Academia de ştiinţe a moldovei institutul de zoologie cu titlu de manuscris C. Z. U.: 576. 895. 1: 597. 6



Yüklə 487,02 Kb.
Pdf görüntüsü
səhifə1/17
tarix29.04.2018
ölçüsü487,02 Kb.
#40338
  1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   17


 

ACADEMIA DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI 

INSTITUTUL DE ZOOLOGIE 

 

Cu titlu de manuscris 

C.Z.U.: 576.895.1:597.6 

 

 



 

GHERASIM  Elena 

 

 



RANIDELE VERZI (AMPHIBIA, RANIDAE) DIN REPUBLICA 

MOLDOVA: BIOLOGIA, ECOLOGIA ȘI HELMINTOFAUNA  

 

 

165.05. Parazitologie 

 

Autoreferatul tezei de doctor în științe biologice 



 

 

 

 

 

 

CHIŞINĂU, 2016 

 


 



 



Teza a fost elaborată în cadrul laboratorului de Parazitologie şi Helmintologie 

al Institutului de Zoologie al AŞM  

 

Conducător ştiinţific:  

                        Cozari Tudor, doctor habilitat în științe biologice, profesor universitar; 

Consultant ştiinţific:  

                        Erhan Dumitru, doctor habilitat în științe biologice, profesor cercetător. 

 

Referenţi oficiali: 

Miron Liviu, doctor în biologie, profesor universitar, România 

Tălămbuță Nina, doctor în științe biologice, conferențiar universitar.  

 

Componenţa Consiliului ştiinţific specializat: 

TODERAȘ Ionpreşedinte, doctor habilitat în științe biologice, profesor universitar,  

                            academician 

RUSU Ştefansecretar științific, doctor în științe biologice, conferenţiar cercetător 

ZGARDAN Eugen, doctor habilitat în științe medical-veterinare, profesor universitar,  

                                  membru corespondent 



CERCEL Ilie, doctor în științe medical-veterinare, conferenţiar universitar 

RUSU Vadim, doctor în științe biologice, conferenţiar universitar 

 

Susţinerea tezei va avea loc la „ 19 ” februarie 2016, ora  14.00 în şedinţa Consiliului 



ştiinţific  specializat  D  06.165.05-01  din  cadrul  Institutului  de  Zoologie  al  AŞM,  pe 

adresa: str. Academiei 1, et.3, sala 352,  MD 2028, mun. Chişinău, Republica Moldova; 

Tel.:(+373 22) 73-75-11, Fax: (+373 22) 73-98-09, E-mail: izoolasm@mail.md. 

 

Teza de doctor şi autoreferatul pot fi consultate la Biblioteca Centrală „Andrei Lupan” a 



AŞM (Chişinău, str. Academiei 5) şi pe pagina web a C.N.A.A. (www.cnaa.md). 

 

Autoreferatul a fost expediat la      15 ianuarie  2016 



 

Secretar ştiinţific al Consiliului ştiinţific specializat, 

doctor în științe biologice, conferenţiar cercetător    ________________   Ştefan Rusu 

 

Conducător ştiinţific,  



doctor habilitat în științe biologice, profesor universitar _____________ Tudor Cozari 

 

Consultant științific, 



doctor habilitat în științe biologice, profesor cercetător ____________ Dumitru Erhan 

 

 



Autor                                                                 ________________  Elena Gherasim 

                                                                                                   (©Gherasim Elena, 2016) 




 



REPERELE CONCEPTUALE ALE CERCETĂRII  



Actualitatea  temei.  În  lumea  animală,  amfibienii  constituie  unul  dintre 

componentele  indispensabile  ale  ecosistemelor,  populând  cele  mai  diverse  habitate 

naturale  şi  antropizate  de  tip  terestru  și  acvatic.  Acest  grup  de  vertebrate,  cu  mod 

amfibiont  de  viață,  reprezintă  unul  dintre  taxonii  încă  insuficient  studiaţi  într-un  şir  de 

regiuni  ale  Europei,  inclusiv  şi  în  Republica  Moldova.  În  același  timp,  starea  actuală  a 

amfibienilor  rămâne  a  fi  una  precară.  Astfel,  savanţii  batracologi  menţionează  cu 

îngrijorare  despre  atestarea  unui  declin  global  al  amfibienilor,  ale  căror  cauze  nu  sunt 

încă pe deplin investigate [13]. 



Descrierea  situației  în  domeniu  și  identificarea  problemelor  de  cercetare. 

Determinarea  stării  ecologice  a  ecosistemelor,  inclusiv  a  celor  acvatice,  reprezintă  una 

din problemele științifice prioritare. În ultimii ani, o atenție deosebită în aprecierea stării 

ecosistemelor  acvatice  se  atribuie  dezvoltării  bazelor  teoretice  și  practice  în  utilizarea 

bioindicatorilor.  Pentru  realizarea  acestui  scop  este  necesar  de  a  depista  cele  mai 

sensibile  specii  la  acțiunea  schimbărilor  ambientale  nefavorabile  de  origine  naturală  și 

antropică, în baza cărora (după modificarea comportamentului și ale altor particularități 

biologice  și  fiziologice  ale  acestora)  va  fi  posibilă  obținerea  informației  necesare  în 

determinarea stării ecologice a ecosistemelor populate de aceste specii. Or, amfibienii și 

larvele  lor,  din  acest  punct  de  vedere,  pot  servi  în  calitate  de  bioindicatori  veridici  și 

efectivi  atât  ai  ecosistemelor  acvatice,  cât  și  a  celor  terestre,  deoarece  sunt  organisme 

extrem de sensibile la acțiunea diferitor factori ai mediului ambiant [20, 25]. 

Amfibienii ecaudați sunt gazdele unui spectru larg de helminți, iar parazitofauna lor 

este  parte  componentă  a  ecosistemelor  acvatice.  În  ultimii  ani,  una  dintre  metodele 

utilizate  la  evaluarea  ecosistemelor  acvatice  este  starea  lor  parazitară,  folosită  ca  un 

bioindicator atât al biocenozei în general, cât și pentru stabilirea nivelului de risc biologic 

al  acestor  ecosisteme.  Amfibienii,  la  fel  ca  și  parazitofauna  lor,  sunt  bioindicatori 

importanți ai acestor ecosisteme, luate în asamblul interrelațiilor stabile care s-au format 

pe  parcursul  evoluării  lor  în  timp  și  spațiu.  Parazitofauna  și  diversitatea  ei,  ca  parte 

componentă  a  ecosistemelor  acvatice,  formează  interrelații  specifice.  Factorul  parazitar 

este unul dintre principalii factori biotici care determină din punct de vedere calitativ și 

cantitativ  speciile-gazdă,  iar  prin  reglarea  numerică  a  gazdelor  se  influențează  în  mod 

decisiv  și  asupra  structurii  și  funcționării  ecosistemelor  în  ansamblu.  Diversitatea 

parazitofaunei,  ciclul  biologic  și  dependența  paraziților  de  speciile-gazde  și  de  mediul 

ambiant, precum și capacitatea reproductivă înaltă a lor sunt factorii care îi determină să 

fie foarte flexibili și să reacționeze rapid prin mecanismele sale de adaptare la stabilizarea 

ecosistemelor.  În  prezent,  valoarea  amfibienilor,  ca  o  componentă  importantă  a 

biocenozei,  este  destul  de  evidentă  în  calitate  de  gazde  definitive,  intermediare  şi  ca 

gazde-rezervor  pentru  diferite  specii  de  helminţi.  În  unele  cazuri,  amfibienii  servesc  nu 

doar la contaminarea animalelor domestice și sălbatice, dar participă în mod activ și la 

formarea  zoonozelor  parazitare.  Aceasta  reflectă  necesitatea  realizării  unui  studiu 

aprofundat asupra acestui grup de animale în aspect helmintologic [13, 17]. 

Majoritatea  speciilor  batracofaunei  naţionale  în  ultimii  20  de  ani  şi-au  micşorat 

drastic aria de distribuţie şi efectivele populaţionale în cea mai mare parte din habitatele 

naturale şi, mai ales, în cele antropizate puternic, cauzele acestei situaţii ecologice fiind 

multiple [2]. 

Printre speciile care necesită un anumit statut de protecţie figurează şi ranidele verzi 

(Rana ridibunda, Rana lessonae, Rana esculenta), selectate de către noi drept subiect de 




Yüklə 487,02 Kb.

Dostları ilə paylaş:
  1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   17




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©genderi.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə