Network Scan Data
Yüklə 285,5 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- 3.3 Maturitate
- Metode pentru estimare şi eşantionare
- ştiuleţi/ha x nr. boabe x MMB) : 1000 Sămânţa necertificată final .
- FIŞA DE CONTROL NR. 2-3-4 – „ÎN TIMPUL ÎNFLORITULUI” Nr. de ordine____________ Nr. de identitate______________
3.2. Metode de efectuarea determinărilor 3.2.1 Estimarea este evaluarea pe un număr aproximativ de plante, a procentului de plante netipice pe ambii componenţi sau a plantelor polenizatoare prezente pe componentul femel. Parcurgerea se face în „V”, „X”, „W”, mergând atât pe rândurile componentului mascul, cat şi pe rândurile componentului femel, începând de fiecare data dintr-un alt colţ al parcelei.
Deplasarea în V Deplasarea în W Deplasarea în X Numărul de puncte de estimare este de minim 10 a câte 1000 plante pe punct la o suprafaţa de până la 10 ha, iar pentru fiecare de 5 ha suplimentar câte un punct a 1000 plante, dar nu mai mult de 20 puncte, estimându-se în fiecare punct plantele netipice sau plantele polenizatoare, după caz, fără a le îndepărta. Metoda pentru efectuarea estimărilor: - se număra 100 plante/rând; - se număra paşii pe aceasta distanţa în care s-au numărat 100 de plante (aceasta numărare se efectuează numai odată); Exemplu:
a) daca am vizibilitate buna pe 4 rânduri se observa 400 plante; 400 plante - 20 paşi 1000 plante - x paşi X = (1000 x 20 ) : 400 = 50 paşi b) daca vizibilitatea nu ne permite a observa 4 rânduri, observam 2 rânduri a câte 200 plante 200 plante - 20 paşi 1000 plante - x paşi X = (1000 x 20) : 200 = 100 paşi 3.2.2 Numărarea reprezintă determinarea (în prezenţa mătăsii) cu precizie a procentului de:
Exemplu 1: Paritate 4x2; primul component mascul înflorit. La un număr de 1200 plante înflorite pe rând, se găsesc 50 impurităţi. Procentul de impurităţi este: 50 impurităţii / 1200 plante = 4 % procentul este mai mare decât toleranţa admisă, deci se refuză benzile componentului femel de o parte şi de alta a componentului mascul impurificat. b) plantelor polenizatoare pe componentul femel şi a plantelor fertile pe componentul femel mascul steril: 1. se delimitează zona de numărare şi se decide numărul de puncte de eşantionare în funcţie de suprafaţa; 2. se pleacă dintr-un colţ al suprafeţei care trebuie numărată, de pe un rând (n) luat la întâmplare pe care se număra 100 plante; 3. după parcurgerea câtorva paşi pe banda numărata (n) se trece pe cealaltă banda şi se număra 100 de plante pe rândul următor celui numărat anterior (n+1). În fiecare punct se număra plantele polenizatoare fără a se îndepărta. Numărarea se efectuează în prezenţa agentului economic atunci când, valoarea într-unul din punctele de estimare depăşeşte - 0,6 % .
Tabelul 1
Suprafaţa respinsă în funcţie de procentul de plante polenizatoare şi fertile determinate Tabelul 2
Ultima banda este respinsa în totalitate, în caz dacă ea conţine o parte din rândurile materne respinse. Suprafaţa delimitată pentru respins: - se poate elimina imediat; - daca nu se elimină imediat, se menţionează în raport necesitatea continuării castratului în maxim 24 ore, urmând ca inspectorul să verifice printr-un control suplimentar dacă s-a efectuat lucrarea, în caz contrar se aplică regula distanţei de izolare. In cazul unui rând uitat de castrat: se număra 10 puncte a 100 plante de pe rândul uitat, se stabileşte numărul de plante polenizatoare care se împarte la numărul de rânduri din banda materna, după care se calculează procentul conform exemplului dat. In cazul depăşirii tolerantei se procedează conform tabelului 2 „Suprafaţa respinsa în funcţie de procentul de plante polenizatoare şi fertile determinate". Exemplu:
4000 plante (4 rânduri x 1000 plante) - 63 plante polenizatoare 100 plante x plante polenizatoare x = (63 x 100) : 4000 = 1,6 %
Se constată recoltarea anticipată a formei parentale masculine faţă de cea feminină. Agent economic are obligaţia să anunţe cu 3 zile înainte data începerii recoltatului, pentru că inspectorul de câmp (aprobator) să verifice eliminarea rândurilor componentului mascul şi sa preleveze eşantionul martor din fiecare partidă. Acesta se divide în doua subeşantioane pentru păstrare: unul la producător sau, după caz, la prelucrător şi unul la laborator acreditat, la care se estimează producţia şi se determină gradul de hibridare sau puritatea biologică a plantelor de porumb. Estimarea producţiei şi prelevarea eşantionului se face în funcţie de suprafaţa şi uniformitatea culturii semincere conform tabelului următor:
Metode pentru estimare şi eşantionare: 1. Metoda estimării producţiei la 10 m2 (pentru un punct de estimare şi prelevare). Pentru a stabili metri liniari corespunzători la 10 m2, se raportează 10 m2 la distanta dintre rânduri, se etalonează pasul pentru parcurgerea acestei distanţe, se numără şi recoltează ştiuleţii de pe aceasta distanţa, apoi se stabileşte mărimea medie şi numărul mediu de boabe pe ştiulete, din acest număr de ştiuleţi se prelevez şi eşantionul martor. Exemplu: - distanta în m liniari corespunzătoare la 10 m2 = 10 m2 : 0,70cm = 14,3m; - numărul mediu de ştiuleţi la 14,3m : 71; - numărul mediu de boabe pe un ştiulete = 200; - greutatea a 1000 de boabe : 160-360 g, în funcţie de hibrid şi condiţiile de mediu; - producţia calculată : boabe kg/ha (P); P (kg/ha) = (Nr.de ştiuleţi/10 m2 x Nr. mediu de boabe în ştiulete x MMB) : 1000
Se calculă numărul de benzi la hectar în funcţie de lungimea parcelei, raportul dintre cei 2 componenţi şi distanta între rânduri obţinând metri corespunzători plantelor femele, se etalonează pasul pentru parcurgerea a 10 m, se numără şi recoltează ştiuleţii de pe aceasta distanţa, apoi se stabileşte mărimea medie şi numărul mediu de boabe pe ştiulete, din acest număr de ştiuleţi se prelevează şi eşantionul martor. Exemplu: raportul componenţilor 4 : 2; lungimea parcelei 400 m; distanta între rânduri femele 0,70 m, 4 rânduri x 0,70m = 2,80 m lăţime bandei - calculând numărului de benzi se află lăţimea parcelei 10 000 m2: 400m = 25 m; 25 m : 2,8 m = 8,9 benzi plante femele; 8,9 x 4 rânduri = 35,6 nr. total rânduri femele; 35.6 x 400 m = 14,240 m de rânduri femele; - numărul de ştiuleţi la 10 m = 50; - numărul mediu de ştiuleţi la ha = (14.240 x 50) : 10 = 71 200; - numărul mediu de boabe pe un ştiulete = 200; - greutatea a 1000 de boabe = 160 - 360 g, în funcţie de hibrid şi condiţiile de mediu; - producţia calculată - boabe kg/ha (P). P ( kg/ha) = (nr. ştiuleţi/ha x nr. boabe x MMB) : 1000 Sămânţa necertificată final. Sămânţa poate circula ca sămânţa necertificata final de pe raza teritoriala a Republicii Moldova sau într-o altă ţară, înainte de a cunoaşte rezultatul certificării finale, cu condiţia sa fi fost admisă în urma inspecţiei în câmp şi însoţita de eticheta oficiala de culoare gri (model OCDE) şi certificatul de calitate eliberat de un laborator acreditat. Sămânţa necertificata final poate fi:
În certificatul oficial, care însoţeşte seminţe necertificate, este obligatoriu menţionată următoare informaţie: suprafaţa cultivată, cantitatea de seminţe, o menţiune care să ateste îndeplinirea condiţiilor pe care trebuie să le respecte seminţe de porumb. FIŞA DE CONTROL NR. 1 – „ÎNAINTE ÎNFLORITULUI” Nr. de ordine____________ Nr. de identitate______________
FIŞA DE CONTROL NR. 2-3-4 – „ÎN TIMPUL ÎNFLORITULUI” Nr. de ordine____________ Nr. de identitate______________
Yüklə 285,5 Kb. Dostları ilə paylaş:
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||