Saac V. Urlaţi

Špišić-Bukovica. (şpişici buco viţa). Localitate în Croaţia, la NV de oraşul Virovitica.

Spišská Belá. (spişsca bela). Localitate în NNE Slovaciei, pe râul Poprad, la NE de oraşul Kežmarok.

Spišská Nová Ves. (spişsca nova ves). Localitate în Slovacia, pe râul Hernád, la SE de oraşul Poprad.

Spišská Stará Ves. (spişsca stara ves). Localitate în NNE Slovaciei, la graniţa cu Polonia, la NV dor Podolinec.

Spišské Podhradie. (spişsche podradie). Localitate în Slovacia, la V de oraşul Prešov.

Spišské Vlachy. (spişsca vlachii). Localitate în E Slovaciei, pe râul Hornád, la E de oraşul Spišská Nova Ves.

Spital. (zpital). Oraş în E Austriei, la SV de pasul Semmering şi la poalele S ale muntelui Raxalpe.

Spital am Pyhrn. (zpital am pirn). Localitate în Austria, la NE de pasul Pyhrn, la SSV de oraşul Steyr.

Spitsbergen (Spitzberg). (şpiţberghen, spiţberg). Arhipelagul norvegian în Oceanul Arctic, la N de Cercul Polar, parte componentă a arhipelagului Svalbard, situat la 580 km N de Norvegia. Are suprafaţa de 62 200 kmp. Insulele principale: Spitsbergen cu suprafaţa de 39 000 kmp, Nordaustlandet (16 600 kmp), Edge (5 100 kmp), Barents (1 300 kmp), Kvit (264 kmp), King Karls Land, Prins Karls Forland etc. Relieful de platou este acoperit de gheţari. Altitudinea maximă 1 717 m (vf. Newton) în insula principală. Clima este arctică cu vegetaţie de tundră. În insula principală sunt localităţile Longyearbyen, Barentsburg, Sveagruva.

Spittal (Spittal an der Drau). (zpital an der drau). Oraş în S Austriei, pe râul Drava, la NV de oraşul Villach.

Spittal an der Drau. v. Spittal.

Spitz. (zpiţ). Localitate în NE Austriei, pe Donau, la NE de oraşul Melk şi la V de Viena.

Spitzbergen. (spiţberghen). v. Svalbard.

Split. (şplit). 1. Oraş în SV Croaţiei, situat pe coasta dalmată, cu peste 175 000 loc. Este port comercial şi de pasageri şi deţine şantiere navale. Pe vremea romanilor se numea Spalatum. 2. Strâmtoare marină de tip canal situată între insula Šolta şi insula Čiovo (Croaţia).

Splügen. (zpliughen). 1. Pas (2 117 m) în SE Elveţiei şi NNE Italiei, permiţând legătura spre Rinul Posterior (Elveţia) şi spre lacul Como (Italia). 2. Localitate în SSE Elveţiei, pe Rinul Posterior, la SV de oraşul Andeer.

Spodnje Hoče. (spodnie hoce). Localitate în Slovenia, la SV de oraşul Maribor.

Spofford. Localitate în S S.U.A. (Texas), la graniţa cu Mexic, la V de oraşul San Antonio.

Spokane. (spouchen). Oraş în NV S.U.A. (Washington), pe râul cu acelaşi nume, la E de oraşul Seattle, cu circa 200 000 loc. Este centru industrial (avioane) şi minier (aur, argint, uraniu, cupru). A fost întemeiat în anul 1871 şi a devenit oraş în 1881.

Spöl. (zpeol). Râu (35 km) în N Italiei şi în SE Elveţiei, afluent al râului Inn.

Spola. Localitate în Ucraina, la NV de oraşul Kirovograd.

Spoleto. Oraş în Italia (Umbria), la NE de oraşul Terni, cu circa 40 000 loc. Este centru siderurgic. A aparţinut statului papal până în anul 1860.

Spondigna. (spondinia). Localitate aflată în N Italiei, la NE de oraşul Prato.

Spooner. (spunăr). Localitate în S.U.A. (Wisconsin), la NE de oraşul St. Paul.

Spořilov. (sporiilov). Cartier al oraşului Praga (Cehia).

Spornitz. (zporniţ). Localitate în NNE Germaniei, pe râul Elde, la SE de oraşul Schwein.

Spørteggbreen. (sportegbren). Vârf (1 775 m) în Norvegia, la NNE de fiordul Sogne.

Sporade (Sporades). Nume sub care sunt cunoscute două arhipelaguluri greceşti din Marea Egee: Sporade de Nord (Voríai Sporádhes) şi Sporade de Sud (Nótiai Sporádhes). Sporadele de Nord cuprind 77 de insule cu suprafaţa de 540 kmp, insulele principale fiind Skyros, Skopelos, Skiathos şi Iliodrómia. Relieful este muntos (792 m), cu forme carstice. Sporadele de Sud au suprafaţa de 3 500 kmp, principale fiind Rodos, Sámos, Chios, Ikaría, Kos, Kálimnos, Karpathos, Náxos (o mare parte din ele cunoscute sub numele de Dodecanez). Relieful este muntos, alcătuit din calcare şi gnaisuri, cu altitudinea maximă de 1 436 m.

Sporade de Nord, Insulele. v. Sporade (Sporades).

Sporade de Sud, Insulele. v. Sporade (Sporades).

Spragge. (spreghe). Localitate în S Canadei (Ontario), la N de Canalul de Nord (Lacul Huron).

Sprâncenata. Comună în jud. Olt, în V Câmpiei Boian, pe Olt şi pe râul Sâi. Are circa 2 750 loc. La Frunzaru se află o hidrocentrală de 53 MW şi tot aici se află o biserică din 1795, refăcută în 1808. Satele componente: Sprâncenata, Bârseştii de Sus, Frunzaru, Uria.

Spratly, Insulele. (spretlii). Mic arhipelag coraligen, nelocuit din Marea Chinei de Sud, format din 12 insule (cea mai mare Itu Aba). Aparţine Chinei (Taiwan). Se mai numeşte Truong Sa dar şi Nansatao.

Spray. (sprei). Localitate aşezată în S.U.A. (Carolina de Nord), aflată la SV de oraşul Danville.

Spreča. (sprecia). Râu situat în NE Bosnia-Herţegovinei, afluent al râului Bosna.

Spree. (zpre). Râu (403 km, pe 105 km navigabil; suprafaţa bazinală 13 000 km ) în NE Germaniei. Izvorăşte din munţii Sudeţi, trece prin oraşele Bautzen, Cottbus, Berlin şi se varsă în lacul Havel, la Spandau.

Spreewald. (zprevald). Deal aflat în ENE Germaniei, la E de râul Spree şi la V de râul Neisse, la N de oraşul Cottbus.

Spremberg. (zpremberg). Localitate în E Germaniei, la SSE de oraşul Cottbus.