Program naţional de protecţie integrată a plantelor pentru anii 2018-2027 Capitolul I dispoziții generale și terminologie 1

43.În cadrul Institutului de Genetică, Fiziologie şi Protecţie a Plantelor activează laboratoare care efectuează cercetări fundamentale şi aplicative pentru protecția culturilor agricole împotriva organismelor dăunătoare:

1) Laboratorul „Fitopatologie şi biotehnologie” produce preparate biologice precum Virin-HSP, Paurin, Trichodermin Th-7F SC, Trichodermin SC, Gliocladin SC;

2) Laboratorul „Entomologie şi biocenologie” produce entomofagi (genul Trichogrammași Braconhebetor) și elaborează tehnologii de protecţie ecologică a culturii mărului contra dăunătorului viermele merelor (Cydiapomonella);

3) Laboratorul „Prognoze şi analize fitosanitare” elaborează modele de prognoză a bolilor (mana, făinarea), dăunătorilor (viermele merelor şi viespea cu ferestrău) și sisteme de prognoze computerizate, conform fenologiei organismului dăunător și culturilor agricole, bazate pe parametrii de microclimă;

4) Laboratorul „Fitofarmacie şi ecotoxicologie” produce dispensatoare feromonale din fibre sintetice pentru monitorizarea şi dezorientarea masculilor de Grapholithafunebrana, compoziţii feromonale noi, pentru combaterea speciilor Helicoverpaarmigera (tomate) şi Grapholithafunebrana (prun);

5) Laboratorul „Protecţiaintegrată a plantelor” produce preparate biologice pentru includerea lor în schemele de protecţie integrată a plantelor împotriva bolilor şi dăunătorilor, şi anume:treibiofungicide (Funecol, Rizoplan, Recol), unbioinsecticid (Pelecol), un stimulator de creştere din extract vegetal (Reglalg);

6) Laboratorul„Sinteza şi evaluarea atractanţilor” a sintetizat și asigură producția a 12 substanţe feromonale pentru captarea şi dezorientarea speciilor organismelor dăunătoare culturilor agricole: Merenol (Cydiapomonella), FeroFUN (Grapholithafunebrana); FeroMOL (G.molesta); FeroORAN (Adoxophyesorana); FeroPOD (Archipspodana); FeroROS (Archipsrosana); Pernicil (Quadraspidiotusperniciosus), Grozdemon (Lobesiabotrana), FeroSEG (Agrotissegetum), ArmiGALI (Helicoverpaarmigera), FeroBras (Mamestrabrassicae), Operculat (Phthorimaeaoperculella).
Secţiunea a 5-a. Principalele organisme dăunătoare ale culturilor

agricole şi măsurile de protecţie
44. Principalele organisme dăunătoare, care provoacă daune considerabile culturilor agricole sînt prezentate în anexa la prezentul Program.
45.În perioada de vegetaţie culturile agricole sînt afectate de un spectru larg de organisme dăunătoare, inclusiv polifagi precum rozătoare şi insecte.
46. În procesul tehnologic de producţie agricolă impactul buruienilor asupra productivității culturilor agricole poate fi diminuat prin măsuri efectuate în baza cartării buruienilor. Cartarea constituie o acțiune suplimentară de control al buruienilor, cu ajutorul căreia se poate prognoza în timp răsărirea acestora. Pentru aplicarea măsurilor de control este obligatorie cunoașterea spectrului florei segetale(speciile segetale de buruieni sînt cele care se răspîndesc și concurează cu culturile agricole), respectiv a densității acestora la o unitate de suprafață.

Impactul organismelor dăunătoare poate fi diminuat şi menţinut în limita pragului economic de dăunare, în condițiile respectării sistemului integrat de protecţie a plantelor, axat pe elemente tehnologice, economice, ecologice, care include:

l) aplicarea tehnologiilor noi de lucrare a solului;

2) respectarea rotaţiei culturilor în cadrul asolamentelor;

3) utilizarea în procesul de cultivare a soiurilor şi hibrizilor rezistenţi la organismele dăunătoare;

4) utilizarea materialului semincer tratat cu produse de uz fitosanitar;

5) asigurarea densităţii optime a plantelor cultivate;

6) monitorizarea organismelor dăunătoare (detectarea focarelor) şi prognozarea tratamentelor fitosanitare, în scopul combaterii şi prevenirii diseminării acestora;

7) aplicarea mijloacelor biologice de protecţie a plantelor – zoofagi (prădători, paraziţi), produse microbiologice (virale, fungi, bacteriene) şi substanţe speciale (feromoni, hormoni);

8) utilizarea raţională a produselor de uz fitosanitar, cu menţinerea echilibrului biologic;

9) aplicarea tratamentelor fitosanitare cu echipamente multifuncţionale cu eficienţă înaltă;

10) erbicidarea în funcţie de cartarea buruienilor;

11) administrarea uniformă şi echilibrată a fertilizanţilor organici, minerali şi chimici;

12) plantareafîşiilor protectoare cu specii din flora spontană.

47. Produsele de uz fitosanitar omologate pentru utilizarea pe teritoriul țării şi incluse în Registrul de stat al produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor au acţiune de combatere asupra a 168 de specii de dăunători, 171 de agenţi patogeni şi 127 de specii de buruieni.
48. Actualmente în sistemele de protecţie a plantelor predomină aplicarea tratamentelor chimice în detrimentul celor biologice. Pe parcursul ultimilor ani, conform rapoartelor Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, anual se aplică tratamente fitosanitare cu insecticide pe circa 360 mii ha, cu fungicide – 600 mii ha şi cu erbicide – 728 mii ha, inclusiv pînă la răsăritul plantelor pe cca 190 mii ha, pe vegetaţie – 538 mii ha. Anual în țară se aplică tratarea a 82,0 mii tone de material semincer, se deratizează şi se dezinfectează cca 1211 mii m³ de spații de depozitare, se dezinfectează cca 20 mii m² de sol în teren protejat. Media multiplicităţii (repetării) tratamentelor fitosanitare la principalele culturi agricole, precum cerealele, leguminoasele, oleaginoasele, legumicolele, variază între 0,5 și 1,7 ori, respectiv la sfecla de zahăr – 3,6 ori, la viţa de vie – 2,5 ori și la plantațiile pomicole – 4,0 ori.
49. Pe suprafeţele agricole, anual, se utilizează cca 2,5 mii tone de produse de uz fitosanitar. Aproximativ 98% din produsele de uz fitosanitar, cu excepția unor mijloace biologice de protecţie a plantelor (preparate biologice și feromoni sexuali), sînt din import. Din volumul total de produse de uz fitosanitar utilizate, o cotă considerabilă o ocupă erbicidele – cca 41% și fungicidele – cca 39%, urmate de insecticide și acaricide cu cca 12% și alte produse de uz fitosanitar, indicate în tabelul 4.

Tabelul 4

Cantitatea produselor de uz fitosanitar

utilizate în anii 2011-2016

Denumirea_produselor__Cantitatea_produselor,_tone'>Denumirea produselor	Cantitatea produselor, tone
	2011	2012	2013	2014	2015
Insecticide, acaricide	230,86	268,55	276,62	262,40	205,27
Fungicide	1058,47	888,56	1079,32	1106,70	868,31
Erbicide	1090,73	1076,46	984,85	1058,73	940,55
Defolianți, desicanți	17,36	8,56	18,12	13,11	8,20
Rodenticide	0,93	0,83	1,15	2,34	2,44
Produse pentru tratarea semințelor	72,97	81,82	67,27	74,39	68,13
Fumigante	0,78	0,52	0,31	0,38	1,03
Produse biologice	5,48	4,17	1,37	3,78	5,89
Adjuvanți	44,23	43,67	52,01	59,01	20,22
Total	2521,81	2373,14	2481,02	2580,83	2120,04

50. În sectorul agrar al ţării, pentru combaterea organismelor dăunătoare a culturilor agricole este admisă utilizarea a 988 de produse de uz fitosanitar (denumiri comerciale), fabricate pe baza a cca 250 de substanţe active din diverse grupe chimice: compuşi ai cuprului şi sulfului, carbamaţi şi tiocarbamaţi, organofosforice, clorfenoxili, piretroizi sintetici, neonicotinoizi, derivaţi sulfonil-ureici, strobiruline etc.
51. În perioada anilor 1997-2016, numărul produselor de uz fitosanitar omologate (denumiri comerciale) a înregistrat o creştere semnificativă, iar numărul substanţelor active a înregistrat o creştere lentă, date reflectate în figura 3, utilizînd ca exemplu evoluţia omologării erbicidelor.

Figura 3
52. Analiza comparativă a sortimentului produselor de uz fitosanitar omologate denotă că pe parcursul ultimilor șase ani numărul acestora s-a majorat cu 42%, iar numărul produselor din grupa I de toxicitate (extrem de toxice) s-a micşorat cu 50%. În perioada indicată se menţine tendinţa majorării numărului de produse din grupele III şi IV de toxicitate (moderat şi slab toxice). Produsele din grupa II de toxicitate (toxice), în valoare procentuală, se menţin la nivelul anilor precedenţi. Numărul produselor de uz fitosanitar omologate (denumiri comerciale) a înregistrat o creştere de la 569 în anul 2009 pînă la 988 în anul 2016, tabelul 5.
Tabelul 5
Produse de uz fitosanitar omologate, în anii 2009-2016,

în funcţie de grupa de toxicitate

Denumirea	2009	2016	2009	2016	2009	2016	2009	2016
	Grupa de toxicitate
	I		II		III		IV
Insecticide si acaricide	0	0	26	41	72	117	19	39
Rodenticide	2	1	0	2	0	0	0	1
Fungicide	0	0	2	7	80	151	69	126
Erbicide	0	0	1	5	101	170	61	129
Defolianți și desicanți	0	0	0	0	5	10	1	5
Produse pentru tratarea materialului semincer	2	0	1	1	41	53	19	23
Preparate biologice	0	0	0	0	1	0	14	17
Reglatori de creștere	0	0	0	0	2	11	3	26
Produse pentru tratarea spațiilor de depozitare	6	8	2	1	4	2	0	0
Substanțe superficiale	0	0	0	0	0	1	8	11
Produse pentru producția ecologică	0	0	0	0	5	6	22	24
Total produse omologate	10	9	32	57	311	521	216	401
Total, %	1,8	0,9	5,6	5,8	54,6	52,7	38,0	40,6

53. Datele din tabelul 5 denotă că tratamentele fitosanitare cu produse de natură chimică rămîn o măsură prioritară şi se utilizează pentru combaterea organismelor dăunătoare în cazul depășirii pragului economic de dăunare.
54.În vederea minimizării riscurilor pentru sănătatea populaţiei, evitării efectelor nocive asupra mediului, garantării siguranței alimentelor de origine vegetală, operatorii agricoli sînt obligați să respecte cerinţele legislaţiei naţionale, bunele practici agricole, inclusiv practicile internaţionale de gestionare a produselor de uz fitosanitar, pe segmentul import–utilizare.
55. Respectarea măsurilor agrotehnice în sistemul de protecție integrată a plantelor reduce efectele de dăunare a populaţiilor organismelor dăunătoare pînă la 80% și reduce consumul de combustibil, fertilizanți și produse de uz fitosanitar.
56. Mijloacele biologice de protecție a plantelor se utilizează anualpentru combaterea organismelor dăunătoare pe o suprafaţă de cca 5100 ha. La unele culturi,acestea permit reducerea la minim a tratamentelor chimice prin reglarea densității entomofagilor și menținerea populațiilor de dăunători sub pragul economic de dăunare.
57. Activitățile de ameliorare a soiurilor şi hibrizilor în Republica Moldova sînt atribuite instituțiilor științifice de profil, care, conform rezultatelor estimărilor, necesită dotare, finanțare, asigurare cu cadre, echipament și dezvoltare durabilă.
58. Teritoriul Republicii Moldova este divizat în trei zone agricole – nord, centru și sud, relativ omogene ca relief, sol, climă, floră, faună și mod de folosinţă antropică pentru practicarea sistemelor de agricultură cu particularităţi economice specifice zonelor.
Secţiunea a 6-a. Perspectiva dezvoltării protecţiei integrate a plantelor
59. În întreprinderile corporative sistemul de protecţie integrată a plantelor se aplică parțial, iar în gospodăriile de fermieri și țărănești acesta se implementează la minim.
60. Rezultatele evaluării curente a domeniului protecției plantelor atestă un șir de neconformități și, evident, impune necesitatea implementării sistemului de protecție integrată a plantelor,luînd în considerare următoarele:

1) existența condiţiilor climatice favorabile pentru dezvoltarea și răspîndirea speciilor de boli şi dăunători;

2) insuficiența de monitorizare a culturilor agricole și a fazelor de dezvoltare a organismelor dăunătoare;

3)existența terenurilor agricole abandonate/nelucrate (fond de infecţie);

4) nerespectarea sau respectarea parțială a rotației culturilor în asolament;

5) aplicarea nesemnificativă a mijloacelor biologice de protecție a plantelor;

6) utilizarea materialului semincer neconform, a pragurilor economice de dăunare depășite și insuficiența aplicării bunelor practici agricole.
61. În domeniul dat se atestă o reducere semnificativă a numărului de specialişti în protecţia plantelor, situație care pune în dificultate activitatea Serviciului monitoring fitosanitarși managementul crizelor din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, reflectînd incapacitatea de supraveghere totală a suprafețelor ocupate cu culturi agricole. Un factor de risc îl constituie insuficiența dotării serviciului menționat cu echipament performant, stații meteorologice automate pentru prognozarea apariției și dezvoltării agenților patogeni, sistem informațional electronic pentru difuzarea buletinelor de avertizare.
62. Perspectiva dezvoltării domeniului este bazată pe promovarea extinderii aplicării protecţiei integrate a plantelor, planificarea și întreprinderea măsurilor privind managementul eficient al organismelor dăunătoare, al vectorilor de răspîndire ai acestora, stabilirea criteriilor de protecție integrată a plantelor prin efectuarea cercetărilor ştiinţifice axate pe:

1) examinarea obiectelor de carantină în scopul elaborării metodelor și procedeelor de depistare și lichidare a focarelor, inclusiv studii asupra vectorilor de răspîndire;

2) studierea agenților patogeni în funcție de etiologie (criptogamică, bacteriană, virotică, micoplasmică etc.), cu recomandări pentru sistemul de protecție integrată a plantelor, bazate pe patogenitatea şi virulenţa acestora;

3) depistarea și identificarea speciilor de insecte, acarieni, nematozi, altele, a vectorilor de răspîndire ai acestora, în special de etiologie virotică și micoplasmică;

4) studierea speciilor de insecte utile (entomofagi, acarieni răpitori, alte grupe de paraziți), rezultate utilizate la elaborarea metodelor biologice de protecție a plantelor;

5) elaborarea programelor de prognozare a dezvoltării organismelor dăunătoare prin utilizarea sistemelor automatizate de pronosticare;

6) procesul de ameliorare a soiurilor/hibrizilor în vederea majorării rezistenței la organismele dăunătoare;

7) perfecționarea metodelor biologice de protecție a plantelor realizate prin elaborarea tehnologiilor de producere și aplicare a feromonilor, pentru determinarea și reglarea densității populaționale a organismelor dăunătoare;

8) actualizarea pragurilor economice de dăunare în funcție de condițiile climatice create, pentru eficientizarea și diminuarea numărului de tratamente fitosanitare.