Revista presei

Proiectul apărării râului Someşul Mic împotriva inundaţiilor, este realizat în proporţie de 60%

Administraţia Naţională „Apele Române” a anunţat că proiectul amenajării râului Someşul Mic în Cluj-Napoca, în valoare de 12.877.718 milioane de euro, a fost realizat în proporţie de 60%. Proiectul are rol de apărare împotriva inundaţiilor pe cursul râului Someşul Mic şi pe afluenţii acestuia.

Administrația Națională „Apele Române”, prin Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa derulează proiectul „Amenajarea râului Someșul Mic în municipiul Cluj-Napoca, județul Cluj”.

Proiectul are o valoare de 12.877.718 milioane de euro, din care 90% reprezintă finanțarea nerambursabilă din Fondul de Coeziune prin Programul Operațional Sectorial „Mediu”, Axa Prioritară 5 „Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc”, Domeniul major de intervenție 1 — Protecția împotriva inundațiilor și 10% finanțare din bugetul de stat.

Investiția este de prioritate social-economică, are rol de apărare împotriva inundațiilor și presupune implementarea infrastructurii adecvate pentru reducerea riscului la inundații și diminuarea efectelor negative ale acestora, pe cursul râului Someșul Mic și pe afluenții acestuia (valea Becaș și valea Murători), pe teritoriul administrativ al municipiului Cluj-Napoca și al comunei Apahida.

Capacitățile fizice vizează lucrări de regularizarea (amenajarea) și consolidarea malurilor Someșului Mic, pe o lungime de 4,10 kilometri; îndiguiri pe o lungime de 4,55 kilometri şi lucrări de amenajare a afluenților pe o lungime de 3,85 kilometri.

Stadiul fizic cumulat realizat este de 63.20%. Până în momentul actual, lucrările din cadrul proiectului s-au executat conform graficului de implementare.

Realizarea lucrărilor hidrotehnice propuse prin proiect contribuie la închiderea liniei de apărare împotriva inundațiilor pentru întreg teritoriul municipiului Cluj-Napoca și al comunei Apahida.

Beneficiarii direţi ai proiectului sunt aproximativ 92.740 de locuitori. Termenul de finalizare a proiectului conform contractului de finanțare este 14 septembrie 2015.

/Monitorul de Cluj,http://www.monitorulcj.ro/economie/44345-proiectul-apararii-raului-somesul-mic-impotriva-inundatiilor-realizat-in-proportie-de-60-#sthash.NqSLVs6h.dpuf

Lucrări de îndiguire pe Somesul Mic

Posted on 25 February 2015. Tags: Somesul Mic

Administraţia Naţională “Apele Române”, prin Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa derulează proiectul “Amenajarea râului Someşul Mic în municipiul Cluj-Napoca, judeţul Cluj”.

Proiectul are o valoare de 56.661.962 lei, din care 90% reprezintă finanţarea nerambursabilă din Fondul de Coeziune prin Programul Operaţional Sectorial “Mediu”, Axa Prioritară 5 “Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc”, Domeniul major de intervenţie 1 – Protecţia împotriva inundaţiilor şi 10% finanţare din bugetul de stat.

Investiţia este de prioritate social-economică, are rol de apărare împotriva inundațiilor şi presupune implementarea infrastructurii adecvate pentru reducerea riscului la inundaţii şi diminuarea efectelor negative ale acestora, pe cursul râului Someşul Mic şi pe afluenţii acestuia (valea Becaş şi valea Murători), pe teritoriul administrativ al municipiului Cluj-Napoca şi al comunei Apahida.

Capacitățile fizice vizează:

Lucrări de regularizarea (amenajarea) şi consolidarea malurilor Someşului Mic, pe o lungime de 4,10 kilometri;

Îndiguiri pe o lungime de 4,55 kilometri;

Lucrări de amenajare a afluenților pe o lungime de 3,85 kilometri.

Stadiul fizic cumulat realizat este de 63.20%. Până în momentul actual, lucrările din cadrul proiectului s-au executat conform graficului de implementare.

Realizarea lucrărilor hidrotehnice propuse prin proiect contribuie la închiderea liniei de apărare împotriva inundaţiilor pentru întreg teritoriul municipiului Cluj-Napoca și al comunei Apahida. Aproximativ 92.740 de locuitori sunt beneficiarii direcţi ai proiectului.

Termenul de finalizare a proiectului conform contractului de finanțare este 14 septembrie 2015.

/Gherleanul,http://gherleanul.ro/lucrari-de-indiguire-pe-somesul-mic/

Canta: „primarul să facă podul Garibaldi apoi să vină cu fantasmagorii de Someș navigabil”

Directorul Administrației Bazinale de Apă Someș-Tisa, Dan Canta, spune că fără un document pe masă și niște planuri ferme, instituția pe care o coordonează nu poata colabora pe tema planului director pentru râul Someș pe care primăria clujeană vrea să-l facă în urma unui concurs de soluții.

„Someșul chiar este mic, asta a spus și reprezentantul nostru când a fost la primărie. Am o întrebare, ce mai face primăria cu proiectul de refacere a podului Garibaldi? Ai prezentat anul trecut un proiect public, care rezolvă pe partea tehnică și problemele noastre. Apoi nu s-a mai întâmplat nimic. Apoi a venit Someșul navigabil. Ca să mă pot pronunța trebuie să-mi pună întâi ceva pe masă, ca să pot intra în colaborare. Ca să faci Someș navigabil în centru trebuie să cobori talvegul. Ca să faci asta îți trebuie miliarde de lei. Și eu visez noaptea tot felul de fantasmagorii dar nu ies cu ele public”, a spus Canta.

Directorul Administrației Bazinale de Apă Someș-Tisa a declarat că „o colaborare pentru dezvoltarea orașului trebuie să vină din ambele sensuri” iar Planul Director pentru râul Someș dorit de primărie nu respectă acest principiu.

Primarul Emil Boc a anunțat în luna ianuarie că are în plan lansarea unui concurs de soluții pentru un masterplan care să vină cu propuneri de dezvoltare pentru culoarul Someșului. Aceasta fiind una dintre dorințele echipei care lucrează la dosarul de candidatură al orașului pentru tilul de Capitală Culturală Europeană. După ce a amintit câteva bucăţi de proiecte trasate pe mal de Someş, de la plaja din Grigorescu sau celebrul monorail – idee, primarul Emil Boc a subliniat că planurile trebuie pregătite în vederea accesării de fonduri europene în exerciţiul bugetar 2014 – 2020.

/Actual de Cluj,http://actualdecluj.ro/canta-primarul-sa-faca-podul-garibaldi-apoi-sa-vina-cu-fantasmagorii-de-somes-navigabil/

Hoţii de fier, vinovaţi pentru poluarea apelor

Hoţii de fier au dat bătăi de cap nu numai poliţiştilor, ci şi celor de la Protecţia Mediului. După ce au spart intrarea într-o fostă mină şi au furat fier vechi, în apele râului Valea Boilor, afluent al râului Someşul Mare, au ajuns reziduuri care au poluat apele.

Poluarea a avut loc în luna august şi asta după ce intrarea în galerie a fost spartă de hoţii care căurau fier vechi.

Potrivit celor de la Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud reziduurile poluante au ajuns în apa râului Valea Boilor după ce a plouat şi nivelul apei adunate în galerie a crescut.

"Poluarea a fost localizată pe râul Valea Boilor, afluent de dreapta al râului Someşul Mare şi s-a produs unor fenomene naturale, respectiv unor pecipitaţii puternice care au condus la scurgeri de apă de mină din galeria Gheorghiu, cota 800", spun cei de la Protecţia Mediului.

Conducerea APM BN spune că a fost angajată o firmă care să se ocupe special de închiderea galeriei din care s-a furat fier pentru a fi evitate pe viitoar astfel de probleme. 

/Bistriteanul,http://www.bistriteanul.ro/video--hotii-de-fier-vinovati-pentru-poluarea-apelor-1424860854445.html

Sever Roman: E deranjantă mizeria de pe malul râurilor, dar totul ţine de bunul simţ şi respectul oamenilor

Directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud spune că impactul deşeurilor asupra mediului înconjurător şi asupra malurilor râului este extrem de deranjant dar că totul ţine de bunul simţ şi de respectul cetăţenilor care ar trebui să nu mai arunce mizeriile în locuri neamenajate.

În ultima perioadă tot mai mulţi iubitori de natură s-au plâns că pe malurile râurilor sunt tot mai multe gunoaie care poluează şi distrug natura. Ecologiştii şi nu numai au cerut ajutorul autorităţilor şi au sperat că se vor lua măsuri şi că nu vor mai fi atat de multe gunoaie pe malurile apelor.

"Într-adevăr impactul deşeurilor asupra ariilor majore ale râurilor din judeţ este un fapt deranjant. Acest lucru nu ţine numai de Protecţia Mediului ci şi de bunul simţ, de respectul oamenilor. Vreau să vă spun că de protecţia mediului înconjurător sunt responsabile toate instituţiile de conducere şi locale şi centrale, toate persoanele fizice, toate persoanele juridice. Toţi au responsabilitate conform legii", a declarat în cadrul şedinţei de Colegiu Prefectural directorul general al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud, Sever Roman.

Roman mai spune că şi primarii ar trebui să ia măsuri şi să aibă grijă ca în propria "ogradă" să fie curăţenie. Directorul APM BN spune că primarii trebuie să aplice legea mediului pentru a rezolva aceste probleme.

"Sigur, trebuie mai multă fermitate...", a mai spus Sever Roman. 

/Bistriteanul,http://www.bistriteanul.ro/video--sever-roman-e-deranjanta-mizeria-de-pe-malul-raurilor-dar-totul-tine-de-bunul-simt-si-respectul-oamenilor-1424858339251.html

Teme similare

Noul Cod Silvic vrea să oprească prăduirea pădurilor prin reguli stricte de exploatare

Proiectul prevede printre altele că valorificarea masei lemnoase pe picior se face doar de către operatori economici atestați. Acești operatori, însă, pot cumpăra produse principale sau accidentale sub formă de lemn rotund fasonat la drum auto, doar în cazul în care asigură prin capacitate proprie procesarea a cel puțin 40 la sută din materialul lemnos achiziționat.
Proiectul mai stabilește că suprafața maximă care poate fi scoasă definitiv din fondul forestier,

incluzând construcția, accesul și împrejmuirea este de maxim 250 de metri pătrați în cazul proprietăților forestiere mai mari de 5 hectare și de maximum 5 la sută din suprafața proprietății forestiere, dar nu mai mare de 200 de metri pătrați dacă suprafața proprietății forestiere este mai mică de 5 hectare.

Accesul public în fondul forestier național cu autovehicule, motociclete, ATV-uri sau mopede este interzis, cu excepția activităților sportive de recreere și turism care se pot practica numai cu acordul șefului ocolului silvic.
Un operator silvic nu poate achiziționa și procesa mai mult de 30 la sută din volumul dintr-un sortiment industrial de masă lemnoasă din fiecare specie, stabilit ca medie a ultimelor trei ani.
Ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu, spunea că “de șase ani sunt probleme generate de ambiguitățile Codului precedent, chiar se simțea nevoia îmbunătățirii cât mai rapide a cadrului legal existent în domeniul silviculturii și vreau să le mulțumesc pe această cale tuturor parlamentarilor care au susținut demersul nostru”.
Am dorit să aflăm și părerile silvicilor sălăjeni în legătură cu noul Cod Silvic. Directorul Direcției Silvice Sălaj, Romulus Ioan Stana, ne-a transmis prin purtătorul de cuvânt Dănuț Fogoși că își va spune opiniile după ce noul Cod Silvic va fi publicat în Monitorul Oficial. “Pentru că, a spus Fogoși, din 2008 și până azi au fost atâtea variante, atâtea modificări, atâtea amendamente, încât ce se aprobă azi mâine era respins”.

/Graiul Salajului,http://www.graiulsalajului.ro/noul-cod-silvic-vrea-s-opreasc-prduirea-pdurilor-prin-reguli-stricte-de-a-

Podul viselor

După ani de memorii şi intervenţii, podul peste Someş, care leagă ţara Codrului de Chioar e aproape de realitate. Vineri, 20 februarie a avut loc predarea către constructor a amplasamentului pentru podul rutier de peste Râul Someş de la Ulmeni. Un pas mic pentru un proiect, un salt imens pentru un vis ce părea imposibil de realizat!

Vineri, 20 februarie, a avut loc predarea către constructor a amplasamentului pentru podul rutier de peste Râul Someş de la Ulmeni. Primarul oraşului Ulmeni, Lucian Morar, a spus că: „În sfârşit, este un pas concret pentru realizarea acestui vis al oamenilor din zona noastră. Podul va fi amplasat pe cursul drumului judeţean, unde este în momentul de faţă bacul care deserveşte zecile de mii de locuitori din zonă, şi nu numai. De sute de ani se traversează Râul Someş cu bacul, dar de acum lucrurile se vor schimba. Podul va fi între localităţile Mireş şi Ulmeni”.

Durata execuţiei este de doi ani, dar primarul din Ulmeni speră că această perioadă va fi scurtată: „Sper să scurtăm din această durată. Lucrările vor începe imediat după predarea amplasamentului. Principala sursă de finanţare este de la Ministerul Dezvoltării, pe Hotărârea de Guvern nr. 28, bugetul local, şi alocarea unei sume din bugetul Consiliului Judeţean (CJ) pe anul acesta. O să solicităm în acest sens o alocare de fonduri, cu atât mai mult cu cât zilele următoare va avea loc şedinţa CJ în care se va dezbate bugetul judeţului. Sperăm că cei din fruntea judeţului vor aloca o sumă de bani din bugetul CJ, având în vedere că este un obiectiv al judeţului Maramureş. Chiar dacă de execuţia podului se ocupă Primăria oraşului Ulmeni.

Valoarea proiectului este de 2 milioane de euro plus TVA. Lungimea construcţiei este de 170 m, din care 100 m va fi podul şi vor mai fi două tronsoane de 35 m care vor fi rampele de urcare şi coborâre de pe pod.

Podul va avea două benzi, lăţimea carosabilului va avea 7,40 m plus încă două benzi pietonale de câte 1,5 m”. Evident, greul proiectului nu s-a terminat, ci abia acum începe, pentru că, deocamdată există doar 15-20% din fondurile necesare.

Lucian Morar spune că: „urmează ca în perioada următoare să merg la Ministerul Dezvoltării. Am discutat la sfârşitul anului trecut cu domnul vicepremier Dragnea şi voi merge să semnez pentru primirea unei sume importante de bani pentru realizarea acestui pod. Avem semnat încă de anul trecut contractul cu Ministerul Dezvoltării, care este de fapt o garanţie pentru realizarea acestui obiectiv. Acum, prin predarea amplasamentului pot începe lucrările.

Constructorul îşi deplasează utilajele în zonă pentru a începe efectiv realizarea podului. Contractul l-am semnat la începutul săptămânii, iar predarea amplasamentului s-a realizat la finalul săptămânii. Dăm ordinul de începere a lucrărilor.

În primul rând vreau să mulţumesc întregii prese din Maramureş pentru faptul că a fost alături de oamenii acelei zone, care îşi doreau realizarea acestui pod, şi în mod special vicepreşedintelui CJ Gabriel Zetea şi consilierului judeţean Emil Ambruş, care s-au preocupat îndeaproape şi care au susţinut nu doar declarativ realizarea acestui obiectiv.

Au mai fost mulţi care au declarat că îşi doresc realizarea acestui pod, dar nu pot să nominalizez pe nimeni că ar fi făcut ceva deosebit pentru a mă susţine şi a susţine locuitorii din zona noastră. Sper că cei din conducerea CJ, preşedintele Zamfir Ciceu, consilierii judeţeni, măcar acum vor considera că realizarea podului rutier peste Someş este un obiectiv important pentru Maramureş şi poate unul dintre puţinele proiecte care s-ar putea realiza până la sfârşitul mandatului nostru”, a spus primarul oraşului Ulmeni.

„Oamenilor nici azi nu le vine să creadă că se va face podul. Eu de 7 ani sunt vocea poporului, şi nu doar a locuitorilor oraşului Ulmeni, ci cel puţin al celor din zona Codru şi Chioar care îşi doresc realizarea acestui pod. Încă din 2008 există un protocol comun pe care l-au semnat 16 primari şi mulţi alţi oameni din zonă de susţinere a acestui proiect, care va lega Ţara Codrului de Ţara Chioarului. Zilnic trec pe acolo doar maşinile cu tonaj mic, sute de maşini, dar se trece doar în perioada cât bacul este accesibil. Mai exact noaptea nu se trece, iarna sau când apa Someşului este mare nu se trece”.

Lucian Morar, primarul oraşului Ulmeni/Gazeta de Maramures,

http://www.gazetademaramures.ro/podul-viselor-16051

Proiecte ,,îndrăzneţe” în comuna Mirşid: sistem de canalizare şi înfiinţarea unui centru turistic

 Primarul comunei Mirşid, Călin Bereschi, are planuri mari pentru acest an. Din această primăvară, în satele din comună vor începe lucrările pentru sistemul de canalizare. Este vorba despre un proiect îndrăzneţ, cu o valoare mare, pe care administraţia locală îl are în vedere.

Primarul Călin Bereschi are planuri mari în 2015 pentru comuna pe care o administrează: sistem de canalizare pentru satele din comună, centru de informare turistică, primărie nouă şi bază sportivă dotată la standarde europene.

Pentru edil, proiectul de bază în acest an este cel privind realizarea sistemului de canalizare care va deservi comuna. „Considerăm că pasul următor şi finanţările următoare trebuie să le direcţionăm spre sistemul de canalizare. Având în vedere că avem apă, ni se pare normal ca ea să poată fi colectată în reţeaua de canalizare, pentru a preîntâmpina eventualele probleme legate de mediu şi pentru un trai mai curat pentru cetăţenii comunei”, apreciază Călin Bereschi, primarul comunei Mirşid.

Autorităţile comunei Mirşid au în vedere ca staţia de epurare să fie în Popeni sau, dacă autorităţile locale vor găsi înţelegere la Compania de Apă şi la Consiliul local al oraşului Jibou, vor face eforturi să se conecteze la reţeaua de canalizare a Jiboului. 

http://www.salajeanul.ro/proiecte-indraznete-in-comuna-mirsid-sistem-de-canalizare-si-infiintarea-unui-centru-turistic-10575

Teme de mediu

MARAMUREŞ - Primarii se tem că vor creşte tarifele la salubrizare odată implementat proiectul cu deşeurile de la Fărcaşa

Conducerea Consiliului Judeţean Maramureş dă asigurări că tarifele practicate la salubrizare odată implementat proiectul cu deşeurile de la Fărcaşa nu vor creşte. Primarii care sunt de peste Gutâi au cu totul şi cu totul altă părere.

Asta pentru că, susţin ei, cu cât distanţa de transport până la Fărcaşa este mai mare cu atât vor fi costuri mai mari. Sunt şi primari, cum este cel din Moisei, care au arătat că s-a vorbit despre o taxă unică care se va practica la nivel de judeţ, indiferent de distanţa până la Fărcaşa.”Eu am înţeles că va fi o taxă unică care va fi pentru salubrizare, indiferent de distanţa faţă de Fărcaşa. Dacă nu va fi aşa atunci ar fi o mare nedreptate pentru noi. Dacă nu va fi aşa atunci o să îmi depozitez gunoiul aici în Moisei, că am staţie de transfer. Noi acum plătim pe an pentru salubrizare undeva la 130 mii lei pe an, că ducem gunoiul la Sighet. Dar dacă nu ar fi să fie o taxă unică, atunci cu siguranţă că preţul ar creşte”, a declarat Toader Şteţco.

”Nu aş putea să vă spun ce va fi. Nu sunt în cunoştinţă de cauză. Sunt acolo atâtea îmbârligături şi sunt atâtea necazuri şi nu vreau să discut despre asta. Nu ne-ar conveni deloc o creştere a preţurilor, asta este clar. Nu mi-ar conveni să duc gozul meu la Baia Mare. Noi îl duceam la Jibou gunoiul, dar o să vedem ce va fi.

Primarul din Bogdan Vodă, Deac Ioan a menţionat faptul că preţul la salubrizare s-ar dubla odată cu implementarea acestui proiect,

”Nu cred că ar scădea preţul, aşa cum s-a tot vorbit. Ba din contră. Câtă vreme de la mine până la Fărcaşa sunt 120 km nu văd cum ar scădea preţul. Noi acum ducem gunoiul la Sighet şi plătim 4000 lei pe lună. Cred că ar creşte preţul cel puţin la 8000 de lei pe lună”, a explicat primarul din Bogdan Vodă.

Ce spune Consiliul Judeţean.Preşedintele CJ Maramureş, Zamfir Ciceu a declarat că din punctual de vedere al tarifării nu îşi face niciun fel de probleme.

”Tarifele eu cred că se vor regla din competiţia operării. La Bistriţa spre exemplu preţul a scăzut. Nu îmi fac probleme din acest punct de vedere. Cât vom plăti efectiv vom ştii abia după momentul la care se va încheia contractul de operare”, a explicat Zamfir Ciceu.

Proiectul cu deşeurile de la Fărcaşa trebuie implementat până la finele acestui an. Autorităţile judeţene dau asigurări că totul va fi bine din acest punct de vedere, însă sunt foarte mulţi sceptici./InfoMM,

http://www.infomm.ro/ro/detalii/primarii-se-tem-ca-vor-creste-tarifele-la-salubrizare-odataimplementat-proiectul-cu-deseurile-de-la

AŞTEPTĂRI DEPĂŞITE - Marile proiecte de energie verde din Târgu Lăpuş au fost amânate

Oraşul Târgu Lăpuş se ambiţionase să se gospodărească singur, inclusiv în materie de energie sau de colectare a gunoiului. Autorităţile au fost nevoite să facă un pas înapoi în cazul proiectului internaţional prin care o făbricuţă de ardere a gunoaielor de pe actuala rampă ar fi transformat acea materie în motorină şi energie electrică.

„Pretenţiile investitorului italian au depăşit aşteptările noastre”, spune viceprimarul Vasile Kraus, surprins de propunerea de a plăti ducerea gunoiului, când, în realitate, asigurau materia primă a făbricuţei.Rămân însă active celelalte componente ale încercării de independenţă energetică. Primăria are tocător pentru crengi şi lemne mici. Deja, utilajul e solicitat de oamenii care vor să li se ia crengile tăiate de prin livezi. Cu materia primă se încălzesc mai multe instituţii locale, iar primarul a adus, recent, din Austria, şi un troliu pentru lemne, pentru activitatea serviciului public./InfoMM,

http://www.infomm.ro/ro/detalii/finantare-marile-proiecte-de-energie-verde-din-targu-lapus-au-fost-amanate

Meseşul, îngropat în gunoaie!

Bălării, flacoane din plastic, pungi, cutii de bere, saci cu haine, moloz şi cadavre de câini, toate acestea alcătuiesc un peisaj monstruos de o parte şi de alta a drumului care leagă Zalăul şi Cluj-Napoca, în zona Meseş. Asta într-o societate pe care ne-o dorim civilizată, cu tot mai mulţi români cu studii superioare, o societate despre care spunem că este europeană. Cel mai relevant exemplu al rezultatului unei „bune” educaţii pe care o au mulţi dintre noi poate fi văzut la ieşire din Zalău, pe Meseş, în apropierea intersecţiei dintre drumurile Zalău - Cluj-Napoca şi Zalău – Treznea – Agrij - Buciumi. Imaginea de pe marginea drumului este desprinsă parcă dintr-un film horror, în care totul este acoperit de gunoaie, resturile unei nesimţiri grosolane ale unora cu „ceafă lată”, cred că li se cuvine totul, iar dacă li se cuvine pământul oamenii trebuie să arunce recipientul de suc în timp ce-şi conduc limuzina spre Polus Center din Cluj-Napoca. Veţi spune că de vină sunt autorităţile. Putem paria că dacă angajaţii de la Drumuri Naţionale curăţă marginea drumului pe toată lungimea sa între Zalău şi Cluj nu trece o lună şi situaţia reapare. Şi totul se întâmplă într-o lume în care vorbim la nivel înalt despre colectarea selectivă a deşeurilor, despre premii pentru oraşe în care gunoiul este colectat pe bune. Probabil aşa o fi, nu spunem nu, dar cu educaţia, cu mentalitatea de mahala, de doi bani, cu toate acestea cum rămâne????? Aşteptăm propuneri şi sugestii, chiar şi vorbe de ocară de la cei vizaţi.

/Salajeanul,http://www.salajeanul.ro/mesesul-ingropat-in-gunoaie-10580

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : [phone]; Fax: [phone]