Proiect didactic

PROIECT DIDACTIC

Unitatea de învăţământ: Şcoala cu clasele I – VIII Nr.1 Runcu

Profesor : Hălăciugă Mirabela Luminiţa

Aria curriculară: Matematica şi ştiinţe

Disciplina: Biologie

Clasa: a V- a

Data :17.noiembrie. 2009

Unitatea de învăţare : Organele vegetative ale plantei şi funcţia de nutriţie

Subiectul lecţiei: Funcţiile frunzei-lucrări şi aplicaţii practice

Resurse de timp: 50 de minute

Tipul lecţiei: consolidare de cunoştinţe

Scopul lecţiei: consolidarea cunoştinţelor despre alcătuirea internă a frunzei pentru evidenţierea relaţiei dintre structura şi funcţiile frunzei, dintre acestea şi factorii de mediu.

Competenţe specifice:

1.2 Stabilirea relaţiei factori de mediu- plante

1.4 Explicarea alcătuirii generale a unei plante cu flori

2.1 Utilizarea de metode şi mijloace adecvate explorării/ investigării lumii vegetale

2.2 Realizarea de activităţi experimentale şi interpretarea rezultatelor

5.1 Utilizarea în viaţa cotidiană a cunoştinţelor de biologie vegetală

Obiective operaţionale: Pe parcursul şi la sfârşitul lecţiei elevii trebuie:

O.1: să pună în evidenţă procesul de fotosinteza prin producerea de oxigen;

O.2: să pună în evidenţă procesul de fotosinteza prin procedeul bazat pe evidenţierea substanţelor organice sintetizate

O.3: să evidenţieze procesul de respiraţie prin procedeul bazat pe consumul de oxigen

O.4: să evidenţieze procesul de transpiraţie cu ajutorul unui clopot de sticlă
Resurse procedurale: lucrul cu manualul, experimentul, învăţarea prin descoperire,demonstraţia , explicaţia, demonstraţia şi conversaţia euristică

Resurse materiale :

- Pentru activitatea frontală: prezentare ppt. - Fotosinteza

• 
  Pentru fiecare elev : fişe de lucru;material biologic viu
  
• 
  Pentru fiecare grupă: material vegetal proaspăt , preparat microscopic, microscop
  

Organizarea activităţii :frontală, individuală şi pe grupe.

Anticiparea dificultăţilor :

- asigurarea unui fond de documentare în vederea întrebărilor suplimentare

-reorganizarea grupelor în cazul deteriorării materialului didactic

Evaluare : formativă -prin chestionare orală şi prin rezolvarea de exerciţii

Bibliografie :

• 
  Ardelean A., Mohan G., Mihail Aurora., - Biologie – manual pentru clasa a V-a, Ed. All Educaţional, 2000
  
• 
  Dobran Florea – Biologie - manual pentru clasa a V-a, Ed. Teora, 2000
  

DESFĂŞURAREA LECŢIEI

Nr. Crt.	Etapele lecţiei	Competenţe specifice	Activitatea profesorului	Activitatea elevilor	Resurse procedurale	Resurse materiale	Metode de evaluare	Resurse de timp
1	Moment organizatoric		-Notez elevii absenţi - verific dacă existăcondiţii optime pentru desfăşurarea lecţiei - solicit elevilor să-şi pregătească cele necesare desfăşurării lecţiei	- elevul de serviciu spune absenţii - îşi pregătesc cele necesare lecţiei	Conversaţia euristică			2”
2	Verificarea cunoştinţelor		-Verific cunoştinţele elevilor din lecţia anterioară - ,,Funcţiile frunzei” solicitând denumirea funcţiilor	-răspund întrebărilor, numind funcţiile: fotosinteza, respiraţia, transpiraţia	Conversaţia euristică	Prezentare ppt.		3”
3	Captarea atenţiei		-Solicit elevilor definirea proceselor care se desfăşoară în cadrul ficărei funcţii ( fotosinteza, respiraţia şi transpiraţia).	-Elevii răspund solicitării: -definesc procesele de fotosinteză , respiraţia şi transpiraţia	Conversaţia euristică			3”
4	Anunţarea temei şi a obiectivelor		-anunţ şi scriu pe tablă subiectul lecţiei ” Funcţiile frunzei” şi prezint pe scurt obiectivele de realizat pe parcursul şi la finalul lecţiei	-notează titlul lecţiei în caiete şi urmăresc obiectivele	Conversaţia euristică			2”
5	Dirijarea îvăţării	O1 O2 O3 O4	Profesorul împarte clasa pe grupe: Prima grupă primeşte fişa de lucru şi are ca sarcină să evidenţieze fotosinteza prin producerea de oxigen. Secţionaţi oblic o ramură de ciuma – apelor şi introduceţi-o cu vârful în jos într-o eprubetă cu apă. Puneţi eprubeta la lumina solară. Ce aţi observat? Pentru a demonstra ca aceste bule sunt de oxigen se pun 4 – 5 ramuri de ciuma- apelor într-un vas cu apa şi se acoperă cu o pâlnie aşezată cu gura în jos. Peste gâtul pâlniei se aşează o eprubetă cu apă , cu gura în jos, în aşa fel încât ea să rămână plină cu apă( nivelul apei din vas trebuie să depăşească partea de sus a pâlniei). La lumină bulele de gaz degajate se ridică prin gâtul pâlniei, împingând apa în jos. Ridicaţi eprubeta din apă, astupând-o cu degetul, şi introduceţi apoi în interiorul ei un chibrit aprins, fără flacăra. Ce aţi observat? A doua grupă primeşte fişa de lucru şi are ca sarcină să evidenţieze procesul de fotosinteză prin procedeul bazat pe evidenţierea substanţelor organice sintetizate . Luaţi un ghiveci cu o muşcată şi ţineţi-l la întuneric 5-6 zile, dupa care acoperiţi o frunză cu o bandă ingusta de staniol, iar frunza o fierbeţi în alcool, pentru a dizolva clorofila. Puneţi apoi frunza într-o soluţie de iod. Ce aţi constatat? A treia grupă are primeşte fişa de lucru şi are ca sarcină să evidenţieze procesul de respiraţie prin procedeul bazat pe consumul de oxigen Introduceţi material vegetal( seminţe încolţite, frunze) într-un balon, puneţi dopul şi plasaţi-l la întuneric. După câteva ore introduceţi în balon o lumânare aprinsă ce se întâmplă? De ce în balonul martor nu se întâmplă acelaşi lucru? A patra grupă primeşte fişa de lucru şi are ca sarcină să evidenţieze procesul transpiraţie cu ajutorul unui clopot de sticlă Luaţi un ghiveci cu o plantă. Acoperiţi pământul cu o foiţă de staniol . Puneti ghiveciul sub un clopot de sticlă. Ce aţi observat?	- realizează că din partea secţionată se degajă bule de gaz, dacă se îndepărtează sursa de lumină degajarea bulelor de gaz încetează. -Demonstreză că oxigenul este cel care c întreţine ardereadeorece chibritul va începe să ardă cu o flacăra vie. -constată că zona acoperită rămâne albicioasă, iar restul se colorează în albastru. Explicaţia este următoarea: amidonul s-a format numai în părţile din frunză care au venit în contact cu lumina. El este cel care , cu iodul, se colorează în albastru. Constată: =lumânarea se stinge deoarece s-a consumat oxigenul, iar în balonul martor lumânarea nu se stinge deoarece nu a fost acoperit iar oxigenul nu s-a consumat. -Demonstrează că după un timp, pereţii clopotului de sticlă se aburesc şi se formează picături de apă. Asfel am demontrat ca plantele transpiră.	Învăţarea prin descoperire Experimentul Experimentul Demonstraţia Demonstraţia Demonstraţia Experimentul Demonstraţia			30”
6	Conexiune inversă		-Distribui elevilor fişe de lucru pentru consemnarea unor observaţii din cadrul eperimentelor desfăşurate	- completează fisa de lucru				6”
7	Fixarea cunoştinţelor		Recomand evaluarea încrucişată a fişelor de lucru şi ofer variantele corecte de rezolvare a sarcinilor propuse, clarificând eventualele dificultăţi sesizate în cadrul acestei secvenţe	- răspund solicitării şi predau profesorului fişele de lucru evaluate	Explicaţia		Evaluare scrisă, individu-ală	3”
8	Evaluarea		Notez în catalog elevii care au au avut o contribuţie activă şi valoroasă la desfăşurarea lecţiei	-elevii nominalizaţi prezintă carnetele de note	Conversaţia			1”

GRUPA I

Materiale necesare: plante de acvariu, pahar de sticlă, eprubete, pâlnie, lama de ras, a.

1. 
   Secţionaţi oblic o ramură de ciuma – apelor şi introduceţi-o cu vârful în jos într-o eprubetă cu apă. Puneţi eprubeta la lumina solară. Ce aţi observat?
   

2. 
   Pentru a demonstra ca aceste bule sunt de oxigen se pun 4 – 5 ramuri de ciuma- apelor într-un vas cu apa şi se acoperă cu o pâlnie aşezată cu gura în jos. Peste gâtul pâlniei se aşează o eprubetă cu apă , cu gura în jos, în aşa fel încât ea să rămână plină cu apă( nivelul apei din vas trebuie să depăşească partea de sus a pâlniei). La lumină bulele de gaz degajate se ridică prin gâtul pâlniei, împingând apa în jos. Ridicaţi eprubeta din apă, astupând-o cu degetul, şi introduceţi apoi în interiorul ei un chibrit aprins, fără flacăra. Ce aţi observat?
   

GRUPA II

Materiale necesare: Frunze de muşcată, pahar de sticlă, eprubete, pâlnie, lama de ras, alcool, foiţa de staniol, iod.

1. 
   Luaţi un ghiveci cu o muşcată şi ţineţi-l la întuneric 5-6 zile, dupa care acoperiţi o frunză cu o bandă ingusta de staniol, iar frunza o fierbeţi în alcool, pentru a dizolva clorofila. Puneţi apoi frunza într-o soluţie de iod. Ce aţi constatat?
   

GRUPA III

Materiale necesare: material vegetal, balon, dop

1. 
   Introduceţi material vegetal( seminţe încolţite, frunze) într-un balon, puneţi dopul şi plasaţi-l la întuneric. După câteva ore introduceţi în balon o lumânare aprinsă ce se întâmplă? De ce în balonul martor nu se întâmplă acelaşi lucru?
   

GRUPA IV

Materiale necesare: ghiveci cu plante, clopot sau borcan de sticlă, staniol

1. 
   Luaţi un ghiveci cu o plantă. Acoperiţi pământul cu o foiţă de staniol . puneti ghiveciul sub un clopot de sticlă. Ce aţi observat?
   

FIŞĂ DE LUCRU

1. 
   Ce fel de gaz se degajă în prezenta luminii şi ce proces aţi demonstrat voi?
   
2. 
   De ce s-a aprins chibritul şi cum se numeste gazul care întreţine arderea?
   
3. 
   Cum explicaţi că partea din frunză acoperită cu staniol rămâne albicioasă?
   
4. 
   Cum demonstraţi că plantele transpiră?