Microsoft Word epm hidrobio doc
Yüklə 59,66 Kb. Pdf görüntüsü
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Disciplina optionala
- 2. Tehnice / profesionale
| PROGRAMA ANALITICA Vizat, Consiliul Facultă ii ............ din data de ………….…….
Denumirea disciplinei HIDROBIOLOGIE
Codul disciplinei USVFSEPMDSDLV38 Semestrul V Numărul de credite
Facultatea Silvicultură
Numărul orelor pe semestru/activităti Domeniul Ştiin a mediului
Total C S L P Programul de studiu Ecologie şi protec ia mediului
28
Disciplina optionala
Obligatorii Discipline Anterioare Recomandate
Obiectivele disciplinei Dezvoltarea cunoştin elor referitoare la particularită ile vie ii în mediul acvatic şi a modului de convie uire dintre diferitele categorii de organisme acvatice. Însuşirea unor aspecte teoretice şi practice legate de transformările mediului acvatic datorate activită ilor umane. Însuşirea principalelor no iuni de hidrobiologie (factorii de mediu proprii mediului acvatic, aspecte adaptative ale diferitelor particularită i morfologice, fiziologice şi ecologice proprii organismelor acvatice);
În elegerea fenomenelor complexe care au loc în bazinele acvatice, a cauzalită ii şi interdependen ei acestor fenomene, precum şi sensul evolu iei lor;
unită ile topografice ale bazinelor marine si oceanice, caracteristicile fizice şi factorii chimici ai apelor marine, asocia iile de organisme, mediul salmastru.
Productivitatea biologica a bazinelor acvatice. Poluarea apelor
Poluarea apelor. Competen e specifice
1. Cognitive (cunoasterea şi utilizarea adecvată a no iunilor specifice disciplinei) a. Cunoaştere şi în elegere: Hidrobiologia este o ramură a ştiin ei care se ocupă cu studiul structurii, repartizării şi legită ilor interac iunii organismelor acvatice (hidrobion i) între ele şi cu factorii abiotici (hidrologice, hidrochimice); Cunoaşterea diversită ii hidrobion ilor şi rolul lor în func ionarea ecosistemelor acvatice.; b. Explicare şi interpretare (explicarea şi interpretarea unor procese, precum şi a con inuturilor teoretice şi practice ale disciplinei):
Cursul realizează o prezentare de ansamblu a structurii comunită ilor de organisme acvatice şi a rela iilor dintre acestea şi mediul acvatic. No iunea de hidrobiont este definită din punct de vedere al adaptării speciilor acvatice în compara ie cu cele din mediul terestru; Definirea limnologiei, potamologiei, freatologiei, şi oceanologiei ca discipline integrate în hidrobiologie prezintă orizontul lărgit al acestei discipline; Obiectul hidrobiologiei îl constituie diversitatea specifică, structura cantitativă, starea mediului de trai şi rolul grupărilor ecologice de hidrobion i (plancton, necton, bentos ş.a.) in func ionarea ecosistemele acvatice marine şi continentale; No iunile de Hidrobiologie vor fi corelate cu cele de biologie vegetală şi animală, biochimie, ecologie, poluarea şi protec ia mediului; Se va insista asupra efectelor mediului natural sau poluat asupra diferitelor specii acvatice şi a modului în care acestea pot influen a modul de via ă al acestora; Se va eviden ia influen a factorilor de mediu asupra productivită ii ecosistemelor acvatice;
specifice; utilizarea unor metode, tehnici şi instrumente de investigare şi aplicare): tehnici clasice şi moderne de prelevarea a probelor hidrobiologice în scopul eviden ierii densită ii speciilor din fitoplancton, zooplancton şi bentos; capacitatea de a transpune în practică informa iile dobândite la curs şi lucrările practice; abilită i de cercetare; capacitatea de a concepe proiecte şi a le derula; 3. Atitudinal – valorice (manifestarea unei atitudini pozitive fa ă de domeniul ştiin ific, cultivarea unui mediu ştiin ific centrat pe valori şi rela ii democratice,/ promovarea unui sistem de valori culturale, morale, civice, valorificarea optimă şi creativă a propriului poten ial în activită ile ştiin ifice, implicarea în dezvoltarea institu ională şi promovarea inova iilor ştiin ifice, angajarea în rela ii de parteneriat cu alte persoane sau institu ii cu responsabilită i similare, participarea la propria dezvoltare personală): manifestarea unei atitudini responsabile fa ă de domeniul ştiin ific al Hidrobiologiei pentru formarea profesionala a studen ilor ca viitori biotehnologi ; promovarea unor rela ii principiale de colaborare in echipele de lucru, stimularea ini iativei; valorificare optimă şi creativă a poten ialului propriu fiecărui student în activită ile ştiin ifice din cadrul orelor de lucrări practice; implicarea în cercetarea ştiin ifică şi în promovarea inova iilor ştiin ifice / angajarea în rela ii de parteneriat cu alte persoane – institu ii cu responsabilită i similare – participarea la propria dezvoltare profesională. reac ia pozitivă la sugestii, cerin e, sarcini didactice, satisfac ia de a răspunde; implicarea în activită i ştiin ifice în legătură cu disciplina studiată; capacitatea de a avea un comportament etic; abilitatea de a colabora cu specialiştii din alte domenii; dobândirea abilită ilor practice de lucru va reprezenta un avantaj al acestor studen i în competi iile pentru ocuparea unui post în laboratoarele de biologie - hidrobiologie şi de protec ia mediului;
Con inutul instruirii nr.de ore /teme/ aplicatii CON INUT TEMATIC DE BAZĂ – CURS HIDROBIOLOGIE 2 ore
1. Introducere: Concept, defini ie, con inut, istoric; Metode de cercetare în Hidrobiologie; Legăturile Hidrobiologiei cu alte ştiin e. Evolu ia cunoştin elor în domeniul Hidrobiologiei 2 ore
rela iilor interpopula ionale în dependen ă de componen a mediului de trai ca bază a stabilită ii componen ei specifice şi func ionării biocenozei. Legită ile func ionării ecosistemelor acvatice. Proprietă ile fizice şi chimice naturale ale apei; circuitul apei în natură; produc ia şi productivitatea ecosistemelor acvatice; teoria limitării naturale a produc iei biologice şi a factorilor limitativi ai dezvoltării organismelor acvatice. 2 ore
3. Studiul stării ecologice a mediului de trai al hidrobion ilor: componen a fizico- chimică a apei, suspensiilor şi mâlurilor, prezen a şi calitatea nutri iei, procesele de acumulare, migra iile substan elor chimice şi energiei în lan urile trofice şi în ecosistemul integru, legită ile creşterii şi dezvoltării, particularită ilor ciclurilor vitale.
4 ore 4. Studiul influen ei mediului acvatic asupra plantelor şi animalelor acvatice cu scopul stabilirii limitelor de toleran ă şi evaluării rezisten ei lor în condi iile instabilită ii proprietă ilor fizico-chimice ale mediului acvatic (în special, sub influen a factorilor antropici). 2 ore
a ihtiofaunei, caracterului şi tendin elor modificărilor hidrobiocenozelor în ecosistemele acvatice în condi iile impactului antropic.
2 ore 6.
Studiul productivită ii şi diversită ii specifice a ecosistemelor acvatice în raport cu particularită ile lor hidrologice, hidrochimice şi condi iile climaterice.
4 ore
7.
Eutrofizarea antropică şi urmărilor poluării ecosistemelor acvatice cu diferite tipuri de deşeuri şi ape reziduale – industriale, agricole şi menajere. Studiul ac iunii diferitor substan e chimice asupra reproducerii şi dezvoltării plantelor şi animalelor acvatice cu scopul evaluării nivelurilor admisibile de poluare. 4 ore
8. Determinarea factorilor de bază în formarea componen ei apelor naturale, proceselor şi capacită ilor de autoepurare şi legită ilor de interac iune a componentelor biotice şi abiotice ale ecosistemelor acvatice. 4 ore
9. Studiul productivită ii ecosistemelor acvatice ca indice de bază în estimarea şi elaborarea principiilor şi metodelor de valorificare durabilă a resurselor naturale. 2 ore
10. Bazele teoretice şi a modelelor matematice de utilizare durabilă a resurselor biologice naturale.
CON INUT TEMATIC DE BAZĂ – Lucrări practice HIDROBIOLOGIE 1 oră
1. Analiza fizico – chimică a probelor de apă prelevate din ecosisteme acvatice dulcicole - râu, lac: Ph, temperatură, reziduu fix, duritate (determinarea ionilor de calciu şi magneziu) 1 oră
2. Analiza biologică a apei Prelevarea probelor biologice de fitoplancton şi zooplancton; 1 oră
3. Determinarea cantitativă şi calitativă a organismelor fitoplanctonice şi zooplanctonice; 2 ore
4. Analiza biologică a apei Prelevarea probelor bentonice necesare în identificarea speciilor de macronevertebrate; 2 ore
speciilor de macronevertebrate, 1 oră
6. Fotografierea probelor observate cu ajutorul microscopului şi a lupei binoculare şi analiza speciilor determinate; 2 ore
7. Determinarea speciilor indicatoare a gradului de cură enie a apei;
2 ore
8. Determinarea speciilor indicatoare a gradului de poluare a apei;
1 oră 9 . Determinarea diversită ii specifice actuale a hidrofaunei nevertebratelor şi a ihtiofaunei, caracterului şi tendin elor modificărilor hidrobioocenozelor în ecosistemele acvatice în condi iile impactului antropic.
1 oră 10. Evaluarea gradului de impact al factorilor naturali şi antropici asupra calită ii apei şi productivită ii biologice a ecosistemelor acvatice. Strategii didactice Curs: - resurse procedurale: - metode şi procedee didactice: problematizarea, dezbaterea, prelegerea, explica ia, conversa ia; -
principiul participării active a studentului; principiul respectării capacită ilor de învă are ale studentului; -
- resurse materiale: mijloace de instruire (materiale didactice): videoproiector, retroproiector, laptop, prezentări Power point; filme documentare; Aplica ii: - resurse procedurale: - metode şi procedee didactice: explica ia, experimentul (cu caracter demonstrativ, cu caracter de cercetare, cu caracter aplicativ), studiul de caz, conversa ia; -
respectării ritmului individual de lucru; -
- resurse materiale: material didactic –material de laborator specific disciplinei, reactivi, planşe, microscoape, higrometru, fileu planctonic pentru prelevarea probelor planctonice, draga cu buzunar tip MĂLĂCEA pentru prelevarea probelor de bentos Ph-metru, balan ă electronică; videoproiector, retroproiector, lupe binoculare, prezentări
Power point. Bibliografie pentru
elaborarea C/S/L/P
BERLINSKY, N., BOGATOVA, Yulia, GARKAVAYA, Galina, 2006 – Estuary of the Danube, Hdb. Env. Chem., 5, H: 233-264. CASTRO, P., HUBER, M., 1997 – Marine Biology, WCB/McGraw-Hill, New York.
COCIASU, Adriana, POPA, Lucia, 1980 – Observations sur l’évolution des principaux paramètres physico-chimiques de l'eau marine de la zone Constanta. Cercetări marine, IRCM Constan a, 13 : 51-61. GOMOIU, M.-T., 1995 – Conservation des écosystèmes côtières de la mer Noire, Fr. BRIAND (ed) Mediterranean Trybutary Seas, CIESM Science
MUSTAłĂ, Gh., 2000 – Hidrobiologie, Ed. Universită ii Al. I. Cuza, Iasi. MUSTAłĂ, Gh., 2001 – Biologie marină, Ed. Jenus. MǗLLER, G.I., 1995 – Formele larvare ale metazoarelor din Marea Neagră, Diversitatea lumii vii, Determinatorul ilustrat al florei si faunei
MǗLLER), Ed. Bucura Mond, Bucuresti, 1: 350-368. NEGREA, St., 1983 – Crustacea, Cladocera, Fauna RSR, Ed.Acad., Bucuresti, 1, 12:337p. ONCIU, Teodora Maria, SKOLKA, M., GOMOIU, M.-T., 2006 – Ecologia
Press, Constan a: 169p. TRUFAS, V., 1969 – Hidrologia R.S.R., Marea Neagră – note de curs, Centrul de multiplicare al Universită ii din Bucuresti. Bibliografie minimală pentru
studen i
GOMOIU, M.-T., 1995 – Conservation des écosystèmes côtières de la mer Noire, Fr. BRIAND (ed) Mediterranean Trybutary Seas, CIESM Science ssries, 1 :27-43. MUSTAłĂ, Gh., 2000 – Hidrobiologie, Ed. Universită ii Al. I. Cuza, Iasi. MUSTAłĂ, Gh., 2001 – Biologie marină, Ed. Jenus. MǗLLER, G.I., 1995 – Formele larvare ale metazoarelor din Marea Neagră, Diversitatea lumii vii, Determinatorul ilustrat al florei si faunei
MǗLLER), Ed. Bucura Mond, Bucuresti, 1: 350-368. NEGREA, St., 1983 – Crustacea, Cladocera, Fauna RSR, Ed.Acad., Bucuresti, 1, 12:337p.
Coordonator de disciplină Gradul didactic Titlul ştiin ific Semnătura Margareta GRUDNICKI Conferen iar Doctor Yüklə 59,66 Kb. Dostları ilə paylaş:
|