Programa examenului de doctorat la specialitatea 10. 01. 08. – Teoria literaturii Chişinău 2010 Autor: Anatol Gavrilov

PROGRAMA
EXAMENULUI DE DOCTORAT
la specialitatea 10.01.08. – Teoria literaturii

Chişinău 2010


Autor:

Anatol Gavrilov, dr. hab. în filologie, cercetător ştiinţific coordonator, şeful Sectorului de teorie literară al Institutului de Filologie al AŞM

Alexandru Burlacu, dr. hab. în filologie, cercetător ştiinţific principal

Recenzenţi:

Nicolae Bileţchi, m. cor., dr. hab. în filologie, consultant ştiinţific

Ion Plămădeală, dr. hab. în filologie, cercetător ştiinţific coordonator

Programa a fost examinată şi recomandată de Comisia de experţi în domeniu a CNAA:	Programa a fost examinată şi recomandată de Seminarul ştiinţific de profil, specialitatea Teorie literară
Preşedinte:	Preşedinte: dr. hab., prof. univ. Alexandru BURLACU
(gradul ştiinţific şi titlul ştiinţific sau ştiinţifico-didactic, prenumele şi numele preşedintelui)
(semnătura)	(semnătura)
2010	20 aprilie 2010

Conţinutul programei examenului de doctorat
I. Recomandări metodice generale
Scopul studierii disciplinei este însuşirea conceptelor teoretice principale ale ştiinţei literare contemporane în vederea fundamentării teoretice a studierii literaturii naţionale si universale, a evaluării critico-literare a operelor literare concrete si a procesului literar contemporan. Modernizarea metodologică a cercetărilor literare din Republica Moldova.

Sfera de cunoştinţe: cunoaşterea etapelor şi reprezentanţilor de vază din istoria universală şi naţională a gândirii estetice, teoretico-literare şi critico-literare, a principiilor şi a metodelor de cercetare literare contemporane principale, a conceptelor literare fundamentale, însuşirea sistemică a terminologiei literare în ansamblu.

Spectrul de abilităţi profesionale: formarea aptitudinii de a gândi teoretic probleme literare concrete, de a le vedea în esenţa lor tipologică generală, de a transpune judecăţile de gust estetic-artistic (condiţia primordială a cercetătorului literar din orice domeniu) în judecăţi de valoare fundamentate teoretic; aplicarea creatoare a concepţiilor teoretice şi a metodelor de cercetare literare din trecut şi contemporane la abordarea problemelor actuale de ordin teoretic ale literaturii române din Republica Moldova, România, Ucraina şi alte ţări în contextul literaturii europene şi universale; cultivarea spiritului novator, a cutezanţei de a lansa puncte de vedere proprii noi asupra problemelor teoretice controversate din ştiinţa literară naţională şi mondială. Dezvoltarea culturii teoretice de a dialoga polemic cu oponenţii, lărgirea receptivităţii faţă de ideile teoretice deschizătoare de noi perspective pentru studiul literaturii, precum şi a capacităţii de a trata problemele teoretico-literare într-un context culturologic şi axiologic mai larg, mai ales în legătură cu problemele actuale de ordin social, estetic, etic, psihologic, comportamental ale epocii noastre critice de tranziţie de la totalitarism, cu tipul dominant de gândire monologic-dictatorială, la democraţia pluralistă cu tipul dominant de gândire dialogică; dezvoltarea abilităţii de a articula un demers original în limbajul ştiinţifico-literar impecabil ca stil de gândire şi de expresie.
II. Conţinutul cursului

1. 
   Obiectul şi structura ştiinţei literare
   

Cuvinte-cheie: ştiinţă literară, teorie literară, istorie literară, critică literară, poetică, metodologie literară, estetică, stilistică, hermeneutică, semiotică, literatură comparată.

Locul şi rolul teoriei literaturii. Raportul: teorie literară – istorie literară –critica literară; teorie literară – metodologie literară – poetică; teorie literară –estetică; teoria literaturii – comparatismul contemporan, teoria traducerii.

Discipline aferente: stilistica; hermeneutica; semiotica: neoretorica; sociologia literaturii; psihologia creaţiei şi receptării; teoria comunicării şi a limbajului; culturologia şi teoria civilizaţiei ş. a.

2. 
   Literatura – obiect specific al teoriei literare
   

Cuvinte-cheie: obiect de cercetare, literatură, literaritate, antiliteratură, aliteratură, paraliteratură, metaliteratură.

Diversitatea şi complexitatea fenomenului literar (opere literare, curente literare, genuri şi specii literare, procese literare, relaţii dintre literaturi ş.a.). Unitatea fenomenului literar în diversitatea formelor lui de manifestare.

Noţiunile de literatură, antiliteratură, aliteratură, paraliteratură, metaliteratură, literaritate (literaturitate, literalitate), text, scriitură.

3. 
   Natura duală, intrinsecă şi extrinsecă, a literaturii. Imanenţă şi transcendenţă.
   

Cuvinte-cheie: intrinsec, extrinsec, imanenţă, transcendenţă.
4. Funcţiile literaturii. Noţiunea de funcţie (literară, artistică)

4. 1. Funcţia cognitivă
Cuvinte-cheie: funcţie, cunoaştere, obiect, subiect, adevăr artistic, veridicitate, verosimilitate.

Literatura – formă specifică şi unică a cunoaşterii şi autocunoaşterii umane. Raportul obiect-subiect al cunoaşterii şi noţiunea de intersubiectivitate (intersubiectualitate). Literatura şi filosofia, literatura şi ştiinţa (matematica, ştiinţele naturii, ştiinţele socio-umane, umanioarele). Noţiunea controversată de adevăr: adevăr ştiinţific, adevăr artistic – eroare (minciună), realitate (obiectivă şi artistică) – ficţiune artistică. Raportul adevăr ştiinţific – adevăr artistic. Aspectul axiologic (de valoare estetico-artistică) al noţiunilor, adevăr artistic, veridicitate şi verosimilitate, originalitate şi autenticitate. Critica premiselor epistemologice ale concepţiilor contemporane care neagă valabilitatea noţiunilor de realitate obiectivă, adevăr, realism.

4. 2. Funcţia ideologică şi socială
Cuvinte-cheie: lupta de idei, literatură angajată, literatura cu tendinţe, partinitate, caracter de clasă, democraţie, totalitarism.

Literatura şi lupta de idei. Literatura şi politica, marile mişcări sociale. Literatura cu tendinţe socio-politice, “literatura angajată” (Sartre). Noţiunile controversate de partinitate (literatură partinică), caracter de clasă, caracter popular ş.a. Criteriile social, ideologic şi estetic-artistic de studiere a literaturii. Literatura, democraţia şi totalitarismul (religios, ideologic, politic, moral). Autonomia funcţiei ideologice a literaturii (M. Bahtin despre ideologia proprie a literaturii ca o “ideologie în devenire”, preteoretică).

4. 3. Funcţia educativă-formativă

Cuvinte-cheie: estetic, etic, valori morale, imperativul moral, dogmatism moral, didacticism, mitologie, religie, creştinism, laicizare, dogmatism religios.

Literatura şi morala. Raportul dialectic contradictoriu frumos-bine; contribuţia literaturii (artei) la afirmarea noilor valori morale, la trăirea estetică a lor, la depăşirea conflictului dintre libertatea individuală a omului şi responsabilităţile lui morale faţă de semenul său, la formarea şi potenţarea sentimentului de solidaritate umană, a aptitudinii de compătimire, de a trăi destinul altuia ca pe propriul destin. Conflicte între literatură şi dogmatismul moral.