Informaţie operativă
Yüklə 1,36 Mb.
|
Cadrul macroeconomicInflaţia Asupra modificărilor prețurilor în primele șase luni ale anului curent au influențat factorii monetari (creșterea masei monetare), precum și nemonetari (evoluția cursului de schimb, diminuarea tarifelor la gazele naturale livrate consumatorilor, ca urmare a deciziei ANRE etc.). Dinamica ratei inflației, % Sursă: Biroul Naţional de Statistică Rata inflației, în luna iunie 2018, a constituit 0,8% față de decembrie 2017, înregistrînd o micșorare de 4 p.p. comparativ cu rata inflației în aceeași perioadă a anului 2017. Rata inflaţiei anuală a constituit 3,2%, fiind sub intervalul țintei inflației stabilite de BNM (5% +/- 1,5%). Dinamica ratei inflației în ianuarie-iunie 2014–2018, %
Sursă: Biroul Naţional de Statistică Prețurile la produsele alimentare în luna iunie 2018 au înregistrat o creștere de 1,9% față de decembrie 2017. În perioada vizată s-au majorat prețurile la cartofi cu 54,4%, fructe proaspete - cu 19,3%, legume proaspete - cu 11,7%, pește și conserve din pește – cu 1,4% etc. Totodată, au fost înregistrate scăderi ale prețurilor la ouă cu 27,7%, zahăr – cu 5,9%, ulei vegetal – cu 3,6%, carne, preparate și conserve din carne – cu 2,5%, %, lapte și produse lactate – cu 1,5%. Ca rezultat, creșterea prețurilor la produsele alimentare a contribuit la majorarea IPC general cu 0,7 p.p. Creșterea prețurilor la fructe a condus la majorarea IPC general cu 0,5 p.p., legume și cartofi – cu cîte 0,4 p.p. Totodată, prețurile la ouă și carne, preparate și conserve din carne au contribuit la micșorarea IPC general cu cîte 0,2 p.p., lapte și produse lactate – cu 0,1 p.p. Dinamica prețurilor la produsele alimentare în Republica Moldova este determinată de caracterul sezonier al economiei. În lunile de vară se înregistrează o scădere esențială a prețurilor la legume, fructe, cartofi etc., cu o ulterioară majorare a acestora în lunile de iarnă. Prețurile la mărfurile nealimentare în iunie 2018 s-au majorat cu 0,8% faţă de decembrie 2017, în special, ca rezultat al majorării prețurilor la țigări – cu 8,4% și combustibil - cu 5%. Totodată, s-au redus prețurile la autoturisme cu 4,7%, televizoare - cu 3,3%, medicamente cu - 2,8%, mașini de spălat și frigidere și congelatoare – cu cîte 1,9%, etc. Fluctuațiile prețurilor la mărfurile nealimentare sînt determinate, în mare măsură, de evoluția cursului de schimb al monedei naționale. Plus la aceasta, majorarea accizelor a condiționat, în mare măsură, majorarea prețurilor la țigări și combustibili. Contribuția prețurilor la mărfurile nealimentare asupra modificării IPC general a fost nesemnificativă – de 0,3 p.p. Prețurile la combusibil au contribuit la majorarea IPC general cu 0,3 p.p., țigări – cu 0,2 p.p. Totodată, prețurile la medicamente au contribuit la reducerea IPC general cu 0,1 p.p. Tarifele la serviciile prestate populației s-au diminuat cu 0,9% față de decembrie 2017. Această diminuare a fost cauzată, în mare parte, de diminuarea cu 20,2%, începînd cu 01.01.2018, a tarifelor la gazele naturale livrate consumatorilor, ca urmare a deciziei ANRE. De asemenea, s-au micșorat tarifele la energie electrică cu 1,1%. Totodată, costurile la serviciile de turism au înregistrat o majorare de 33,2%. Per ansamblu, contribuția tarifelor la servicii asupra IPC general a fost negativă (-0,2 p.p.). Contribuția principalelor componente la rata inflației, mai față de decembrie a anului precedent (p.p.) Sursă: Biroul Naţional de Statistică Calculele Minisrerului Economiei și Infrastructurii Rata inflației de bază1 exclusiv produse alimentare și băuturi, combustibili, produse şi servicii cu prețuri reglementate a fost 0,9% fată de decembrie 2017, cu 1.8 p.p. mai mică decît nivelul ratei inflației de bază în luna respectivă a anului 2017. Rata inflației exclusiv produse alimentare și băuturi a constituit 0,1%, exclusiv produse și servicii cu prețuri reglementate - 1,7% și exclusiv combustibil – 0,5%. Dinamica ratei anuale a inflației (fată de luna respectivă a anului precedent), % Sursă: Biroul Naţional de Statistică În luna iunie 2018 rata inflaţiei de bază (0,9%) a fost cu 0,1 p.p. mai mare decît rata inflaţiei. Prețurile la produse şi servicii reglementate s-au diminuat cu 2,4% faţă de decembrie 2017. Cursul de schimb şi piaţa valutară De la începutul anului 2018 moneda naţională a marcat o apreciere de 1.5% faţă de dolarul SUA în termeni nominali (de la 17,10 lei pentru 1 dolar american la 01.01.2018 pînă la 16,84 lei la 30.06.2018). Faţă de Euro leul moldovenesc s-a apreciat cu 4,3%. Principalii factori care au determinat fluctuațiile monedei naționale au fost intrările masive de valută străină datorită exporturilor, remiterilor valutare de peste hotare și investițiilor, oscilaţiile dolarului SUA pe pieţele valutare internaţionale și politica monetară a BNM. Evoluţia cursului de schimb al monedei naţionale faţă de dolarul SUA şi Euro, Lei/USD, Lei/EUR 
Sursă: Banca Naţională a Moldovei În ianuarie-iunie 2018, gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenților economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a constituit 102,5%, comparativ cu 106,9% în perioada respectivă a anului 2017. Gradul de acoperire a cererii nete de valută străină din partea agenţilor economici prin oferta netă de valută străină de la persoanele fizice, % Sursă: Banca Naţională a Moldovei În structura ofertei nete de valută de la persoanele fizice ponderea majoră revine monedei euro – 62,7%, ponderea dolarului a constituit 21,2%, rublei rusești – 11,3%. În scopul neadmiterii aprecierii excesive a leului, în luna iunie 2018 BNM a efectuat cumpărări pe piaţa valutară interbancară în valoare de 20 mil dolari. De la începutul anului BNM a efectuat cumpărări nete pe piaţa valutară interbancară în valoare de 158,7 mil. dolari. Activitatea BNM pe piaţa interbancară, echivalentul în mil. dolari SUA Sursă: Banca Naţională a Moldovei Stocul activelor valutare de rezervă ale BNM la 29.06.2018 a atins o valoare de 2899,8 mil. dolari, majorîndu-se cu 3,4% comparativ cu nivelul înregistrat la sfîrşitul anului 2017 şi cu 21,4% faţă de situația la 30.06.2017. Majorarea activelor oficiale de rezervă se datorează, preponderent, intervenţiilor pe piaţa valutară internă sub formă de cumpărări de valută. Aceste intervenții au fost efectuate în condițiile unor intrări semnificative de valută, care au dus la o apreciere semnificativă a leului moldovenesc în raport cu dolarul SUA. În lipsa acestor intervenții, leul s-ar fi apreciat și mai mult, ceea ce poate avea impact negativ asupra economiei țării. Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naţionale a Moldovei (mil. dolari SUA) Sursă: Banca Naţională a Moldovei Indicatorii monetari Evoluția indicatorilor monetari reflectă situaţia economiei naționale: procesul de creditare redă atît necesitatea economiei în realizarea investițiilor, deschiderea din partea agenților economici de a se împrumuta de la bănci, precum și viziunea băncilor cu privire la evoluția economiei naționale în viitor. Masa monetară M3 la sfîrşitul lunii iunie 2018 a constituit 77,9 mild. lei şi s-a majorat cu 9,1% comparativ cu situația similară din anul 2017. În componența M3 intră banii lichizi în circulație (23,9%), depozite în lei la vedere (20,1%), depozite în lei la termen (25,5%) și depozitele în valută (30,5%). Cea mai mare parte în structura M3 revine depozitelor - 76,1%. La sfîrşitul lunii iunie 2018 soldul acestora a fost la nivel de 59,3 mild. lei, înregistrînd o majorare cu 8,9% faţă de sfîrşitul lunii iunie2017. Masa monetară M3 pe componente la sfîrşitul lunii iunie 2014-2018, mil. lei Sursă: Banca Naţională a Moldovei Creșterea continuă a economiilor caracterizează evoluția sectorului bancar începînd cu a doua jumătate a anului 2016. Faţă de sfîrşitul lunii iunie 2017 soldul depozitelor în monedă naţională (59,9% din volumul total) s-a majorat cu 14,8%, atingînd un volum de 35,5 mild. lei. Este de remarcat creșterea semnificativă a depozitelor la vedere – cu 34,1%. Aceasta se argumentează prin faptul că populația preferă să-și păstreze economiile în lei avînd acces la ele fără restricții, în pofida dobînzii mai mici comparativ cu depozitele la termen. Totodată, depozitele la termen sunt în creștere cu doar 3,2% față de sfîrșitul lunii iunie 2017. Soldul depozitelor şi ratele dobînzii (medii lunare) la sfîrşitul lunii iunie 2014-2018 Sursă: Banca Naţională a Moldovei În luna iunie 2018 au fot atrase depozite noi în monedă naţională cu 7,7% mai puțin comparativ cu luna iunie 2017. Soldul depozitelor în valută străină este cu doar 1% mai mare față de situația de la sfîrşitul lunii iunie 2017, însumînd 23,7 mild. lei. Deoarece soldul depozitelor în valută străină este recalculat în lei, valoarea acestora în mare parte depinde de evoluția cursului de schimb. În luna iunie 2018 au fost atrase depozite noi în valută străină cu 4,2% mai mult față de luna iunie 2017. Ca factor determinant al evoluției pasive în acest domeniu poate fi menționată aprecierea monedei naționale față de dolarul SUA și Euro în aceeași perioadă, preferința populației de a-și păstra economiile în lei, precum și ratele foarte joase ale dobînzii. Volumul de bani în circulaţie a constituit 18,6 mild. lei și a crescut cu 9,8% faţă de situaţia de la sfîrşitul lunii iunie 2017. Banii în circulație reprezintă numerarul implicat în procesul de conversie, și anume: bancnote, monede metalice etc. În sfera schimbului de mărfuri banii ca mijloc de circulaţie asigură executarea plăţilor pentru cumpărarea materiei prime şi a materialelor şi achitarea cu producătorii de mărfuri pentru producţia finită. Respectiv, creșterea continuă a banilor în cirulație reflectă intensitatea activităților în cadrul unei economii. Creditarea economiei continuă să fie în recesiune, chiar dacă ratele dobînzii la credite sunt foarte joase. Soldul creditelor în economie la sfîrșitul lunii iunie 2018 a fost mai mic decît nivelul înregistrat la sfîrșitul lunii iunie 2017 cu 2,8%, constituind 37,5 mild. lei. Soldul creditelor în valută străină s-a diminuat cu 4,4% (un factor important este aprecierea monedei naționale, ceea ce influențează valoarea acestora recalculată în lei), iar al celor în monedă naţională a fost în diminuare cu 1,7%. O altă cauză care explică diminuarea soldului de credite este reticența din partea băncilor în a oferi credite, dată fiind norma rezervelor obligatorii înaltă și profitabilitatea acestora. Cu toate acestea, se observă încetinirea ritmului de diminuare a soldului creditelor. Din numărul total al creditelor, cea mai mare pondere – 27% - revine creditelor acordate comerțului, apoi 14% au fost destinate consumului, 9,3% - credite acordate pentru procurarea/construcţia imobilului, 8,7% - credite acordate industriei alimentare etc. În cadrul acestor credite cea mai intensă creștere a fost înregistrată la creditele acordate pentru procurarea/construcţia imobilului, volumul cărora de la începutul anului s-a majorat cu 16,5% (434 mil.lei), fapt care se explică, inclusiv prin lansarea începînd cu 26.03.2018 proiectului "Prima Casă". Soldul creditelor şi ratele dobînzii (medii lunare) la sfîrşitul lunii iunie 2014-2018 Sursă: Banca Naţională a Moldovei Începînd cu anul 2016 presiunile dobînzilor s-au temperat esențial, dar oricum accesul agenților economici și a consumatorilor la surse de finanțare este încă dificil. În luna iunie 2018 a fost acordat un volum de credite noi în monedă națională mai mare cu 11,8% față de cel din luna iunie 2017. La fel, volumul de credite noi acordate în valută străină a fost cu 13% mai mare. Rata de bază se aprobă în calitate de rată de referinţă pentru principalele operaţiuni de politică monetară pe termen scurt. Aceasta se stabilește de către BNM în rezultatul evaluării balanței riscurilor interne și externe cărora ar putea fi supusă economia Republicii Moldova și a perspectivelor inflației pe termen scurt și mediu. Începînd cu 05.12.2017, rata de bază este la nivel de 6,5%. Evoluția ratei de bază și a ratelor dobînzii la depozite și credite, % Sursă: Banca Națională a Moldovei Gradul de acoperire a creditelor prin depozite a fost la nivel de 158,1%. Aceasta indică faptul că există resurse pentru intensificarea creditării, iar băncile comerciale au lichiditatea necesară pentru finanţarea economiei. Un indicator important care arată atît eficiența bancară, cît și riscul creditării, este nivelul creditelor neperformante. Acestea reprezintă datoriile care cel mai probabil nu vor fi rambursate, astfel creînd probleme și dificultăți băncilor creditoare. Soldul datoriei la credite neperformante ca pondere în soldul total al datoriei la credite după circa 2 ani de evoluție ascendentă, înregistrează o tendință de diminuare de la 18,5% în luna noiembrie 2017 (cînd a fost atins nivelul maxim) pînă la 14,7% în luna iunie 2018, această pondere fiind practic la nivelul înregistrat în luna mai 2016 (14,2%). Diminuarea ponderii creditelor neperformante se explică prin faptul că băncile au aplicat unele proceduri noi (separarea activelor „bune” de cele „rele” etc.), care au condus la reducerea stocului acestora. Datoria la credite neperformante, % din total datorie la credite Sursă: Banca Națională a Moldovei
În prima jumătate a anului curent finanțele publice au fost caracterizate de următoarele cifre: un volum al veniturilor bugetului public național (BPN) de 27,8 mild.lei și un ritm de creștere de 11,5%, concomitent cu un volum de cheltuieli de 26,9 mild. lei și 7,5% majorare și, prin urmare, un excedent de 892,5 mil.lei. Indicatorii principali privind executarea Bugetului Public Național, mil.lei
Sursă: Ministerul Finanțelor În structura veniturilor BPN, cea mai mare parte revine veniturilor bugetului de stat – 62,2%, apoi bugetului asigurărilor sociale de stat – 22,8%, bugetelor locale – 8% și fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală – 7,2%. Veniturile bugetare proprii în ianuarie-iunie 2018, mil.lei
Sursă: Ministerul Finanţelor Cele mai multe acumulări la BPN au fost înregistrate din contul impozitelor și taxelor – 64,4% (17,9 mild.lei), 29,8% (8,3 mild.lei) - contribuțiilor și primelor de asigurări obligatorii, 5,4% (1,5 mild.lei) - altor venituri (din proprietate, vînzarea mărfurilor și serviciilor, amenzi și sancțiuni, donații voluntare etc.) și 0,5% (125,5 mil.lei) - granturilor primite (de la guvernele altor state și din partea organizațiilor internaționale). Acumulările veniturilor din contul impozitelor și taxelor au înregistrat o creștere de 9,3% față de prima jumătate a anului 2017. Impozitele și taxele pe mărfuri şi servicii (din care încasările din TVA reprezintă 72,4%) constituie cea mai mare pondere (65,4%) în volumul total al impozitelor și taxelor, confirmînd faptul că economia noastră este bazată pe consum, apoi impozitele pe venit – 28,3% și impozitele pe proprietate – 1,9%. În structura cheltuielilor, cea mai mare povară revine bugetului asigurărilor sociale de stat – 35,1%, apoi bugetului de stat – 29,7%, bugetelor locale – 23,9% și fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală – 11,4%. Cheltuielile bugetare proprii în ianuarie-iunie 2018, mil.lei
Sursă: Ministerul Finanţelor După clasificarea funcțională, cea mai mare pondere în volumul total al cheltuielilor revine cheltuielilor pentru protecția socială – 37,9%, urmată de cheltuieli pentru învățămînt – 19,1%, ocrotirea sănătății – 12,7%, servicii de stat cu destinație generală – 9,6%, servicii în domeniul economiei – 8,5% etc. Cea mai neînsemnată prioritate rămîne protecția mediului – 0,2% din total. Cheltuielile BPN după clasificarea funcțională, ianuarie-iunie 2018, mil.lei Sursă: Ministerul Finanțelor Încasările la bugetul de stat pe toate componentele au constituit circa 17,3 mild.lei (cu 10% mai mult decît în ianuarie-iunie 2017), inclusiv: veniturile generale și colectate – 17 mild.lei și veniturile proiectelor finanțate din surse externe – 0,3 mild.lei. Din acestea, 92,6% revin impozitelor și taxelor. Cel mai mare generator de venituri la bugetul de stat a fost Serviciul Vamal. Veniturile administrate de către instituție au constituit circa 9,7 mild. lei (+2,9%). Colectările Serviciului Fiscal de Stat, comparativ cu 6 luni ale anului 2017 s-au majorat cu 18,9%, constituind 8,2 mil. lei. Veniturile din TVA au înregistrat o creștere de 9,6%, dar din accize au scăzut – cu 14,2%. Evoluția încasărilor din aceste impozite sunt determinate de intensitatea consumului pe piața locală și volumul importurilor. Printre factorii care au influențat majorarea încasărilor la bugetul de stat sunt majorarea salariului mediu lunar pe economie, ceea ce a dus la creșterea veniturilor salariale atît în sfera bugetară, cît și în sectorul real; creșterea gradului de conformare a contribuabililor la aspectul de înregistrare a contractelor de transmitere în folosință a proprietății imobiliare persoanelor fizice; majorarea încasărilor din contul impozitului pe venitul persoanelor juridice conform declarațiilor depuse de către agenții economici pentru anul de activitate precedent și trimestrul I al anului 2018. Partea de cheltuieli a bugetului de stat s-a realizat în sumă de circa 17,9 mild. lei, care au fost cu 7,1% peste nivelul perioadei ianuarie-iunie a anului trecut. Executarea bugetului de stat s-a soldat cu un deficit de 562,1 mil. lei. La bugetele locale în perioada de raport au fost acumulate venituri în sumă de circa 7,1 mild.lei, în creștere cu 10,9% faţă de perioada similară din 2017. Din suma totală a veniturilor bugetelor locale, veniturilor proprii (fără transferurile bugetului de stat) revin 31,4%. S-au efectuat cheltuieli în sumă de 6,4 mild. lei, cu 8,3% peste nivelul perioadei similare din anul trecut. În ansamblu, bugetele locale au înregistrat un excedent în sumă de 631,2 mil. lei, ceea ce denotă capacități limitate de valorificare a resurselor disponibile. La bugetul asigurărilor sociale de stat au fost acumulate venituri în sumă de circa 10 mild.lei, inclusiv: contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii – circa 6,3 mild. lei (63%), transferuri de la bugetul de stat – 3,7 mild. lei (36,7%) și alte venituri – 27,3 mil. lei. Veniturile totale acumulate la acest buget au fost în creştere cu 11%. S-au efectuat cheltuieli în sumă de 9,4 mild. lei, cu 8,3% mai mult. Respectiv, bugetul asigurărilor sociale de stat a înregistrat un sold bugetar pozitiv la nivel de 547,7 mil. lei. În ianuarie-iunie 2018 la fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală au fost acumulate venituri în sumă de 3,4 mild.lei, inclusiv: încasări din contribuții și prime pentru asigurările obligatorii de asistență medicală – circa 2 mild.lei (59%), transferuri primite de la bugetul de stat – 1,4 mild.lei (40,7%) și alte venituri – 11,3 mil. lei. Veniturile totale acumulate au fost mai mari decît nivelul înregistrat în ianuarie-iunie 2017 cu 10%. S-au efectuat cheltuieli pentru ocrotirea sănătăţii în sumă de 3,1 mild. lei, cu 5,5% mai mult. Executarea fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală a înregistrat o depăşire a veniturilor față de cheltuieli în sumă de 275,7 mil. lei. Se înregistrează un grad înalt de îndatorare a țării, dar care se încadrează în parametrii de risc stipulați în Programul Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2018-2020). Datoria de stat (internă şi externă) administrată de Guvern a însumat circa 50,9 mild.lei la sfîrşitul lunii iunie 2018, fiind în creștere cu 0,5% faţă de aceeaşi dată a anului 2017. Datoria de stat internă are o pondere de 44,8% în volumul total al datoriei de stat, iar datoria externă – 55,2%, respectiv. Datoria de stat administrată de Guvern la data de 30 iunie 2014-2018, mil. lei Sursă: Ministerul Finanţelor Datoria de stat internă este o parte integrantă a datoriei de stat și reprezintă obligaţiile neonorate şi dobînzile datorate şi neonorate, contractate în numele Republicii Moldova de Guvern, prin intermediul Ministerului Finanţelor, de la rezidenţii Republicii Moldova. Ponderea datoriei de stat interne în totalul datoriei de stat constituie 44,8% și are o tendință de creștere în ultimii ani. În același timp, politica statului de a da preferință împrumuturilor pe piața locală decît pe piața externă pare să fie mai adecvată, ținînd cont de faptul că vulnerabilitatea țării noastre față de șocurile externe este accentuată. Datoria de stat internă s-a majorat față de situația de la sfîrșitul lunii iunie 2017 cu 5,9%. Este de menționat baza înaltă din aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce permite să fie conturată o oarecare stabilitate la capitolul datoriei interne. Situația respectivă s-a produs din contul majorării emisiunii valorilor mobiliare de stat (VMS) pe piaţa primară. Sursă: Ministerul Finanţelor Stocul datoriei de stat interne este complet format din VMS, volumul cărora a constituit circa 22,8 mild.lei la preţul de cumpărare, inclusiv: VMS emise pe piaţa primară – 7,4 mild.lei (în creștere cu 21,6%), VMS convertite (datoria de stat internă contractată anterior de la BNM convertită în VMS) – 2063,4 mil. lei (la nivelul situației similare a anului 2017) și VMS emise pentru executarea garanției de stat – 13,3 mild.lei (față de situația similară a anului trecut denotă o diminuare cu 50 mil.lei, ca rezultat al inițierii executării obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat). VMS emise pentru executarea garanției de stat au intrat în componența datoriei de stat interne în luna octombrie 2016, cînd soldul s-a majorat brusc cu 13,3 mil.lei. Ulterior, evoluția indicatorilor privind datoria de stat internă a fost stabilă. Valorile mobiliare de stat cu scadenţă pînă la un an au fost emise pe trei termene: bonuri de trezorerie de 91, 182 și 364 zile, ponderea acestora în totalul VMS comercializate fiind de circa 84,2%. Majoritatea VMS au fost emise pe termen de 364 zile (37,1%), 182 zile (32,3%) și 91 zile (14,7%). Scadența scurtă a titlurilor de stat crește riscul de refinanțare a datoriei, punînd un impediment considerabil în calea implementării unor proiecte investiționale pe termen lung. Pe de altă parte, aceasta inhibă activizarea pieței secundare, încît deținătorii de VMS preferă mai curînd să păstreze investiția pînă la maturitate. Totuși, se evidențiază o creștere a ponderii VMS emise pe 3 ani – de la 0,8% pînă la 6,4%. În luna martie a anului în curs au fost emise, pentru prima dată în istorie, Obligațiuni de stat cu scadența de 5 ani. Ministerul Finanțelor va utiliza deja acest instrument cu regularitate. Datorită obligațiunilor de stat de 5 ani, acum există un nou instrument financiar disponibil pentru investitori. În plus, Republica Moldova a făcut un prim pas decisiv pentru dezvoltarea pieței VMS, care este un element important pentru dezvoltarea pieței de capital. Structura valorilor mobiliare de stat conform situației de la 30 iunie 2018 Sursă: Ministerul Finanțelor Piața VMS este în continuare dominată de băncile comerciale (circa 85%), care au în prezent lichidități în exces. Restul investitorilor sunt în continuare slab dezvoltați și neinițiați în investițiile în titluri de stat (nivelul jos de educație financiară a populației și lipsa de cunoștință cu privire la posibilitățile și avantajele investițiilor în instrumentul respectiv). Totuși, este pozitiv faptul că ponderea investitorilor a crescut cu 2 p.p. Doar 0,2% din investiţiile în VMS aparţin investitorilor nerezidenți. Rata medie a dobînzii la VMS realizate prin licitaţie în lunile ianuarie-iunie 2018 a fost de 4,9% cumulativ (cu 2,1 p.p. sub nivelul din aceeași perioadă a anului 2017), dar numai în luna iunie a fost la nivel de 4,6% . Rata dobînzii la VMS, la fel ca și rata dobînzii la depozite și credite, sunt corelate cu rata de bază a BNM, care este stabilită în funcție de conjunctura pieţelor monetară şi valutară, situaţia în economia naţională, dinamica proceselor inflaţioniste şi aşteptările prognozate ale indicatorilor macroeconomici. În același timp, se observă faptul că rata dobînzii la VMS este mai mare decît rata dobînzii la depozitele în monedă națională - principalele instrumente de investiții concurente. Constatarea respectivă determină alegerea investitorilor de a-și plasa lichiditățile în instrumente mai rentabile, cu o dobîndă mai mare, respectiv, în VMS. Evoluția lunară a ratelor dobînzii la VMS și depozitele în monedă națională, % Sursă: Ministerul Finanțelor, Banca Națională a Moldovei Datoria de stat externă este o parte integrantă a datoriei de stat și reprezintă obligaţiile neonorate şi dobânzile datorate şi neonorate, contractate în numele Republicii Moldova de Guvern, prin intermediul Ministerului Finanţelor, de la nerezidenţii Republicii Moldova. Ponderea datoriei de stat externe în volumul total al datoriei de stat constituie 55,2%. Soldul datoriei de stat externe administrată de Guvern a însumat 1670,1 mil. dolari (circa 28,2 mild. lei), comparativ cu 1604,6 mil. dolari (circa 29,1 mild. lei) la data de 30 iunie 2018. Astfel, s-a înregistrat o creștere de 4,1% a datoriei de stat externe exprimate în dolari, dar în același timp o diminuare de 3,4% a datoriei de stat externe exprimate în lei. În prima jumătate a acestui an surse externe de finanțare au intrat în valoare de circa 43,9 mil.dolari, dar au fost rambursate – 52 mil.dolari. La creşterea datoriei externe în dolari a contribuit fluctuaţia ratei de schimb a dolarului american faţă de alte valute, care a atins valori negative și a constituit 22,5 mil. dolari. Intrări lunare de surse externe de finanțare, rambursările și finanțarea externă netă, mil.dolari Sursă: Ministerul Finanțelor
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||