, pe râul Kogilnik, la SV de Chişinău.

Bozkir. Localitate în SSV Turciei asiatice, la SV de oraşul Konya.

Bozioru. Comună în jud. Buzău, cu circa 1 500 loc. Satele componente sunt: Bozioru, Buduile, Fişici, Găvanele, Gresia, Izvoarele, Nucu, Scăeni, Ulmet, Văvălucile.

Bozót. 1. Canal situat la SSV de lacul Balaton. 2. Pârâu în Ungaria, la SE de lacul Balaton, afluent al râului Sió.

Bozoum. (bozum). Localitate în V Republicii Centrafricane, pe râul Sanaga.

Bozovici. Comună în jud. Caraş-Severin, cu aproape 3 700 loc. Este un centru pomicol. După această localitate s-a dat a doua denumire a depresiunii Almăjului (Depresiunea Bozovici). Satele componente sunt: Bozovici, Poneasca, Prilipeţ, Valea Minişului.

Bozsok. (bojok). Localitate în NV Ungariei (Vas), la NV de oraşul Szombathely, la graniţa cu Austria.

Bozsurica. (bojuriţa). Localitate în N Bulgariei, pe râul Vit, la NV de oraşul Pleven.

Bozsva. (bojvo). Pârâu (23,4 km) în NE Ungariei, afluent al râului Bodrog. Izvorăşte din Munţii Zemplény.

Boztepe. Localitate în centrul Turciei asiatice, în Podişul Anatoliei, la SE de Ankara.

Bozum. Localitate în N Olandei, pe râul Zwette, situată la SV de oraşul Leeuwarden.

Bozüyük. (boziu iiuc). Localitate în NV Turciei asiatice, între oraşele Bursa (la NV) şi Eskişehir (la SE).

Bozzai. (bozoi). Localitate în NV Ungariei (Vas), aproape de oraşul Szombathely.

Bozzolo. (boţolo). Localitate în N Italiei, pe râul Oglio, la E de oraşul Cremona.

Bra. Localitate în NV Italiei, la SE de oraşul Torino.

Braak. Cartier al oraşului german Hamburg.

Brabant. Relief deluros situat în SE Belgiei, între Brüssel şi Charleroi. Aici se află provincia istorică cu acelaşi nume.

Brabova. Comună în jud. Dolj, cu peste 2 200 loc. Satele componente: Brabova, Caraiman, Mosna, Răchiţa de Jos, Urdiniţa, Voita.

Brac. (braci). 1. Insulă aflată în Marea Adriatică, în largul coastei Dalmaţiei, la SV de Split. Suprafaţa măsoară 396 kmp, cu circa 15 000 loc. Oraşul principal este Supetar. Relieful este de platou carstic cu altitudinea maximă de 778 m. Vegetaţia este mediteraneană cu pin de Alep, măslini şi vii şi se exploatează marmură. 2. Canal maritim natural situat între insula croată Brac şi ţărmul dalmaţian.

Bracadale. Golf situat în V insulei Skye (arhipelagul Hebride), în Marea Hebrida (Oceanul Atlantic).

Bracciano 1. (sau Sabatino). Lac în Italia centrală (Lazio), în Munţii Sabatino, la 164 m altitudine. Suprafaţa este de 57,5 kmp iar adâncimea maximă este de 160 m. 2. Hidrocentrală situată la NV de Roma.

Bracebridge. (bresbridgi). Localitate situată în SE Canadei, la N de Toronto, la E de lacul Huron.

Bracevac. (bracevaţ). Localitate situată în V peninsulei Istria (Croaţia).

Brach. (braci). Localitate în partea central-vestică a Libiei, la E de oraşul Edri, în deşert.

Brachelen. (brachelen). Localitate situată în VNV Germaniei, la SV de Düsseldorf, aproape de graniţa cu Olanda.

Bräcke. (breche). Localitate găsită în centrul Suediei (în regiunea Jämtland).

Brackel. Localitate în regiunea Ruhr, la E de oraşul Dortmund.

Bracknell. (brecnăl). Localitate în SE Angliei, la V de London.

Brackwede. (bracvede). Localitate situată în NV Germaniei, la SV de oraşul Bielefeld.

Braço de Prata. (brasu de prata). Localitate situată lângă Lisabona (Portugalia).

Braço Forte. (brasu forte). Insulă lângă Rio de Janeiro (Brazilia).

Bracovce. (bracovţe). Localitate situată în SE Slovaciei.

Brad. 1. Depresiune de origine tectonică în Munţii Apuseni, pe valea superioară a Crişului Alb, între Munţii Bihor la N şi Munţii Metaliferi la S. Suprafaţa este de 320 kmp. Relieful este colinar, intens fragmentat şi cu terase. Cuprinde trei compartimente: Vârfurile în NV, Hălmagiu-Vaţa în partea centrală şi Brad în SE. Se exploatează cărbune brun şi minereuri auro-argentifere. 2. Oraş în depresiunea care îi poartă numele, în jud. Hunedoara, pe Crişul Alb, cu circa 20 000 loc. Are muzeu al aurului. Aici Horea a învins în noiembrie 1784 iar Avram Iancu i-a învins pe unguri în iunie 1849. În comuna Crişcior este o biserică din secolul al XIV-lea. Satele componente sunt: Mesteacăn, Potingani, Ruda-Brad, Ţărăţel, Valea Bradului. Are comuna suburbană Crişcior (cu satele componente: Crişcior, Barza, Valea Arsului, Zdrapţi).

Brada. Localitate în SV Poloniei, în Silezia Superioară, la SE de oraşul Zabrze.

Bradano. Râu (120 km) în SE Italiei, ce se varsă în Golful Taranto.

Braddon. (bredăn). Cartier al capitalei Uniunii Australiene, Canberra.

Brădeanu. Comună în jud. Buzău, cu circa 3 200 loc. Satele componente: Brădeanu, Mitropolia, Smârdan.

Brădeni. Comună în jud. Sibiu, cu circa 1 800 loc. Are o cetate cu biserică (sec. XV-XVI). Până în 1965 s-a numit Hendorf. Satele componente: Brădeni, Retiş, Ţeline.

Bradenton. (bredentăn). Localitate în V peninsulei Florida (S.U.A.), la SV de oraşul Tampa.

Brădeşti. 1. Comună în jud. Dolj, cu aproape 4 800 loc. Are o biserică (1751). Satele componente: Brădeşti, Brădeştii Bătrâni, Meteu, Piscani, Răcarii de Jos, Tatomireşti. 2. Comună în jud. Harghita, la confluenţa râului Brădeşti cu Târnava Mare, cu circa 3 800 loc. Este comună suburbană a municipiului Odorheiu Secuiesc. Aici se exploatează nisip cuarţos. Satele componente: Brădeşti, Târnoviţa, Satu Mare.

Bradford. (bredfărd). 1. Oraş în centrul Marii Britanii (Anglia), la V de Leeds, cu aproape 500 000 loc. Centru al industriei lânii. 2. Localitate în Canada, la NV de oraşul Toronto. 3. Localitate în S.U.A. (Ohio), la VNV de oraşul Columbus. 4. Localitate în S.U.A. (Pennsylvania), la SE de lacul Erie şi de oraşul Jamestown.

Brădişoru de Jos. Localitate situată la SV de oraşul Anina (jud. Caraş-Severin), unde se exploatează granitul.

Bradovica. (bradoviţa). Vârf (2 492 m) în Munţii Tatra Mare (Slovacia).

Bradu. Comună în jud. Argeş, cu circa 4 700 loc. Administrativ este comună suburbană a municipiului Piteşti. Satele componente sunt: Bradu, Geamăna.

Brăduleţ. Comună în jud. Argeş, cu peste 2 500 loc. Vechiul nume a fost Brăteni. Are o biserică din secolul al XV-lea. Satele componente: Brăduleţ, Alunişu, Brădetu.

Bradului, Vârf. Culme muntoasă (1 033 m) în N Depresiunii Maramureş, la graniţa cu Ucraina, la V de Sighetu Marmaţiei.

Brăduţ. Comună în jud. Covasna, cu peste 4 200 loc. La Filia se exploatează diatomitele. Satele componente: Brăduţ, Doboşeni, Filia, Tălişoara.

Bradwell. (breduel). Centru minier (huilă) în SE Angliei, la SE de Londra.

Brady. (bredii). Localitate în S.U.A. (Texas), la SE de oraşul San Angelo.

Brăeşti. 1. Comună în jud. Botoşani, cu circa 2 200 loc. Aici este o biserică de lemn (sec. XVI). Satele sale componente sunt: Brăeşti, Poiana, Popeni, Vâlcelele. 2. Comună în jud. Buzău, cu aproape 3 000 loc. Satul Brăeşti este atestat din anul 1655. Satele componente: Brăeşti, Brătileşti, Goldeşti, Ivăneţu, Pinu, Pârscovelu, Ruginoasa. 3. Comună în jud. Iaşi, cu aproape 3 000 loc. Satele componente: Brăeşti, Albeşti, Buda, Cristeşti, Rediu.

Brække. (breche). Localitate în centrul peninsulei Iutlanda (Danemarca), la NE de oraşul Esbjerg.

Braga. Oraş în N Portugaliei (Minho), cu circa 125 000 loc.

Bragadiru. 1. Comună în jud. Ilfov, în Câmpia Română, pe râul Sabar, cu peste 5 000 loc. Aici se exploatează ţiţei şi balast. Satele componente: Bragadiru. 2. Comună în jud. Teleorman, pe râul Vedea, cu peste 5 500 loc. Satele componente: Bragadiru.

Bragado. Oraş în E Argentinei, pe râul Salado, la SV de Buenos Aires.

Bragança. (bragansa). 1. Localitate în NE Portugaliei, aproape de graniţa cu Spania. 2. Localitate în NE Braziliei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la E de oraşul Belem, la SE de estuarul Amazonului. 2. Localitate situată în SE Braziliei, la E de oraşul Campinas.

Bragin. Localitate în Belarus, pe Nipru, la SV de oraşul Gomel.

Brăhăşeşti. Comună în jud. Galaţi, cu aproape 7 000 loc. Aici se află o cetate geto-dacă din secolele IV-III î.e.n. Satele componente sunt: Brăhăşeşti, Corcioveni, Cosiţeni, Toflea.

Brahmanbaria. Oraş în E statului Bangladesh, la NE de capitala Dacca.

Brahmaputra (Cangpo). Fluviu în China (S Tibetului), NE Indiei şi Bangladesh. Lungimea este de 2 900 km şi are o suprafaţă a bazinului de 935 000 kmp. Îşi are izvorul de pe versantul de N al Munţilor Himalaya, de la altitudinea de 4 864 m, sub numele de Matsang şi se varsă în Golful Bengal, după ce se uneşte cu Gange printr-o deltă comună de circa 80 000 kmp. Este navigabil pe 1 290 km, apa sa fiind utilizată la irigaţii.

Braidwood. (breduud). Localitate situată în SE Australiei, pe ţărmul Oceanului Pacific, la SV de oraşul Sydney.

Brăila. 1. Municipiu situat în E Câmpiei Române, port pe stânga Dunării, reşedinţa judeţului omonim, cu peste 250 000 loc. Este centru industrial. A fost menţionat în 1368 şi a fost declarat municipiu în anul 1968. Are în subordine comuna suburbană Chiscani (cu satele componente: Chiscani, Lacu Sărat, Vărsătura). 2. Judeţ în SE României, în NE Câmpiei Române, pe cursul inferior al Dunării. Are suprafaţa de 4 724 kmp (1,99% din suprafaţa ţării) şi peste 400 000 loc. Reşedinţa este Brăila.

Braine-l'Alleud. (bren laleod). Localitate în centrul Belgiei, la SV de Bruxelles.

Brainerd. (brenărd). Localitate aflată în NNV S.U.A. (Minnesota), situată la NV de oraşul Minneapolis.

Brain-le-Comte. (bren leo comt). Localitate aşezată în V Belgiei, la SV de Bruxelles.

Braintree. (brentrii). Localitate (industrie textilă) la NE de Londra (Anglia).

Brajina. (braiina). Vârf (1 216 m) situat în SSV Serbiei, în Munţii Kopaoniac.

Brake. Localitate situată în NV Germaniei, pe Wesser, la NV de Bremen.

Brakel. Localitate în Germania, la NV de oraşul Kassel.

Brakpan. Oraş în Republica Africa de Sud, la ESE de Johannesburg.

Braloştiţa. Comună în jud. Dolj, cu peste 4 100 loc. Are o biserică din secolul al XVIII-lea. Satele sale componente: Braloştiţa, Ciocanele, Racoviţa, Schitu, Sfârcea, Valea Fântânilor.

Bram. Localitate în Franţa, în SSV ţării, pe Canal du Midi, la SE de oraşul Toulouse.

Brambauer. Localitate în regiunea Ruhr (Germania), la NV de oraşul Dortmund.

Bramberg. Localitate în V Austriei, pe râul Salzach, la V de oraşul Uttendorf.

Bramfeld. Cartier al oraşului Hamburg (Germania).

Bramham Cross. (bremem cros). Localitate în Anglia (Marea Britanie), la NE de oraşul Leeds.

Brampton. (bremptăn). Oraş situat în SE Canadei (Ontario), în aglomeraţia Toronto, având aproape 200 000 loc. Centru industrial.

Bramsche. (bramşe). Localitate în NV Germaniei, pe râul Hase, la NV de oraşul Osnabrück.

Bramshall. (bremşăl). Localitate în Anglia (Marea Britanie), aproape de oraşul Birmingham.

Bramwell. (bremuel). Localitate în S.U.A. (Virginia de Vest), la SE de oraşul Charleston.

Bran. 1. Deal în Subcarpaţii Olteniei, între Jiu şi Gilort, care limitează spre S depresiunea Târgu Jiu-Câmpu Mare. Altitudinea maximă este de 421 m. Se exploatează lignit (Rovinari) şi petrol (Bâlteni, Ţicleni). 2. Pas (1 240 m) în E Carpaţilor Meridionali, între Munţii Piatra Craiului (la NV), Leaota şi Bucegi (la SE), care permite legătura între Depresiunea Câmpulung şi Ţara Bârsei. Mai poartă numele de Pasul Giuvala. 3. Comună în jud. Braşov, în N culoarului depresionar Rucăr-Bran, cu peste 5 700 loc. Este staţiune climaterică. Aici se găseşte castelul Bran (1377), fostă cetate medievală care apăra drumul ce lega oraşul Braşov de Ţara Românească. Astăzi este muzeu. Satele componente: Bran, Predeluş, Sohodol, Şimon.

Branc. (branci). Localitate situată în SE Slovaciei, la SE de oraşul Nitra.

Brancaleone. Localitate situată în SV Italiei peninsulare, în Calabria, pe ţărmul Mării Ionice, la SE de oraşul Reggio di Calabria.

Brânceni. Comună în jud. Teleorman, pe râul Vedea, cu peste 3 300 loc. Satele componente: Brânceni.

Branchino. Localitate situată în Italia, aproape de oraşul Napoli.

Branco. (brancu). Cap geografic în E Braziliei, la Oceanul Atlantic.

Branco (Parima), Rio. (brancu riu). Râu în N Braziliei, afluent stâng al lui Rio Negro, având lungimea de 1 340 km. Se formează din Serra Pacaraima (Podişul Guyanelor) prin unirea râurilor Uraricoera şi Tacutu şi trece prin Boa Vista. Este navigabil.

Brâncoveneşti. Comună în jud. Mureş, pe râul Mureş, cu peste 4 800 loc. Aici se află urmele unui castru roman de piatră (sec. II-III). Satele componente sunt: Brâncoveneşti, Idicel, Idicel-Pădure, Săcalu de Pădure, Vălenii de Mureş.