Academia de ştiinţe a moldovei institutul de zoologie cu titlu de manuscris C. Z. U.: 576. 895. 1: 597. 6

 

29 

din  lacurile  acvatice  artificiale  nr.  2  și  nr.  3  din  s.  Ciuciuleni  (Hâncești),  pe  când  la 

specimenii  colectați  din  lacul  artificial  nr.  10  din  Rezervația  Naturală  „Codrii”  și  la 

specimenii  capturați  din  lacul  din  Parcul  Valea  Trandafirilor  nu  a  fost  stabilită 

infestarea cu helminți 

 

CONCLUZII GENERALE 

1.

 

Conform  analizei  biometrice  a  speciilor  din  complexul  ranidelor  verzi,  s-a 

stabilit  că  diferențele  între  anumiți  parametri  biometrici  sunt  determinate  de 

dimorfismul  sexual  și  specificul  modului  amfibiont  de  viață,  care  necesită  anumite 

proporții corporale pentru adaptare.  

2.

 

Ranidele  verzi  (Rana  ridibunda,  Rana  lessonae,  Rana  esculenta)  manifestă 

anumite  particularități  biologo-ecologice  și  etologice,  care  le  asigură  existența  în 

diferite condiții ale habitatelor naturale și antropizate. Astfel, procesul de reproducere a 

ranidelor verzi se realizează atât în bazinele acvatice naturale, cât și în bazinele acvatice 

artificiale, în care condițiile microclimatice și componența fitocenotică asigură condiții 

favorabile de reproducere și dezvoltarea ontogenetică a speciilor. 

3.

 

La  speciile  de  ranide  verzi  s-a  format  pe  parcursul  evoluției  un  comportament 

reproductiv  specific  și  original,  bazat  pe  teritorialismul  masculilor  în  cadrul  așa-

numitelor  „arene  nupțiale”–  cu  funcție  de  amplificare  a  atractivității  femelelor,  de 

demonstrare a calităților individuale ale masculilor și de reglare a interacțiunilor dintre 

masculi  pe  durata  formării  cuplurilor  conjugale,  acestea  având  un  rol  decisiv  în 

stabilirea succesului reproductiv la nivel individual și populațional. 

4.

 

În  funcție  de  fenologia  ranidelor  verzi,  s-au  determinat  termenii  de  inițiere  a 

procesului de reproducere și s-a stabilit fenomenul întârzierii derulării acestuia la specia 

Rana esculenta în comparație cu celelalte două specii de ranide verzi, care contribuie la 

hibridarea dintre speciile parentale Rana ridibunda și Rana lessonae. 

5.

 

În rezultatul evaluărilor de durată a dezvoltării ontogenetice a ranidelor verzi s-

au  stabilit  și  evidențiat  6  stadii  de  dezvoltare  larvară:  stadiul  larvar  inițial,  stadiul 

apariției  orificiului  bucal  și  al  inițierii  vieții  acvatice,  stadiul  apariției  primordiilor 

membrelor  posterioare,  stadiul  apariței  și  diferențierii  membrelor  posterioare,  stadiul 

apariției și diferențierii membrelor anterioare și posterioare cu degete și stadiul realizării 

metamorfozei  și  al  ieșirii  juvenililor  pe  uscat  –  acestea  realizându-se  în  deplină 

concordanță cu anumiți factori ambientali și intrapopulaționali. 

6.

 

Potrivit  analizei  cromatice  a  speciilor,  s-au  identificat  și  evaluat  12  tipuri  de 

morfe  dorsale:  maculata,  hemimaculata,  maculata-striata,  maculata-hemistriata, 

hemimaculata-hemistriata,  punctata,  hemipunctata,  bursni,  striata,  striata-punctata, 

hemistriata,  maculata-punctata.  Sub  influența  factorilor  extrinseci,  cromația  ranidelor 

verzi diferă pe întreg ciclul anual de viață, astfel, morfele formând combinații între ele. 

Cromația speciilor în dependență de sex nu prezintă anumite particularități, morfele în 

cauză,  fiind  un  rezultat  al  adaptării  populațiilor  de  ranide  verzi  la  anumite  condiții  de 

viață (temperatură, grad de insolație sau umbrire, fond cromatic general al habitatului 

ș.a.) au un rol important în supraviețuirea populațiilor.  

7.

 

Structura  dimensională  și  de  vârstă  a  reproducătorilor  ranidelor  verzi  (Rana 

ridibunda,  R.lessonae,  R.  esculenta)  prezintă,  în  fond,  particularități  asemănătoare, 

acestea  încadrându-se  în  categoria  fluctuaţiilor  numerice  caracteristice  pentru 

populaţiile de amfibieni cu un efectiv constant şi viabil, care, în ecologia populaţională, 

sunt nominalizate drept „populaţii cu strategie K de reproducere”. 

---

 

30 

8.

 

Investigațiile  helmintologice  ale  ranidelor  verzi  (Rana  ridibunda,  R.  lessonae, 

R.esculenta) din ecosistemele naturale și antropizate ale Codrilor Centrali din Republica 

Moldova  au  demonstrat  existența  a  16  specii  de  helminți,  care  aparțin  la  3  clase: 

Trematoda  –  10  specii  (Opisthioglyphe  ranae,  Haematoloechus  variegatus, 

Cephalogonimus 

retusus, 

Gorgodera 

varsoviensis, 

Pleurogenes 

claviger, 

Candidotrema  loossi,  Pleurogenoides  medians,  Prosotocus  confusus,  Diplodiscus 

subclavatus,  Codonocephalus  urniger),  Secernentea  –  4  specii  (Oswaldocruzia 

filiformis, O. duboisi, Cosmocerca ornata, Icosiella neglecta) și Palaeacanthocephala – 

2 specii (Acanthocephalus ranae, Sphaerirostris teres).  

9.

 

S-a  stabilit  că  ranidele  verzi  (Rana  ridibunda,  R.  lessonae,  R.  esculenta) 

capturate din bazinele naturale și artificiale din zona Codrilor Centrali sunt infestate în 

formă de monoinvazii în 33,2% din cazuri, iar în formă de poliinvazii – în 66,8% din 

cazuri. S-a constatat că din totalul amfibienilor infestați în formă de mixtinvazii, 48,9% 

erau infestați cu două specii de helminți, 25,5% – cu 3 specii, 17,3% – cu 4 specii, 6,2% 

–  cu  5  specii  și  2,1%  de  amfibinei  au  fost  infestați  cu  câte  6  specii  de  helminți. 

Asociațiile de biohelminți mai frecvent erau formate din trematode + trematode (9 din 

13 sau 69,2% din cazuri), trematode + acantocefale (3 din 13 sau 23,1% din cazuri) și 

trematode + nematode (1 din 13 sau 7,7% din cazuri). 

10.

 

Specia Rana ridibunda Pallas, 1771 era infestată în 77,0% din cazuri (33,1% – 

monoinvazii,  66,9%  –  mixtinvazii),  Rana  lessonae  Camerano,  1882  –  în  75,0%  de 

cazuri  (30,8%  –  monoinvazii,  69,2%  –  mixtinvazii),  iar  specia  Rana  esculenta 

Linnaeus,  1758  era  infestată  în  64,3%  din  cazuri  (37,0%  –  monoinvazii,  63%  – 

mixtinvazii). 

11.

 

S-a  stabilit  că  nivelul  de  infestare  cu  helminți  a  ranidelor  verzi  (Rana 

ridibunda,  R.lessonae,  R.  esculenta)  crește  odată  cu  vârsta  gazdei,  iar  în  funcție  de 

factorii  sezonieri,    procesul  de  infestare  depinde  atât  de  specia  helmintului,  cât  și  de 

specia gazdei.  La  specia  Rana ridibunda  cel mai înalt  nivel  de  infestare s-a  înregistrat 

toamna  (14  din  16  specii),  Rana  lessonae  –  vara  și  toamna  (13  din  16  specii),  iar  la 

specia R. esculenta – vara (10 din 14 specii). 

12.

 

În urma cercetărilor helmintologice realizate asupra ranidelor verzi în funcție 

de genul gazdei, s-au stabilit valori diferite. Masculii și femelele speciei Rana ridibunda 

erau infestați cu câte 15 specii de helminți, însă intensivitatea acestora diferă. Masculii 

speciilor Rana lessonae și Rana esculenta se caracterizează printr-un nivel de infestare 

mai mare comparativ cu femelele. 

13.

 

S-a  estimat  că  nivelul  de  infestare  cu  helminți  a  amfibienilor  capturați  din 

bazinele  naturale  este  mai  mare,  decât  din  cele  artificiale,  iar  această  divergență  s-a 

creat  atât  în  funcție  de  biotop,  de  situația  faunistică  (prezența  gazdelor  definitive, 

intermediare, rezervor), cât și de starea mediului. 

14.

 

S-a stabilit că ranidele verzi (Rana ridibunda, R. lessonae, R. esculenta) sunt 

gazde  definitive  pentru 14  specii  de  helminți  (Opisthioglyphe  ranae,  Haematoloechus 

variegatus,  Cephalogonimus  retusus,  Gorgodera  varsoviensis,  Pleurogenes  claviger, 

Candidotrema  loossi,  Pleurogenoides  medians,  Prosotocus  confusus,  Diplodiscus 

subclavatus,  Oswaldocruzia  filiformis,  O.  duboisi,  Cosmocerca  ornata,  Icosiella 

neglecta, 

Acanthocephalus 

ranae), 

gazdă  intermediară  pentru  1  specie 

(Codonocephalus  urniger)  și  gazdă-rezervor  pentru  1  specie  (Sphaerirostris  teres, 

larvae). 

---