Domnul Eckstein Kovacs Peter: Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului are un Capitol II – „Proceduri speciale”



Yüklə 153,22 Kb.
səhifə5/12
tarix19.07.2018
ölçüsü153,22 Kb.
#57132
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   12

Domnul Mihai Dumitriu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Domnilor miniştri,

Este adevărat că art.8 alin.2 într-un fel se aseamănă cu cel care a fost admis şi este votat, dar, totuşi, sumele respective diferă. Şi eu vreau, într-adevăr, să vă aduc aici în atenţie că este vorba de suma care se referă la învăţământ de la 8.575 milioane la 9.575 milioane, dar suma aceasta este pentru creşterile salariale necesare cadrelor didactice universitare, în afară de profesori, iar aici s-a vorbit de calitatea umană, de resursele umane. Cine va mai veni în învăţământ? Ce fel de elevi vor mai veni în învăţământ, după ce vor urma facultăţi pedagogice sau medicină? Cei mai slabi! Toţi merg spre alte domenii, acolo unde au peste 1000 – 2000 euro/ lună salarii, nu ca cei cu 4 milioane – 5 milioane salarii în învăţământ?

Şi atunci cum vrem să-i atragem pe aceia în învăţământ dacă nu le dăm, într-adevăr, posibilitatea să-şi câştige existenţa? Mergeţi şi vedeţi cât are un preparator, cât are un asistent? Ce salarii au? 4.500 – 5.500. Şi cine vine în învăţământ? Vin cei mai slabi elevi, aceştia ajung!

Dacă dumneavoastră doriţi, într-adevăr, să creşteţi calitatea şi resursa umană pentru aceste domenii, învăţământ şi sănătate, atunci trebuie să se aloce şi fonduri aici, nu numai pentru investiţii. Degeaba am dotat şcolile, degeaba fac investiţii, dacă nu investesc şi în resursa umană!

Vă rog să reţineţi lucrul acesta, asta este situaţia. Mulţumesc.



Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la punctul 6. Vă rog să votaţi.

Cu 100 de voturi pentru, 184 de voturi împotrivă şi 30 de abţineri, amendamentul a fost respins.

Trecem la amendamentul respins de la punctul 7.

Dacă se susţine? Domnul senator Gheorghe Funar, vă rog.



Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte, pe procedură întâi, îi voi răspunde domnului Firczak.

Art.51 din Regulamentul – plăcut sau neplăcut – al şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului încă în vigoare.

"Discutarea articolelor începe cu amendamentele propuse în raportul comun, care se supun la vot cu prioritate."

Drept pentru care, aşa cum aţi făcut şi ieri, şi alaltăieri, noi am început cu amendamentele admise, propuse de comisie, după care, la celelalte, vom discuta. Nu a fost nici o problemă legată de această procedură şi nu aţi ridicat-o înainte. Toată lumea a fost de acord.

Mai mult decât atât, distinsul meu coleg, chiar am spus că sunt voturi împotrivă. Pe baza cutumei, îmi place întotdeauna să mă uit în partea dreaptă, pentru că sunt secretar de şedinţă din partea opoziţiei şi să-i număr pe cei care sunt la guvernare.

Pentru că distinsul meu coleg a contestat acest vot, acesta este un argument suficient de mare, mai ales că ne apropiem de ora 18.00 să putem, domnule preşedinte de şedinţă, să începem un apel nominal. (rumoare, discuţii)

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Este adevărat că este grea aritmetica, dar, pentru domnul ministru al finanţelor este greu şi cititul!

Vă dau doar un singur exemplu, ca să realizaţi că a încercat să ne inducă în eroare pe toţi.

Am prezentat exemplul de la pagina 53 şi mă refer doar la acesta, pentru a economisi timpul – prime de vacanţă.

Domnia-sa spunea că abia din acest an se dau prime de vacanţă. Ce scrie în bugetul la care, probabil, au lucrat alţii şi dânsul nu l-a văzut încă, domnul ministru? Îi recomand să se uite cu atenţie şi bănuiesc că nu este greşeală ceea ce scrie aici.

„Prime de vacanţă. Realizări în 2005 - 212; Program 2006 – 32; Propuneri 2007 – 111078”.

Realizaţi că s-au dat prime de vacanţă şi în anul 2005, şi în anul 2006.

Singurul minister la care, nu ştiu de ce, Guvernul nu doreşte să acorde prime de vacanţă este Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Tabără:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vă mărturisesc că nu aş fi vrut să ies nici pentru o discuţie colaterală bugetului. O să ne găsiţi şi pe noi, cei care suntem la putere, în foarte multe amendamente şi vom încerca să le susţinem, aşa cum am făcut şi până acum. Este, însă, nedrept, atunci când este cvorum în sală, să ne acuzăm colegii care stau aici şi stau cu documentele în faţă, urmărind discursurile de la această tribună. Şi nu toate sunt la obiect, trebuie să spun acest lucru.

Eu v-aş ruga foarte mult să nu acuzăm instituţia parlamentară şi pe colegii parlamentari. Toţi cei care suntem aici ne asumăm o responsabilitate. Opoziţia, pentru a îmbunătăţi, în viziunea ei, bugetul, iar noi, ceilalţi, ne asumăm răspunderea pentru acest buget, alături de miniştrii noştri.

Mulţumesc.



Domnul Valentin Dinescu:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Amendamentul nostru este de eliminare, în sensul de a nu mai da posibilitatea Administraţiei prezidenţiale să deconteze cheltuieli legate de cazare, transport, diurnă şi aşa mai departe celor care se deplasează cu preşedintele României.

În ceea ce priveşte argumentaţia pentru care a fost respins acest amendament, daţi-mi voie să vă spun că ea este destul de subţire pentru că acolo se spune, nici mai mult nici mai puţin, că depinde de nivelul deplasării.

Or, când este vorba de şeful statului, cred că nivelul este unul singur, şi anume protocol de gradul zero.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Asistăm la o situaţie paradoxală în această legislatură. Pe de o parte, în cadrul coaliţiei guvernamentale, a apărut o opoziţie foarte puternică, care ia pâinea de la gura opoziţiei actuale, care este stabilită de către electorat, şi, pe de altă parte, opoziţia actuală, care este cea reală, stabilită de electorat, se bate pentru îndeplinirea Programului de guvernare al coaliţiei guvernamentale. Este o situaţie paradoxală, care trebuie să recunosc că nu prea s-a întâmplat în decursul celor cinci legislaturi, până acum, în România. Au mai fost câteva adieri de acest gen prin perioada guvernării cederiste.

Din această perspectivă, discutăm în continuare, totuşi, despre această activitate de cercetare fundamentală şi cercetare-dezvoltare-inovare, cum a reclamat unul dintre colegii de dinainte.

S-a recunoscut că în Programul de guvernare trebuia să se tindă la 0,5% din PIB, s-a discutat despre 1% din PIB, ca să constatăm că, de fapt, în ciuda creşterilor de acum trei ani şi până acum, domnule ministru, nu s-a atins nici măcar Programul de guvernare pe care dumneavoastră l-aţi stabilit prin acest 0,5% din PIB.

Era normal şi firesc să vă amendaţi Programul de guvernare printr-un proiect de lege sau o ordonanţă. În aceste condiţii, noi nu mai aveam ce discuta în acest moment, ca să vă susţinem Programul de guvernare. Asta este singura obiecţie pe care o facem în acest moment.

La alin.2 al art.6 s-a făcut şi o propunere vizând majorarea cu 400 milioane a sumelor destinate cercetării, nu cu 50 milioane, care a căzut. Probabil că de aceea a căzut la vot, pentru că suma de 50 milioane este insignifiantă. Noi propunem în partea a doua 400 milioane, ceea ce ni se pare firesc, pentru a ne apropia, poate chiar a depăşi puţin acest 0,5% din PIB, în contextul în care se indică, oarecum, şi sursa de finanţare.

Sursa de finanţare este propusă prin micşorarea sumelor pentru ajutoarele de stat regionale acordate în temeiul Legii nr.84/1992 privind administrarea zonelor libere.

Stimaţi colegi, Legea din 1992, privind administrarea zonelor libere, s-a vrut, la vremea respectivă, să fie o lege extrem de generoasă, care încerca să calce pe urmele dezvoltării, în această parte a Europei, în ceea ce priveşte organizarea zonelor libere, cu toate avantajele şi – acum constatăm – cu dezavantajele respective.

Proiectul, în general, al dezvoltării zonelor libere s-a dovedit a fi un proiect nefezabil şi neconcludent pentru întreaga dezvoltare economică. La ora aceasta, foarte puţine zone libere dezvoltate îşi asigură activitatea firească, în timp, dar şi pe zonele din spaţiul european.

Părerea noastră este că aceste sume datorate pentru administrarea zonelor libere trebuie să fie, de acum, sume care, efectiv, să se regăsească în interesele administraţiei locale. Dacă administraţia locală consideră că e nevoie de bani de la buget pentru administrarea lor, acolo unde sunt şi care se mai dezvoltă… În multe locuri, sigur că aceste zone libere sunt foarte ciudate şi au nişte activităţi foarte ciudate, cu câteva excepţii. Este bine ca această activitate de a transfera de la bugetul de stat către administrarea zonelor libere să fie un obiectiv care nu mai are nici un fel de viitor.

În acest context, vă propunem diminuarea acestor sume de transfer la zonele libere, pentru dezvoltarea cercetării-dezvoltării, cu atât mai mult cu cât, în marea majoritate a zonelor libere, cele care mai există, principalul obiectiv de activitate ar trebui chiar să fie cercetarea-dezvoltarea, şi nu alte afaceri de grup sau de familie.

Vă mulţumesc.



Domnul Alexandru Ciocâlteu:

Stimaţi colegi,

Distins prezidiu,

De două zile ascultăm aceleaşi două teme majore, 6% la învăţământ şi să fie miniştri de faţă. Cred că este obositor să ascultăm mereu aceiaşi oameni, poate că şi acesta este un motiv să iau cuvântul, măcar să mai vedeţi şi o altă figură, mai urâtă, mai frumoasă, nu contează, dar să mai vedeţi şi pe alţii, însă mereu vorbesc aceiaşi oameni.

Am ajuns să vorbim despre toaletele dintr-o şcoală şi discuţia a deviat total.

Eu cred că domnul deputat care a ridicat problema aceea a diferenţei, şi asta aş vrea să-i spun şi domnului ministru Vlădescu, aceea a diferenţei dintre profesorii universitari şi celelalte cadre care lucrează în învăţământul universitar este anormal de mare.

Eu am 20 milioane salariu, ca profesor universitar, iar un conferenţiar nu poate să aibă mai mult de 10 milioane, dar asta este una dintre problemele care trebuie spusă foarte exact. În momentul în care tot timpul o ţinem 6%, 6 %, asta nu este o chestie normală, în care batem câmpii tot timpul despre nişte amendamente, iar unele sunt de-a dreptul rizibile. Trebuie să spunem lucrurile foarte exact. Nu este normal ca societatea să investească într-un preparator sau asistent universitar atâţia bani şi, după aceea, să-i dai 100 euro pe lună. Nu este normal să fie aşa ceva şi degeaba o să cumpărăm calculatoare pentru aceia, pentru că nu vor şti cum să le folosească şi asta este iarăşi o problemă pe care trebuie să o discutăm foarte exact. Domnul ministru al finanţelor va avea înţelepciunea, împreună cu echipele dânsului de experţi, ca să găsească o soluţie pentru a nu mai exista aceste discrepanţe anormale.

Vă mulţumesc.



Domnul Victor – Viorel Ponta:

Domnul deputat Crăciunescu, aveţi cuvântul.



Domnul Bogdan Olteanu:

Trecem la art.3. La art.3 există un amendament admis. Lucrăm pe acest amendament admis.

Dacă se susţine amendamentul respins de la art.3?

Domnul senator Funar.



Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Stimaţi colegi,

Aş vrea să specific următorul lucru: acest amendament, la care a făcut referire şi colegul meu, domnul Stanciu, şi doamna deputat Vasilescu, se regăseşte la nr. crt. 324, la amendamentele respinse.

De aceea, oferta, pe care noi am făcut-o şi am gândit-o, este să votăm acest articol fără sume, şi când ajungem la acel amendament de la pct. 324, o să vedem ce decizie ia plenul Camerei Deputaţilor şi Senatului, care poate să modifice actualul art. 8 aşa cum este el sau poate să-l lase neschimbat.

De aceea, cred că a-l vota, în principiu, fără cifre, urmând ca viitoarele amendamente respinse, care e posibil a fi aprobate şi să modifice acest articol, este soluţia cea mai bună pentru continuarea discuţiilor.

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Probabil că trebuia să fac o precizare. În momentul în care v-am spus câţi deputaţi şi senatori eram la ora 16,45, deci, a fost un moment în care nu s-a votat. Deci, ultimul vot s-a dat în jur de ora 16,35-16,40.

Deci, eu am numărat în momentul în care, şi am făcut aşa, o numărătoare, în momentul în care deja se discuta foarte mult – asta este una din explicaţiile pentru care am lungit nişte discuţii - încercând, la un moment dat, să avem, cât de cât, să fim apropiaţi de ceea ce înseamnă un cvorum.

Asta este tot. Mulţumesc. (Discuţii în sală. Rumoare)



Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule senator.

Dacă există alte intervenţii? Nu mai sunt.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la punctul 8 din Anexa cu amendamente respinse. Articolul 3.

Cu 38 de voturi pentru, 179 de voturi împotrivă şi 57 abţineri, amendamentul a fost respins.

Înainte de a trece mai departe, supun votului dumneavoastră articolele 2 şi 3, pe rând, în forma în care au fost adoptate şi dezbătute aici. (Discuţii în sală).

Evident, urmând ca, în măsura în care se vor admite amendamente în cadrul anexelor, ele să intre automat.

Supun votului dumneavoastră articolul 2. Vă rog să votaţi.

Cu 177 voturi pentru, 118 voturi împotrivă şi nici o abţinere, articolul 2 s-a adoptat.

Supun votului dumneavoastră articolul 3, cu aceeaşi observaţie anunţată mai devreme. Vă rog să votaţi.

Cu 178 de voturi pentru, 118 voturi împotrivă şi nici o abţinere, articolul s-a adoptat.

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Amendamentul, realizat împreună cu mai mulţi colegi, senatori ai Partidului România Mare, la art.2, vizează adăugarea unui alineat nou, cu numărul 8, cu următorul text: „Începând cu 1 ianuarie 2007, se reduce cu 25% numărul secretarilor de stat şi cabinetele aferente acestora.

Amendamentul, pe care noi l-am formulat, ţine seama de angajamentele repetate ale prim-ministrului, de strădaniile liderilor, mai ales din partea PD şi PNL, pentru reducerea aparatului guvernamental, pentru economisirea banilor publici.

Vă mulţumesc.



Domnul Gheorghe Funar:

Domnule preşedinte, onorat prezidiu,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Am propus, împreună cu mai mulţi colegi senatori ai Partidului România Mare, un alineat nou, cu numărul 7, la art.2, cu următorul text: „Începând cu data de 1 ianuarie 2007, se interzice cheltuirea banilor publici pentru cele trei posturi de miniştri de stat şi pentru cabinetele aferente acestora”.

Am propus acest lucru pornind de la realitatea faptică. Aşa cum cunoaşteţi, doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, un post de ministru de stat, de vicepremier, este vacant de multă vreme şi activitatea se desfăşoară la fel de bine, ca şi când ar fi ocupat.

Alt post este ocupat de un senator, Marko Bela, ministru de stat, cel care a îndrăznit şi a sfidat pe premierul României, pe toţi membrii Guvernului şi, recent, la Budapesta, le-a vorbit numai în ungureşte, umilindu-i pe românii, membri ai Guvernului, care nu aveau ce căuta la Budapesta, nu au nici text constituţional care să le dea dreptul să se ducă în altă ţară, să ţină o şedinţă de Guvern, de vasalitate faţă de cei de la Budapesta.

Acest ministru de stat foloseşte funcţia respectivă, mă refer la Marko Bela, împotriva noastră, a românilor, acţionând pentru dezmembrarea teritorială a României. Este în fruntea acţiunilor UDMR-ului, care cere autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc şi, apoi, a întregii Transilvanii.

Nu cred că este cazul să repetăm greşeala din acest an şi să mai acceptăm ca în anul viitor să mai existe postul de ministru de stat pentru Marko Bela.

Eu regret că nu au primit aprobarea senatorii PSD, ca să susţină moţiunea Partidului România Mare, pentru a-l da afară, înainte de a discuta proiectul de buget, a-l da afară din Guvern pe Marko Bela, acest ministru al Ungariei în Guvernul de la Bucureşti.

Vă rog, doamnelor şi domnilor parlamentari, indiferent de opţiunea dumneavoastră politică, să susţineţi acest amendament şi chiar dacă nu aţi avut dreptul, unii dintre dumneavoastră, să semnaţi şi să susţineţi moţiunea noastră, aveţi acum posibilitatea, prin vot, să acţionaţi pentru a-l da afară din Guvernul României pe Marko Bela.

Nu este nici o pierdere, este un mare câştig şi demnitatea românilor este necesar să renască în Parlamentul de la Bucureşti.

Mulţumesc.



Domnul Gheorghe Funar:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am formulat vreo două întrebări, înainte de a supune dumneavoastră la vot amendamentul precedent. Ministrul Finanţelor Publice s-a pregătit să răspundă, dumneavoastră nu i-aţi dat această şansă înaintea votului.

Repet întrebarea: De ce domnia-sa şi Guvernul nu respectă Programul de guvernare, în care sunt înscrise acele procente, pe care le-am inclus şi eu în amendament? Care este motivul pentru care Guvernul nu respectă propriul Program de guvernare? În condiţiile în care şi domnul ministru, şi distinsul preşedinte al Comisiei pentru buget, finanţe din Senat ne-au asigurat că datorită acestei minuni, cota unică de impozitare de 16% au atâţia bani la bugetul statului, că nu ştiu pe ce să-i cheltuiască şi au fost nevoiţi să facă patru rectificări bugetare anul acesta.

Deci, venituri sunt. Revin cu întrebarea, şi, vă rog să-l invitaţi pe domnul ministru al finanţelor publice să ne lămurească de ce nu se respectă Programul de guvernare prin proiectul Legii bugetului de stat pe 2007. Mulţumesc.

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulţumesc şi dau curs rugăminţii dumneavoastră.



Domnule Gheorghe Funar:

Da.


Domnul Mihai Stănişoară:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu o să vorbesc şi în calitate de preşedinte al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi securitate naţională, dar şi în calitate de iniţiator al acestui amendament, pe care l-am depus la comisiile reunite, împreună cu colega Norica Nicolai, senator PNL.

Sigur, comentarii pot fi diverse, dar important este, până la urmă, ceea ce rămâne, concluzia. Concluzia este că, în urma acestui amendament şi în urma discuţiilor care au avut loc, Ministerul Apărării primeşte – s-a spus aici – 2,05% din PIB, poate că este important şi procentul, dar trebuie să ne uităm şi la suma efectivă pe care o primeşte, sumă care îi permite să se achite onorabil de angajamentele internaţionale pe care şi le-a luat atât vizavi de NATO, cât şi faţă de Uniunea Europeană.

Explicaţia de ce Ministerul Administraţiei şi Internelor a fost de acord cu această – să-i spunem – „cedare” este foarte simplă: a făcut o reprogramare în programul de investiţii, astfel încât, în partea a doua a anului, să achiziţioneze echipamente şi mijloace de transport de această sumă disponibilizată. Iar dacă distinsul coleg citea argumentaţia acordului Ministerului Finanţelor Publice pentru suma de 300.000 mii lei RON, pentru cedarea acestei sume către Ministerul Apărării, ar fi văzut că această sumă reprezintă o diferenţă între sumele estimate ca rate ale dobânzilor variabile la data efectuării propunerilor pentru buget – august 2006 – şi sumele aproape certe pentru scadenţele la dobânzi din prima parte a anului 2007, pentru care, evident, s-au primit deja facturi de la băncile creditoare, precum, nu în ultimul rând, din economiile rezultate din estimarea că o parte din companiile garantate sau subîmprumutate îşi vor plăti din surse proprii datoriile faţă de creditorii externi şi, astfel, nu se va mai apela la alimentarea din bugetul de stat a fondului de risc.

Din punctul nostru de vedere, este o soluţie optimă în momentul de faţă, sigur, din diverse puncte de vedere, nu poate fi cea mai bună, dar este o soluţie optimă care rezolvă problema şi asta este cel mai important. Mulţumesc.



Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Domnule preşedinte,

Nu ştiu de unde a înţeles domnul Călian asemenea lucruri. Eu, în mod cert, nu i le-am spus. Eu m-am referit la acel amendament ca la un transfer al unor sume de la investiţii către salariile cadrelor didactice, în anul bugetar 2007, nu am vorbit de nici o sumă luată din 2006, de nimic altceva. Asta ar fi o chestiune.

A doua, la care vreau să mă refer, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, este aceea că noi nu facem altceva decât să complicăm inutil o situaţie. Am fost de acord, la nivel de principiu, împreună cu Comisiile reunite pentru buget, împreună cu grupurile parlamentare, că putem să votăm acest amendament de principiu, după care să-l completăm, când ajungem la poziţia 324, şi acum ne trezim că trebuie să mai luăm o pauză, după pauză n-o să mai avem cvorum garantat şi atunci rămânem iar cu acest amendament suspendat.

Eu vă spun, stimaţi colegi, că este foarte important, haideţi să ne concentrăm puţin. Vă propun, domnule preşedinte, să-l supuneţi votului. Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Domnule ministru, dacă doriţi să răspundeţi, după care vom trece la vot.



Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulţumesc, domnilor preşedinţi.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Amendamentul nostru este în spiritul Programului de guvernare, căutăm să evităm risipirea banilor publici, pe de o parte.

Pe de altă parte, vi se va părea, probabil, paradoxal, căutăm să protejăm instituţia prezidenţială.

Presa a relatat că, nu demult, ca urmare a invitării de către un alt preşedinte al României a unui cetăţean, Omar Hayssam, care era considerat cel mai periculos terorist din România, s-a ajuns să cadă patru dintr-o lovitură, după dispariţia teroristului care, ulterior, nu s-a mai dovedit a fi terorist.

Revenind la textul iniţiatorului, ce prevede acesta? Prevede ca preşedintele României să poată invita nelimitat cetăţeni ai României, cu diverse preocupări, funcţii, în deplasări în ţară şi străinătate, pe bani publici.

Aşa cum vă amintiţi, doamnelor şi domnilor parlamentari, în campania pentru alegerile parlamentare şi prezidenţiale de acum doi ani, actualul preşedinte al României a criticat risipa de bani publici făcută de predecesorul său în funcţia de la Cotroceni.

Vă rog să ţineţi seama de dorinţa preşedintelui României şi să acceptaţi amendamentul nostru.

Vă mulţumesc.



Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc, domnule senator, pentru această intervenţie referitoare la amendamentul admis. A fost extrem de importantă. Cel puţin pe domnul Kelemen Hunor nu-l pot sancţiona pentru că îl văd prezent în sală, participând la dezbateri şi îmi este destul de greu să-l elimin. Şi pe domnul Tamas Sandor. Şi pe domnul Arpad Antal.

Fiind prezenţi la dezbateri, îmi este greu să cred că în acelaşi timp comit fapte atât de grave ca acelea menţionate de dumneavoastră. (discuţii, râsete)

În consecinţă, neexistând alte intervenţii referitoare la acest amendament, supun votului dumneavoastră amendamentul admis, aflat la pct.6 al raportului privind amendamentele admise prin care se propune modificarea alin.1 şi 2 ale art.8. (rumoare, discuţii)

Cine este pentru? Art.8 alin.1!

Cu menţiunea şi precizarea absolut necesară şi tehnică al domnului preşedinte al comisiei că dacă ulterior vor apărea amendamente admise, acestea vor influenţa, pe cale de consecinţă, alineatul pe care dumneavoastră îl votaţi în acest moment. Îi rog pe secretarii de şedinţă să numere voturile.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. Puteţi lăsa mâinile în jos.

Voturi împotrivă. (rumoare, discuţii)

(Din sală): Contestăm votul. (rumoare, discuţii)

Domnul Aurel Gubandru:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Sunt la al şaptelea buget pe care îl votează Camerele reunite şi vă rog să mă credeţi că de fiecare dată - iar domnul preşedinte Tănăsescu a făcut apel la noi - cifrele globale, fie că se referă la învăţământ, fie că se referă la sănătate, au fost votate, de principiu, şi de fiecare dată, repet, în măsura în care ulterior amendamentele respinse au fost aprobate total sau parţial, aceste cifre, în final, s-au modificat. Sigur, de comun acord cu noi toţi.

În concluzie, vă solicit, domnule preşedinte, aşa cum aţi făcut la alin.1, să supuneţi la vot şi art.8 alin.2 pentru că sunt puncte câştigate de Comisiile pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital şi, după supunerea la vot, sigur că putem trece la apelul nominal. Vă mulţumesc. (rumoare, discuţii)


Yüklə 153,22 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   12




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©genderi.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə