Програма для загальноосвітніх навчальних закладів



Yüklə 0,55 Mb.
səhifə1/5
tarix15.07.2018
ölçüsü0,55 Mb.
#56155
növüПрограма
  1   2   3   4   5


МІНІСТЕРСТВО ОСВІТИ І НАУКИ УКРАЇНИ

ЛІТЕРАТУРА

(молдовська та зарубіжна)

інтегрований курс
5-9 класи

Програма

для загальноосвітніх навчальних закладів

з навчанням

молдовською мовою

Пояснювальна записка

Програма з літератури (молдовська та зарубіжна) створена на основі «Державних стандартів для базової і повної загальної середньої освіти» Міністерства освіти та науки України. Програма містить чотири змістові лінії, які визначають рівень літературного навчання учнів 5-9 класу у 11-річній школі.



Перша змістова лінія – ціннісна – реалізується в програмі шляхом включення до програм художніх творів різних жанрів і видів, які представляють основні історичні та літературні епохи, таким чином сприяючи культурному, моральному та естетичному вихованню учнів.

Друга змістова лінія – літературознавча – конкретизує зміст та структуру курсу з метою розуміння учнями морального, духовного, естетичного змісту мистецтва слова, формуючи комплексне уявлення про розвиток молдовської та зарубіжної літератур.

Третя змістова лінія – культурологічна – забезпечує розуміння культурних змін, що відбуваються в літературі, розглядає художні явища, як частину духовної культури. Програмні твори розглядаються в більш широкому контексті з іншими видами мистецтва – музикою, кіно, образотворчим мистецтвом тощо.

Четверта змістова лінія – компаративна – забезпечує порівняння літературних творів, явищ, що належить до молдовської та світової літератур, встановлення внутрішньо літературних та між літературних зв’язків, розширює кругозір учнів, як читачів, формує компаративістські навички. Учень може зіставити факти і поведінку героїв, спосіб розвитку та обставини події в молдавському творі зі схожими суб’єктами творів різних жанрів і видів зарубіжної літератури і навпаки.

Молдовська література відіграє важливу роль у гуманізації школи, тому що активно сприяє формуванню особистості.

Оскільки література – це мистецтво слова, вона є носієм відповідної духовної енергії, здатної впливати позитивно на людину.

Однією з головних функцій літератури є підготовка освіченого читача, спроможного оцінити самостійно літературний твір.

Вивчення молдовської літератури в школі має багато цілей:


  • виховання активного та свідомого читача;

  • прищеплення молодому поколінню любові до літератури як мистецтва слова та поваги до національної літератури;

  • інтерпретувати молдовську літературу у контексті інших літератур;

  • навчати учнів сприймати художній твір як специфічний інструмент не тільки для пізнання світу але і самого себе;

  • активізація функції молдовської літератури як одного з основних чинників формування національної свідомості та людської гідності;

  • забезпечення необхідного рівня знань з історії та теорії літератури;

  • формування навичок аналізувати художні твори у відповідності зі стилем автора, епохи, відтвореної у творі, з позицією читача.

Для досягнення визначених цілей вчитель вирішує такі конкретні завдання:

  • виховання нової людини, високодуховної, освіченої, творчої особистості;

  • виховання естетично розвинутого читача;

  • підвищення авторитету і престижу молдовської літератури в контексті зарубіжної літератури.

Реалізація всіх цих освітньо-виховних та естетичних завдань у процесі викладання літератури здійснюється на основі принципу типологічного аналізу, визначеного наукою про літературу, базою компаративістської методики.
Структура програми.

Принципи організації навчально-виховного процесу

Вивчення літератури у 5-9 класах ставить за мету розвиток інтересів учнів щодо читання літературних творів, любові до літератури, збагачення та поглиблення їх зацікавленості як читачів, накопичування, на базі прочитаних творів певного життєвого досвіду, відповідно до якого створюються моральні принципи та естетичні уподобання.

Однією з головних умов успішного вивчення літератури на цьому етапі представляє розвиток умінь свідомого і виразного читання, знання теоретико-літературних понять, які необхідні для аналізу літературного твору.

Літературний розвиток учнів у 5-7 класах має за головну мету розвиток і поглиблення художньої концепції, ознайомлення учнів з головними засобами аналізу, формування вміння оцінювати і інтерпретувати художні і фольклорні твори з нескладною структурою різних жанрів і видів. На їх основі учні засвоять певний обсяг мовних і виразних засобів, які започаткують пізнання літератури як форми художнього вираження світу.

У 8-9 класах учні знайомляться з національною літературою, на початок, історіографією.

При укладенні програми були взяті до уваги:



  • вікові та психологічні особливості учнів;

  • можливості учнів сприймати художні твори;

  • особливості процесу навчання та виховання у сучасній школі;

  • різний рівень загальної освіти, гуманітарної підготовки учнів.

Вивчання художніх творів має на меті не тільки пізнавальну ціль, а також виконує і виховні завдання: сприяє учневі проникнутися суттю рідної літератури, пробуджуючи інтерес до нею, ознайомитися з літературою інших народів; засвоєнню художнього слова.

Програма передбачає знання теми твору та її ідейний зміст. Вивчення базується на поступовому засвоєнні теоретично-літературних понять і зaпaм’ятовування деяких творів.

Програма рекомендує різний рівень та глибину вивчення художніх творів. Невеликі твори, як правило, вивчаються на рівні текстуального аналізу всього твору, поглибленого аналізу деяких важливих глав, епізодів, сцен. Великі за обсягом художні твори на уроці аналізуватимуться за текстами за пропановими хрестоматіями. Під час аналізу цих творів слід дотримуватися принципу безперервності – від загального до конкретного.

Учні повинні замислюватися над тим, що читають, висловлювати свої думки, пов’язані з прочитаним твором та використовувати засвоєнні знання на практиці.

Учитель має стежити, аби літературний аналіз не був замінений на просте переказування художнього твору.

Літературне навчання й виховання учнів реалізується й через індивідуальне читання, чому учитель постійно приділяє увагу.

Вибір тем, творів для позакласного читання, визначених програмою, є вільним (за бажанням вчителя). До програми включені також часи для усної та письмової мовленнєвої діяльності учнів. Кожний урок сприяє розвитку усного та писемного мовлення. Обов’язковим є використання усіх передбачених програмою годин цього розділу на проведення письмових робіт.

Для полегшення сучасної праці вчителя введені розділи «Літературні паралелі» і «Антологія в мистецтві».

Інформація, що міститься в цих розділах, дозволяє вчителям та учням розширювати обсяг знань, збагачувати та поглиблювати розуміння тієї чи іншої теми, або літературного твору, сприяє реалізації компаративістської лінії і міжпредметних зв’язків.

В програмі надано орієнтований розподіл годин. Вчителям дозволено зробити деякі корекції у виділені годин для однієї або іншої теми, це дозволить працювати творчо та реалізувати завдання щодо вивчення літератури в школі.

Резервні години, передбачені для кожного класу, можуть бути використані для тематичного тестування, контрольних робот, або для вивчення творів.

Діяльність вчителя має базуватися на принципах творчої співпраці з учнями, разом з послідовним зростанням їх самостійності з класу до класу. Уроки літератури слід поєднувати з позакласною роботою та факультативними заняттями з предмету.

Така орієнтація програми передбачає творчу співпрацю, діалог учителя і учня з художнім твором, які дозволяють учням помічати інтерпретувати самостійно окремі мистецькі події.

NOTĂ EXPLICATIVĂ
Literatura joacă un rol important în cursul umanizării şcolii, deoarece susţine formarea activă a personalităţii. Fiind artă a cuvîntului, literatura este şi deţinătoarea unei energii spirituale eficace, care are menirea de a influenţa pozitiv asupra omului, susţinîndu-l moral şi spiritual.

Programele de literatură (moldoveneasă şi universală) au fost elaborate în baza „Standardelor de stat pentru şcoala de bază şi şcoala medie” ale Ministerului Învăţămîntului şi Ştiinţei din Ucraina. Programele cuprind patru linii de conţinut, care reflectă nivelul necesar de instruire literară a elevilor claselor 5-9 în şcoala de 11 ani.



Linia valorilor literare se realizează în pograme prin selecţia operelor artistice de diferite genuri şi specii care reprezintă epocile-cheie istorice şi literare, contribuind astfel, la educarea morală, cultrală şi estetică a elevilor.

Linia ştiinţei literare concretizează conţintul şi structura cursului cu scopul ca elevii să înţeleagă conţinutul moral, spiritual, estetic al artei cuvîntului, formîndu-le o vedere de ansamblu a dezvoltării literaturi naţionale şi universale.

Linia culturologică asigură formarea reprezentărilor culturale ale elevilor prin schimbările ce au loc în literatură şi aprecierea fenomenelor artistice ca parte componentă a culturii spirituale. Operele din programă sînt examinate în context mai larg cu alte forme de artă – muzică, film, artă plastică etc.

Linia comparativă oferă posibilităţi de realizare a legăturilor atît interliterare cît şi cu alte literaturi, lărgeşte orizontul elevului ca cititor, îi fomează competenţe comparative. Elevul poate să compare faptele şi comportamentul eroilor, modul de desfăşurare al evenimentelor şi circumstaţelor unei acţiuni dintr-o operă moldovenească cu felul de evaluare al subiectelor asemănătoare din operele de diferite genuri şi specii din literatura universală, şi viceversa.

Una din funcţiile cele mai importante ale literaturii este pregătirea cititorului cult, capabil să lucreze cu cartea de literatură artistică şi să se orienteze în valorile literaturii moldoveneşti şi universale avînd capacitatea de exprimare liberă corectă şi coerentă (oral-scris), apreciind de sine stătător o operă literară.

Studierea literaturii în şcoală are scopuri multiple :

●educarea interesului de cititor activ şi conştient;



  • altoirea în sufletul tinerei generaţii a dragostei faţă de literatură ca artă a cuvîntului, faţă de literatura naţională;

  • interpretatrea literaturii moldoveneşti în contextul altor literaturi;

  • familiarizarea elevilor cu opera artistică – „instrument” specific pentru descoperirea nu numai a lumii înconjurătoare, dar şi pe sine însuşi;

  • intensificarea funcţiei literaturii moldoveneşti ca unul din importantele aspecte ale formării conştiinţei naţionale, a confirmării demnităţii omeneşti;

  • obţinerea unui anumit volum de cunoştinţe despre istoria şi teoria literaturii;

  • formarea deprinderilor de analiză a operelor artistice în corespundere cu stilul autorului, cu epoca prezentată în operă, cu poziţia cititorului.

Pentru realizarea obiectivelor enumerate, profesorii trebuie să rezolve următoarele sarcini:

  • educarea unei persoane noi umane, bogate spiritual, competente, o persoană creatoare;

  • instruirea unui cititor dezvoltat din punct de vedere estetic;

  • sporirea autorităţii, faimei şi prestigiului literaturii moldoveneşti în contextul literaturii universale.

Realizarea tuturor acestor scopuri şi sarcini instructiv-educative şi estetice în procesul de predare a literaturii are loc pe baza principiului analizei tipologice, principiu considerat de ştiinţa literaturii baza metodei comparative.
Structura programei

Principiile organizării procesului instructiv-educativ
Studierea literaturii (moldoveneşti şi universale) în clasele 5–9 are ca scop dezvoltarea intereselor elevilor faţă de citirea operelor literare, a dragostei de literatură, îmbogăţirea şi aprofundarea cunoştinţelor, impresiilor lor ca cititori, acumularea, pe baza operelor citite, a unei anumite experienţe de viaţă, conform căreia se formează principiile lor morale şi gustul estetic. O condiţie obligatorie pentru studierea cu succes a literaturii la această etapă o constituie dezvoltarea deprinderilor de citire conştientă, expresivă, cunoaşterea noţiunilor teoretico-literare, care sînt necesare pentru analiza unei opere.

Dezvoltarea literară a elevilor în clasele 5–8 are drept sarcină principală extinderea şi aprofundarea percepţiei artistice, iniţierea elevilor cu instrumentul principal (cunoştinţe, priceperi, deprinderi) de analiză, apreciere şi interpretare a unor opere literare şi folclorice cu structuri artistice relativ simple, de diferite genuri şi specii. Pe baza lor elevii vor însuşi un anumit număr de mijloace verbal-expresive, care vor pune începutul cunoaşterii literaturii sub formă de expresie artistică a lumii.

În clasa a 9–a elevii fac cunoştinţă cu literatura naţională la începuturi, cu istoriografia, cu viaţa şi activitatea literară a celor mai consacraţi cronicari.

La întocmirea programelor s-a luat în consideraţie:



  • particularităţile de vîrstă şi cele psihologice ale elevilor;

  • posibilităţile elvilor de a sesiza operele artistice;

  • particularităţile procesului de instruire în şcoala contemporană;

  • diversele niveluri ale învăţămîntului general, ale pregătirii umanitare a elevilor.

Studierea operelor artistice vizează nu numai un scop congnitiv, dar rezolvă şi sarcini educative: îl ajută pe elev să pătrundă în esenţa literaturii moldoveneşti, trezindu-i interesul faţă de ea şi familiarizîndu-l cu literatura altor popoare; îi permite însuşirea limbii artistice.

Programa prevede cunoaşterea temei operei şi a conţinutului de idei al ei. Studierea se bazează pe însuşirea treptată a unor noţiuni teoretico-literare, memorizarea unor texte.

Programa recomandă ca nivelul şi profunzimea de studiere a
ope­­relor artistice să fie diferite. În cazul operelor literare nevoluminoase, de regulă, se va face analiza contextuală a întregii opere, analiza profundă a unor momente importante sau a unor capitole, episoade, scene.

Operele literare voluminoase se vor analiza după textele propuse de manuale, crestomaţii. La analiza acestor opere se va respecta principiul continuităţii – de la general la particular.

Elevii trebuie să cugete asupra celor citite, să-şi exprime părerile proprii în legătură cu opera literară. Profesorul va avea grijă să nu se înlocuiască comentarea literară cu o simplă expunere a operei.

Instruirea şi educaţia literară a elevilor se realizează şi prin lectura individuală, care se va afla permanent în atenţia profesorului. Fără citirea individuală nu e posibilă rezolvarea în întregime a scopurilor instructiv-educative.

Alegerea temelor, operelor pentru orele de lectură individuală, indicate de programă, este liberă (la sugestia profesorului).

Programa rezervă ore speciale pentru comunicarea orală şi scrisă a elevilor. Fiecare lecţie contribuie la dezvoltarea exprimării orale şi scrise. Orele scrise, ce se referă la acest compartiment, sînt obligatorii.

Pentru a înlesni munca cotidiană a profesorilor, au fost introduse despărţiturile „Paralelism literar” şi „ Analogii în artă”.

Informaţiile pe care le conţin despărţiturile numite permit lărgirea orizontului de cunoaştere, îmbogăţirea şi aprofundarea cunoştinţelor asupra unei sau altei teme ori creaţii literare vor contribui la realizarea liniei comparative şi relaţiilor interdisciplinare.

În programe este dată repartizarea orientativă a orelor. Profesorilor le este permis să facă unele corecţii privind repartizarea orelor la o temă sau alta, aceasta le va da posibilitate să lucreze în mod creator, realizînd sarcinile studierii literaturii în şcoală.

Orele disponibile, rezervate pentru fiecare clasă, pot fi utilizate la realizarea atestărilor tematice, lucrărilor de control sau la studierea operelor.

Activitatea profesorului trebuie să se întemeieze pe principiul colaborării creatoare cu elevii, odată cu creşterea succesivă a independenţei lor de la clasă la clasă. Lecţiile de literatură urmează să fie combinate cu lucrul în afară de clasă şi orele facultative la obiect.

O astfel de orientare a programelor prevede o colaborare creatoare, un dialog al profesorului şi elevului cu opera artistică, care permit elevilor să sesizeze, să interpreteze de sine stătător unele fenomene ale artei.

Clasa a 5–a

( 70 de ore, 2 ore pe săptămînă, disponibile – 8 ore)




Ore

Conţinutul materiei de studiu

Cerinţele de stat faţă de nivelul pregătirii generale a elevilor

1

    INTRODUCERE



Literatura artistică – artă a cuvîntului.

Literatura moldoveneas­că – cea mai valoroasă comoară naţională şi cea mai desăvîrşită şcoală a vieţii. Cartea în viaţa omului. Educarea unui cititor cult şi instruit.



Elevul/eleva:


    ● cunoaşte principiile de bază ale temei;

● vorbeşte, discută despre importanţa literaturii, despre rolul cărţii în viaţa omului;

6

    DIN COMOARA ARTIS­TICĂ A POPORULUI MOLDOVENESC






3

Făt-Frumos şi Ileana Co­sînzeana”
Particularităţile subiectului. Elemente reale şi fantastice în poveste. Personajele prin­cipale.

Citirea expresivă a po­veştii. Accentul logic şi into­naţia.



Teoria literaturii. Creaţia populară orală.

Povestea populară. Ele­mentele reale şi fantastice. Hiperbola (noţiuni).



Lectură individuală. Po­vestea populară “Fata ciobanului cea înţeleaptă”.

Paralelism literar. Subiec­te similare, victoria binelui asupra răului, idealuri gene­ral-umane în poveşti populare ale lumii.

Analogii în artă. Arta plastică. Merega E. N. Ilustraţii la “Poveşti moldo­veneşti”.

Muzică. E. Lazarev, opera “Dragonul”.


    ● cunoaşte subiectul şi personajele poveştii;

    ● deosebeşte noţiunile despre: povestea populară, elemente reale şi fantastice, folclor, hiperbolă;

    ● citeşte expresiv povestea;

    ● povesteşte conţinutul;

    ● determină personajele prin­cipale şi secundare;

    ● îşi exprimă părerea despre personajele poveştii;

    ● deosebeşte realul de fantastic;


● răspunde la întrebări asupra textului;

3

Proverbe, zicători, ghici­tori.

Structura logică şi artis­tică a ghicitorilor. Clasifi­carea tematică.

Caracteristici specifice pro­verbelor şi zicătorilor: laconis­mul, unitatea sensului propriu şi al celui figurat. Clasificarea tematică.

Citirea expresivă a pro­verbelor, zicătorilor, ghici­to­rilor. Pauza logică.



Teoria literaturii. Ghicitoarea. Proverbe şi zicători (noţiuni).

Lectură individuală. Ghicitori. “Proverbe şi zică­tori” (culegere, Chişinău, 1980).

Paralelism literar. Zugră­virea înţelepciunii populare, a spiritului de observaţie, a ficţiunii creatoare a poporului în ghicitori, proverbe şi zicători ale altor popoare.

Analogii în artă. Arta plastică. Nikitin L. S. Ilustraţii pentru cărţile “Proverbe ru­seşti”; “Proverbe ucrainene”.


    ● cunoaşte noţiunile: proverb, zicătoare, ghicitoare;

    ● determină struc­tura logică şi artistică a ghicitorilor; caracteristicile spe­cifice ale proverbelor şi zicătorilor;

    ● citeşte expresiv, raţional conţinutul proverbelor, zică­to­rilor, ghicitorilor; deter­mină tematica prover­belor şi zicătorilor;

    ● demonstrează zugrăvirea înţelepciunii populare, a spiritului de observaţie, a ficţiunii creatoare a po­porului în ghicitori, proverbe, zicători;

    ● cunoaşte proverbe, zicători, ghicitori;


● selectează din diferite izvoare proverbe, zicători, ghicitori;

6

    POVEŞTI CULTE





3

3



Mihai

EMINESCU
Făt-Fru­mos din lacrimă” (fragment ).

Subiectul, ideea basmului. Personajele principale. Surse emotive şi moral-etice.



Teoria literaturii. Poves­tea cultă. Deosebirile dintre po­vestea cultă şi cea populară.
Ion

CREANGĂ
Fata babei şi fata moşneagului”

Particularităţi specifice naţionale ale poveştii (obiecte de uz casnic, tradiţii şi sărbători, proverbe şi expresii po­pulare). Naratorul. Perso­na­jele poveştii.

Tempoul – element al citirii expresive a textului artistic.

Teoria literaturii. Perso­najul literar. Caracterizarea personajului literar. Personi­ficarea. Opera literară în proză.

Lectură individuală. M. Emi­nescu. “Crăiasa lumii”; “Călin Nebunul”; I. Creangă. “Poves­tea porcului”.

Paralelism literar. R. Lun­gu. “Casa cu poveşti”; Iul. Haşdeu. “ Prinţesa Fluture”.

Analogii în artă. Muzică. S. Prokofiev. “Cenuşăreasa”; Z. Tcaci. Operele muzicale “Capra cu trei iezi” ( după povestea lui I. Creangă); “Andrieş” (după basmul lui

Em. Bucov).





    ● cunoaşte scurte date

    biografice despre autori;

    ● identifică subiectul; ideea poveştilor; personajele principale;

    ● deo­sebeşte povestea populară de povestea cultă;

    ● cunoaşte autori vestiţi – creatori ai poveştilor;

    ● caracterizează personajele;

    ● citeşte expresiv, logic, evidenţiind practic elemen­tele citirii expresive;

    ● comentează un episod;

    ● găseşte hiperbola, perso­nificarea în text;

    ● răspunde la întrebări asupra textului;



● îşi expune părerea argumentat;

● caracterizează personajele;



7

LITERATURA SECOLULUI XIX

2

3


Mihai

EMINESCU

Freamăt de codru”

Exprimarea afinităâii spiritual a eroului lyric cu natura, a nostalgiei după anii copilăriei.

Teoria literaturii. Epitetul.

Lectură individuală. V. Eminescu „O, rămîi”, „Fiind băiet păduri cutreieram”


    ● cunoaşte scurte date

biografice despre poet; operele lui;

●sesizează valorile estetice ale operei eminesciene;

●descoperă în text epitete;

descrie oral pădurea;

●citeşte şi recită expresiv poezia;

●argumentează răspunsurile la întrebări;







Vasile

ALECSANDRI

Pasteluri (o operă la alegere)

Sfîrşit de toamnă”

Tabloul poetic al toamnei. Funcţia epitetelor. Efectul poetic.


Iarna”

Pastelul – “o simfonie în alb”. Mijloacele poetice prin care e creat în poezie tabloul iernii: tropii, descrierea.

Aprofundarea cunoştinţelor asupra citirii expresive.

Teoria literaturii. Com­paraţia. Pastelul. Descrierea în versuri.

Lectură individuală. V. Alec­sandri. “Secerişul”; “Semă­nătorii”; “Oaspeţii primăverii”.

Paralelism literar. N. Jo­su. “ Vine iarna”; S. Vangheli. “Hora albă”.

Analogii în artă. Arta plastică. A. Novikov. Tablou­rile “Peisajul copilăriei mele”; “Primăvara”; ”Recolta” de E. Rotaru.

Muzică. P. Ceaikovskii. “Anotimpurile”.



    ● cunoaşte scurte date

    biografice despre autor; titlurile operelor; comparaţia; pastelul (noţiuni);

    ● identifică mijloacele poetice prin care sînt create tablourile toamnei, iernii;

    ● recită un pastel la alegere;

    ●foloseşte elemente de descriere în comunicarea orală şi scrisă;

    ●citeşte expresiv pastelurile; determină funcţia mijloacelor artistice;

    ●găseşte în texte comparaţia; epitetele;

    ●utilizează elemente de descriere în comunicare;






4

Ion

CREANGĂ
Pupăza din tei”

Subiectul şi personajele. Rolul situaţiilor comice în redarea universului intim al personajului principal. Carac­teristici ale stilului oral.

Citirea expresivă a dialo­gurilor.

Teoria literaturii. Comicul.

Lectură individuală. I. Creangă. “Amintiri din copilărie” (cap.I).

Paralelism literar. S. Van­gheli. “Bunelul”; M. Gorkii. “Copilăria” (p 1).

Analogii în artă. Arta plastică. A. Novikov. “Amintiri despre mama”; M. Grecu. “Copilăria”.

Muzică. Z. Tcaci. Cantata “Oraşul , copiii, soarele”.


    ● cunoaşte scurte date

    biografice despre autor,

    operele sale;

    ●distinge subiectul şi personajele fragmentului;

    ●identifică noţiunile generale despre comic în opera literară;

    ●caracterizează personajele centrale;

    ●determină rolul situaţiilor comice;

    ●evidenţiază caracteristici ale stilului oral;

    ●citeşte expresiv;

    ●construieşte planul simplu al operei;

    ●îşi argumentează părerea;






12

    DIN LITERATURA SECOLULUI XX




2


Literatura plaiului natal
Pavel

BOŢU
Baştina”

Semnificaţia titlului. Valori etice ale poeziei. Dragostea poetului faţă de locurile na­tale.

Citirea expresivă a poeziei.

Teoria literaturii. Rima (noţiuni). Opera literară în versuri.

Lectură individuală. P. Bo­ţu. “Mamele noastre”; “Uneo­ri, mamă”; “Iartă-mă; mamă”; “Alma mater”.

Analogii în artă. Arta plastică.

E.Romanescu. “Pă­mînt moldav”, “Pămîntul nostru”.







    ●cunoaşte scurte date bio­grafice despre autor şi poeziile sale;

    ●sesizează semnificaţia titlului poeziei “Baştina”;

    ●citeşte expresiv poezia; determină ideea;

    ● vorbeşte despre valorile eti­ce ale operei;

    ● îşi argumentează părerea;

    ● memorizează poezia;






3

3


Ion

DRUŢĂ

Vînătorii de raţe”

Subiectul nuvelei. Valori etice ale personajelor. Semnificaţiile finalului.

Teoria literaturii. Subiectul. Elementele subiectului. Corelaţia timpului şi acţiunilor în operă.

Paralelism literar. S. Van­gheli. “Cocostîrcii”.

Trofimaş”

Procedee de caracterizare a universului intim al personajului principal: detaliul artistic, naraţiunea, dialogul, limbajul specific copiilor. Sursele emotiv-estetice ale operei. Îmbinarea elementelor comice şi dramatice. Contextul social-istoric.

Citirea expresivă a dialogurilor.



Teoria literaturii. Detaliul artistic. Naraţiunea.

Lectură individuală: I. Dru­ţă. “Balada celor cinci motănaşi”.

Paralelism literar. A. Go­lovko. “Pilipko”; T. Şev­cenko. “Aveam vreo 13 ani”;

A. Teslenko.Şcolarul”.



Analogii în artă. Arta plastică.

V. Ciobanu. “Ciobănaşul”.





    ●cunoaşte scurte date bio­grafice despre autor, ope­rele lui pentru copii;

    ● identifică subiec­tul nuvelei;

    ● determină noţiunile generale despre subiect şi elemen­tele lui componente;

    ●citeşte, povesteşte conţi­nutul;

    ● construieşte planul simplu;

    ●înţelege în ce constă semnificaţia titlului;

    ●evidenţiază elementele su­biec­­tului operei literare;





    ● cunoaşte conţinutul fragmen­tului; eroii; detaliul artistic; naraţiunea (noţiuni);

    ● citeşte, povesteşte conţi­nutul fragmentului;

    ● caracterizează eroii;

    ●determină procedeele de caracterizare a eroilor;

    ●vorbeşte despre sursele emotiv-estetice ale frag­men­tului;

    ●construieşte pla­nul simplu;




2



Vasile

ROMANCIUC
În limba păcii”

Imagini sugestive, struc­tura artistică a poeziei, semnificaţia titlului – mijloc de comunicare a mesajului ope­rei.



Teoria literaturii. Eroul liric.

Lectură individuală. V. Ro­manciuc. “Sfînta pace”.

Paralelism literar. A. Lupan. “Cetatea păcii”; “Ră­vaş către nucleul X”; Gr. Vieru. “Pace”; P.Mihnea. “Hulubul păcii”.


    ● cunoaşte scurte date

    biografice despre autor,

    operele sale;

    ●determină structura artis­tică a poeziei; noţiuni generale despre eroul liric;

    ●citeşte expresiv poezia, evidenţiind practic elemen­tele citirii expresive;

    ●determină mijloacele de comunicare a mesajului

    operei;


    ●îşi expune părerea argumentînd;



2


Din literatura română

(o operă la alegerea profesorului)
Dimitrie

BOLINTINEANU
Muma lui Ştefan cel Mare”

Valori etice şi patriotice. Compoziţia operei.



Analogii în artă. Muzică. Ş. Neaga, cantata “Ştefan cel Mare”.
George

COŞBUC
Mama”

Surse emotive. Valori etice ale operei. Chipul mamei.



Lectură individuală. G. Coşbuc. “Idile”.


    ●cunoaşte scurte date biografice despre scriitor (la alegere);

    ●identifică compoziţia operei; personajele; valorile etice ale poeziei;

    ● citeşte expresiv opera;

    ●sesizează mijloacele artis­tice;

    ●caracterizează eroul central argumentîndu-şi pă­rerea;


17

    LITERATURA UNIVERSALĂ





3




Poveşti populare (2 po­veşti la alegerea profesorului).

Inelul fermecat” (italiană); „Preafrumoasa Vasilisa, (ru­să); “Şase fraţi” (franceză).

Sindbad-marinarul” (ara­­bă). Varietatea tematică, con­ţinutul asemănător, idea­lu­rile naţionale, elementele fantas­tice ale poveştilor. Trăsăturile caracteristice ale acestui gen folcloric. Specificul naţional al poveştilor.

Compararea poveştilor citite cu cele naţionale.

Ilustraţii, filme cu desene animate în baza conţinutului poveştilor citite.

Teoria literaturii. Poves­tea populară (repetare).

Lectură individuală. „O rub­lă cîştigată” (gruzină); „Vulpea, melcul şi vies­pele” (franceză); „Şase fraţi” (franceză).



    ●aprofundează noţiunea despre povestea populară;

    ●descoperă elementele reale şi fantastice; conţinutul poveştii (la alegere); eroii; varietatea tematică;

    ●compară conţinutul poveştii citite cu poveştile moldoveneşti;

    ●citeşte, povesteşte cele ci-tite;

    ● caracterizează eroii;

    ● construieşte planul simplu;

    ● îşi argumentează părerea;


7

POVESTI CULTE

(Sec. al XIX-lea)

4

Alexandr Sergheevici

PUŞKIN

(1799-1837), poet rus.

Domniţa adormită şi cei şapte voinici”

Confruntarea frumuseţii adevărate, bogăţiei sufleteşti cu frumuseţea exterioară; ipocrizia şi severitatea. Con­firmarea idealurilor etico-mo­rale sublime în poveste. Fan­tasticul în operă. Forma versi­ficată a poveştii. Povestea literară şi creaţia populară orală.

Teoria literaturii. Poves­tea cultă (repetare).

Lectură individuală: A. Puşkin. „Povestea pescarului şi a peştişo­rului de aur”.



    ●cunoaşte date despre autor, operele lui;

    ●sesizează conţinutul po­veştii, eroii;

    ● deosebeşte povestea literară de cea populară;

    ● citeşte, povesteşte conţi­nutul poveştii;

    ● caracterizează eroii;

    ● determină elementele reale,

    fantastice, mijloacele artis­tice;

    ●evidenţiază gîndul principal ce reiese din conţinut;






3

Hans Hristian

ANDERSEN

(1805-1875), scriitor da­nez. Crăiasa zăpezilor” sau „Privighetoarea” (o poveste la alegere).

Crăiasa zăpe­zilor”

Triumful dragostei fidele, pline de abnegaţie asupra începutului egoist în viaţă. Gretchen şi Karl, peripeţiile lor. Atitudinea autorului faţă de eroii acestei opere.

Privighetoarea”

Frumuseţea naturii, price­perea de a concepe, a respecta şi a iubi.



Teoria literaturii. Poves­tea cultă şi povestea popu­lară, deosebirile dintre ele (aprofundare).

Lectură individuală. H. An­dersen. „Gîştele sălbatice”.

Paralelism literar. V.Gauf. „Piticul Nas”;

O. Wilde. „Prinţul fericit”.







    ●cunoaşte informaţii bio-

    g­rafice despre autor;

    operele lui;

    ● sesizează conţinutul poveştii (la alegere), eroii;

    ● citeşte, povesteşte conţinutul operei;

    ● apreciază personajele;

    ●expune atitudinea autorului faţă de eroii poveştii;

    ●construieşte planul simplu al unor fragmente cu ajutorul întrebărilor puse de pro­fesor;

    ●îşi expune părerea argu­mentînd;





7

LITERATURA UNIVERSALĂ

(Sес. XIX - XX)


3

Rudolf Erhik

RASPE

(1737-1794), scriitor german. „Peripeţiile uimitoare ale baronului Munchausen” (capitole la alegerea profesorului).

Istoriile vesele ale lui R.E. Raspe despre baronul Munchausen. Fantasticul şi exagerarea eroismului eroilor. Baronul Munchausen – eroul preferat al copiilor şi al celor maturi.

Lectură individuală.

R. Raspe. „Culegerea oamenilor veseli ”.



Paralelism literar. J.Swift. „Guliver în ţara piticilor”.

Analogii în artă. Arta plastică. Ilustraţii de G. Dore. „Peripeţiile lui Munchausen”.




    ●cunoaşte scurte date biografice despre autor; conţinutul capitolelor selectate; personajele;

    ●citeşte, povesteşte conţinutul capitolelor;

    ●caracterizează eroul central; determină fantasticul, hiperbola;

    ●îşi expune părera argumentînd;





4

Mark TWAIN

(Samuel Lengghor

KLE­MENS)

(1835-1910), prozator ame­­­ri­can.

Aventurile lui Tom Soier”



Viaţa orăşelului şi peripeţiile prietenilor. Cutezanţa, ingeniozitatea, fidelitatea prieteniei. Lumea copilăriei în operă. Trăsăturile de caracter a lui Tom care se dezvăluie în relaţiile cu prietenii. Tom şi mătuşa sa.
Lectură individuală. M. Twain. ” Prinţ şi cerşetor”.

Paralelism literar L. A. Bu­sinar. Căpitanul Sorvigo­lova”.


    ●cunoaşte scurte date bio­grafice despre autor şi ope­rele lui; conţinutul capitolelor învăţate la lecţie; eroii principali şi secundari;

    ●caracterizează eroii reişind din comportarea şi faptele lor, din relaţiile cu alte personaje;

    ● determină ideea operei;

    ● construieşte planul simplu al unui fragment;

    ●descoperă motivul comportării eroilor;

    ●apreciază atitudinea autorului faţă de eroii săi;

    ●determină indicii cosmici în operă aduce exemple de situaţii cosmice în roman;

    ● îşi argumentează părerea.






Yüklə 0,55 Mb.

Dostları ilə paylaş:
  1   2   3   4   5




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©genderi.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə