Actinobacillus & Haemophilus



Yüklə 102,71 Kb.
tarix03.05.2018
ölçüsü102,71 Kb.
#41359

 

 

 


 


 Home Articles

Specii din genul Actinobacillus si Haemophilus


Costin Stoica

In tractusul respirator al porcinelor unele dintre bacteriile Gram negative din genurile Actinobacillus si Haemophilus sint implicate determinant in declansarea unor boli precum Pleuropneumonia infectioasa a porcului si Boala Glasser (poliserozita infectiosa). De asemenea, acesti germeni pot interveni si secundar complicind infectiile primare cu Mycoplasma hyopneumoniae sau cu virusul PRRS.

Intrucit pierderile economice determinate de aceste infectii sint importante, in ultimii 10 ani au fost intens investigate atit speciile bacteriene din aceste genuri recunoscute ca fiind patogene cit si alti taxoni identificati mai recent .

Aceasta lucrare isi propune sa prezinte toti taxonii cu potential patogeni cit si cei cu patogenitate incerta identificati in ultimul timp din genurile Actinobacillus si Haemophilus


*
Genurile Actinobacillus si Haemophilus sint incluse in familia Pasteurellaceae. Reprezentantii acestor genuri pot fi comensali sau patogeni pentru om si unele specii de animale.

Pina recent genul Haemophilus a fost delimitat de restul familiei prin necesarul de factor de crestere V (NAD – Nicotinamid Adenin Dinucleotid) sau X (hemina), dar pe baza studiilor ADN unii reprezentanti au trecut in genul Pasteurella iar Haemophilus pleuropneumoniae a fost trecut in genul Actinobacillus modificindu-se si denumirea in A. pleuropneumoniae.


Genul Actinobacillus cuprinde o serie de specii, dintre care au fost izolate din tractusul respirator porcin: Actinobacillus pleuropneumoniae, A. minor, A. porcinus, A. indolicus si A. suis.
Actinobacillus pleuropneumoniae (App.) – a purtat mai intii diferite denumiri: Haemophilus parainfluenzae, H. parahaemolyticus, H. pleuropneumoniae, pentru ca in cele din urma sa capete actuala denumire (Pohl et al., 1983). Includerea initiala in genul Haemophilus s-a datorat dependentei sale de o sursa externa de NAD. Germenul a fost identificat ca fiind agentul cauzal al pleuropneumoniei infectioase a porcului, boala ce evolueaza mai ales in unitatile de crestere intensiva, favorizata de aglomerare, starea de intretinere precara si microclimatul necorespunzator.

Anatomopatologic, boala se caracterizeaza prin pleurita sero-fibrinoasa si b ronhopneumonie hemoragico-necrotica.

Factorii de patogenitate majori ai App. sunt exotoxinele proteice Apx I, II si III, endotoxina (LPS), polizaharidul capsular si proteine ale membranei externe.

Germenul este beta hemolitic, CAMP +, ureaza +, indol negativ, fermenteaza manitolul, xiloza si maltoza, reduce nitratii la nitriti. Nu creste pe AgS decit daca are asigurata o sursa externa de NAD, sursa ce poate fi o tulpina de stafilococ 'doica'. Totusi, in urma unui numar mare de pasaje, e posibil ca unele tulpini sa poata creste pe agar singe sau agar socolat si fara sursa de NAD. S-a identificat si un biotip a carui crestere este independenta de NAD si care are un rol minor in infectiile repiratorii la porc.

Din 1970 si pina in prezent s-au identificat 13 serotipuri distincte, numerotate de la 1 la 12 (5a si 5b) cu raspindire diferita in lume. De ex. serotipurile 1 si 5 au o frecventa mai mare in America de Nord iar serotipurile 2,3 si 9 in Europa de Vest. La noi in tara s-au identificat serotipurile 2, 5 si 9 (Moga – Minzat 1989). Fiecare serotip sintetizeaza una sau 2 tipuri de Apx.
Actinobacillus suiseste comensal, conditionat patogen la porc manifestindu-si patogenitatea cel mai adesea la animalele cu stare buna de intretinere, in conditii de stres. La organismele foarte tinere poate produce septicemie, animalele prezentind semne de cianoza, dispneee, semne nervoase sau artrita. La animalele mai in virsta boala este mai putin severa si este caracterizata prin febra, anorexie si tuse. La animalele mature infectia cu A. suis mai poate determina hiperemie, metrita, avort, sau meningita.

Ca factori de patogenitate se cunosc 2 toxine de natura proteica cu actiune hemolitica, toxine inrudite genetic cu Apx I si Apx II.

Germenul este un bacil Gram negativ ce se dezvolta pe geloza cu singe fara a avea nevoie de factorul V, este ureaza, catalaza si oxidaza pozitiv, reduce nitratii in nitriti, fermenteaza lactoza, celobioza, trehaloza, melibioza, xiloza si maltoza.
Actinobacillus minor – este comensal al tractusului respirator la porc. Nu necesita factorul X dar are nevoe de factorul V pentru crestere, este nehemolitic, ureaza pozitiv, indol negativ, fermenteaza glucoza, manoza, zaharoza, maltoza, si rafinoza. Continutul G+C al ADN este 38,2 mol%. Semnificatia patologica nu este clar definita.
Actinobacillus porcinus – asemenea lui A. minor apartine microflorei obisnuite a tractusului respirator porcin. Este dependent de factorul V si independent de factorul X, nehemolitic, ureaza, catalaza si indol negativ. Continutul G+C al ADN este 41,4 mol%. Semnificatia patologica nu este clar definita.
Actinobacillus indolicus – are aceeasi nisa ecologica cu A. minor si A. porcinus de care se deosebeste biochimic mai ales prin producerea de indol si testul catalazei pozitiv. Continutul G+C al ADN este 35,5 mol%.
Tabelul 1. Principalele caractere biochimice ale reprezentantilor genului Actinobacillus (K Moller et al., 1996)


 


Caractere biochimice

A. minor

A. porcinus

A. indolicus

A. pleuro-

pneumoniae



A. suis

Necesar de factor V

+

d (+)

+

+

-

Hemoliza

-

-

-

d (+)

+

CAMP

-

-

-

+




Ureaza

+

-

-

+

+

Indol

-

-

+

-

-

Catalaza

-

-

+

d (-)

+

ONPG

+

+

+

+

+

 fucosidaza

-

d (+)

d (+)

-




Arabinoza

-

d (-)

-

-

+

Rafinoza

+

d (+)

+

-

+

Lactoza

+

d (+)

d (-)

-

+

Manitol

-

d (+)

-

+

-









Din tractusul respirator porcin au fost izolati urmatorii reprezentanti ai genului Haemophilus: H. parasuis ,H. minor group, H. taxon C, H. taxon D, H. taxon E, si H. taxon F.

Haemophilus parasuis – germenul isi are sediul la nivelul mucoasei cailor respiratorii superioare ale suinelor, la care produce infectii respiratorii precum si leziuni de poliserozita si artrita fiind agentul etiologic al Bolii Glasser.

Bacteria este polimorfa, Gram negativa, de obicei prezentindu-se ca un cocobacil, bacil subtire, de lungime variabila care necesita pentru crestere factorul V. Este nehemolitic, ureaza si indol negativ, glucoza, zaharoza si riboza pozitiv, CAMP - . Coloniile sunt semitransparente, alb-gri si cu un diametru de 0,5-2 mm.


Au fost identificate 15 serotipuri (notate 1-15) (Kielstein si Rapp Gabrielson, 1992).

Haemophilus taxon C – este prezent uneori in infectii respiratorii la porc, necesita factorul V de crestere, se diferentiaza biochimic de H. parasuis prin fermentarea arabinozei,inozitolului si rafinozei, ONPG (o nitro fenil beta galactopiranozid) si alfa fucosidaza negativ.
Haemophilus taxon D – impreuna cu H. taxon E si H. taxon F s-au izolat din tractusul respirator superior porcin unde sint membri al microflorei rezidente, semnificatia lor patologica nefiind complet studiata. H. taxon D este nehemolitic, ureaza si indol negativ. Difera biochimic de H. parasuis prin fermentarea lactozei, manitolului, sorbitolului, rafinozei, testul catalazei negativ.
Haemophilus taxon E - difera de H. parasuis prin testul catalazei negativ, capacitatea de fermentare a zaharurilor foarte redusa si slaba dezvoltare pe mediile de cultura atit solide cit si lichide.
Haemophilus taxon F – difera de H. parasuis prin producerea de indol si prin fermentarea rafinozei si trehalozei.
Haemophilus minor group – este un Gram negativ nehemolitic, comensal al tractusului respirator la porc. Biochimic se caracterizeaza prin necesarul de factor de crestere V, este CAMP - , se deosebeste de H. parasuis prin fermentarea lactozei, melibiozei si trehalozei, este ureaza pozitiv.

Tabelul 2.

Principalele caractere biochimice ale reprezentantilor genului Haemophilus (%)

( Cristian Moller et al., ‘V Factor Dependent Members of the Family Pasteurellaceae in the Porcine Upper Respiratory Tract’, Journal of Clinical Microbiology, Dec 1990, p. 2711-2716)






Caractere


biochimice

H. minor group

H. parasuis

Taxon C

Taxon D

Taxon E

Taxon F

Factor V

100

100

100

100

60

100

Factor X

0

0

0

0

0

0

Indol

0

0

0

0

0

100

Ureaza

100

0

0

0

0

0

Oxidaza

13

100

100

0

0

100

galactozidaza

100

100

0

100

80

100

 fucosidaza

0

96

0

68

80

46

 glucozidaza

70

4

100

64

20

89

Neuraminidaza

100

100

100

91

60

100

Red. nitratilor

100

100

100

96

30

100

Arabinoza

0

0

100

86

0

0

Riboza

9

93

100

82

0

71

Xyloza

30

0

0

50

0

25

Galactoza

87

100

100

96

0

100

Manoza

100

100

100

100

10

100

Lactoza

91

0

0

96

0

32

Maltoza

100

100

100

100

20

100

Melibioza

78

0

0

96

0

18

Sucroza

100

100

100

100

10

100

Trehaloza

78

0

0

55

0

79

Rafinoza

100

0

100

100

0

93

Manitol

0

0

0

100

0

0

Sorbitol

0

0

0

100

0

0

Inozitol

0

4

100

77

0

0




Andrew N. Rycroft, Lisa H. Garside, " Actinobacillus Species and their Role in Animal Disease", The Veterinary Journal , 2000, 159, 18-36

Cristian Moller et al., ‘V Factor Dependent Members of the Family Pasteurellaceae in the Porcine Upper Respiratory Tract’, Journal of Clinical Microbiology, Dec 1990, p. 2711-2716

Durda Slavic et al. " Prevalence of O1/K1 and O2/K3 Reactive A. suis in Healthy and Diseased Swine", Journal of Clinical Microbiology, Oct 2000, p. 3759-3762

Durda Slavic et al. "Comparative pathogenicity of different Actinobacillus suis O/K serotypes", The Canadian Journal of Veterinary Research, 81-86

J. Van Ostaaijen et al., " A. suis Strains Isolated from Healthy and Diseased Swine Are Clonal and Carry apxICABDvar suis and apxIICAvar suis Toxin Genes", Journal of Clinical Bacteriology

John G. Holt et al., “Bergey’s Manual of Determinative Bacteriology 9th Edition, 1994

Moller K. et al., Oct. 1996, "A. minor sp. nov., A. porcinus sp. nov., and A. indolicus sp. nov., Three New V Factor-Dependent Species from the Respiratory Tract of Pigs", International Journal os Systematic Bacteriology , Oct. 1996, 1131-1137
Radu Moga Manzat et al., “Boli infectioase ale animalelor – bacterioze”, p. 157-188, Ed. Brumar 2001

Vicki J. Rapp-Gabrielson et al., "Prevalence of Haemophilus parasuis serovars among isolates from swine", Am. J. Vet. Res. Vol 53, No 5, 1992



 

 



| TOP PAGINA | ACASA |

Copyright CS © 2008 “REGNUM PROKARYOTAE”

Yüklə 102,71 Kb.

Dostları ilə paylaş:




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©genderi.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə