Revista presei

90 m.c.de cherestea, confiscaţi la Câmpia Turzii

Poliţiştii clujeni, în urma unor controale de specialitate destinate protejării fondului forestier, au confiscat aproximativ 90 m.c. de lemn, în valoare de circa 50.000 lei, deţinuţi şi comercializaţi fără documente justificative. Astfel, la data de 24 februarie a.c., poliţiştii din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Cluj au efectuat controale de specialitate pentru prevenirea şi combaterea delictelor comise în domeniul silvic, repectiv pe linia depozitării, transportului şi a comercializării materialului lemnos.

În acest context a fost verificată activitatea comercială desfăşurată de către un agent economic de pe raza municipiului Câmpia Turzii, cu principal obiect de activitate achiziţionarea şi comercializarea materialului lemnos. Poliţiştii au constatat, în momentul controlului, că la punctul de lucru erau depozitaţi în vederea comercializării circa 82 de metri cubi de cherestea răşinoase pentru care administratorul firmei nu a putut prezenta documente care să ateste provenienţa licită a materialului lemnos.

Ziarul21 CJ, http://www.ziarul21.ro/new/index.php/tiri/poliia-informeaz/16316-90-mcde-cherestea-confiscai-la-campia-turzii

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA

Teme ABA

Proiect de amenajare a Someşului Mic din fonduri europene

Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa derulează un proiect de peste 56 de milioane de lei, din fonduri europene, pentru reamenajarea râului Someşul Mic, pe parcursul său prin municipiul Cluj-Napoca.

Proiectul are o valoare totală de 56.661.962 de lei, din care 90 la sută reprezintă finanţarea nerambursabilă din Fondul de Coeziune prin Programul Operaţional Sectorial 'Mediu'.

Proiectul a fost realizat până în prezent în proporţie de peste 60 la sută, ceea ce presupune inclusiv rambursarea sumei de 33 de milioane de lei din fonduri europene.

De asemenea, proiectul presupune o serie de lucrări care sunt extrem de importante pentru prevenirea inundaţiilor şi diminuarea efectelor negative ale acestora.

”Am realizat 63 la sută din totalul lucrărilor, care se regăsesc în regularizări, îndiguiri râuri şi de amenajare a afluenţilor. Restul lucrărilor de executat este de 36,8 la sută, cu finalizare în 15 septembrie”, a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, Dănuţ Canta, directorul Administraţiei Bazinale de Apă Someş-Tisa.

Astfel, până în prezent s-au realizat lucrări de regularizare şi consolidare a malurilor pe o lungime de 4,10 kilometri, îndiguiri pe o lungime de 4,55 kilometri şi lucrări de amenajare pe o lungime 3,85 kilometri. Potrivit proiectului, beneficiari sunt peste 90.000 de locuitori ai municipiului Cluj-Napoca. Termenul de finalizare al proiectului este septembrie 2015.

/Actualitatea de Cluj,http://www.actualitatea.it/cluj/stiri-de-social/333-proiect-de-amenajare-a-somesului-mic-din-fonduri-europene

Se amenajează Someşul Mic!

De la jumătatea lunii septembrie locuitorii din localităţile Cluj-Napoca şi Apahida vor beneficia de pe urma proiectului „Amenajarea râului Someşul Mic” care îi va apăra împotriva inundaţiilor.

Valoarea proiectului în desfăşurare este de 56,6 lei, dintre care 90% reprezintă finanţarea nerambursabilă din Fondul de Coeziune prin Programul Operaţional Sectorial Mediu, iar 10% finanţarea din bugetul de stat.Proiectul are o importanţă social-economică, cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi presupune implementarea infrastructurii adecvate pentru reducerea riscului la inundaţii şi diminuarea efectelor negative ale acestora pe teritoriul administrativ al municipiului Cluj-Napoca şi al comunei Apahida. 

Capacităţile fizice vizează lucrări de regularizare şi consolidare a malurilor Someşului Mic, pe o lungime de 4,10 kilometri, îndiguiri pe o lungime de 4,55 kilometri, lucrări de amenajare a afluenţilor pe o lungime de 3,85 kilometri. Stadiul de implementare al proiectului de 13 milioane de euro este realizat în proporţie de 63% din totalul lucrărilor, iar până pe 15 septembrie se vor finaliza restul de 36,8% din totalul proiectului. Valoarea lucrărilor care mai sunt de executat este de 4,8 milioane de euro. Proiectul „Amenajarea râului Someşul Mic" în municipiul Cluj-Napoca, judeţul Cluj se derulează prin Administraţia Bazinală a Apelor Someş-Tisa. De beneficiile directe ale proiectului se bucură aproximativ 92.740 de locuitori.

/Somesul.info,http://www.somesul.info/social/1269-se-amenajeaza-somesul-mic

Proiectele vizionare Someş navigabil şi monorail, UTOPII: "Ce se întâmplă cu construcţiile din jur? Rămân în aer?"

Ideile Someş navigabil şi monorail circulă de mai mulţi ani printre clujeni, însă, chiar dacă nu sunt imposibil de realizat, costurile, dificultatea şi riscurile care ar veni odată cu ele le transformă în proiecte utopice. 

Cu amenajarea Someşului Mic aflată la 63%, clujenii aşteaptă să audă planuri ceva mai măreţe, iar proiectele Someşului navigabil şi al monorailului de deasupra râului sunt vehiculate de mulţi ani. Aceste idei nu sunt însă tocmai fezabile şi nici nu sunt neapărat prioritare, dificultatea realizării lor fiind ridicată de o sumedenie de factori, după cum a declarat, pentru ZIUA de CLUJ, chiar directorul Administraţiei Bazinale a Apelor Someş Tisa (ABAST), Dan Canta.

Proiecte utopice

„Din denumirea râului ne dăm seama că Someşul Mic este mic", a glumit Canta, care a mai spus că „trebuie să ţinem cont de faptul că este nevoie de o comunicare între ABAST şi autoritatea locală, dacă doreşte să facă Someşul navigabil, pentru că nu poţi să te aventurezi să faci studii pe ceva ce nu îţi aparţine. Noi suntem deschişi cu administraţia locală - dacă vor să dezvolte anumite proiecte pe cursurile de apă din administraţia noastră.

Adevărul este că sunt idei extrem de costisitoare şi nu se pot face atât de uşor. La o primă evaluare, pentru a face Someşul navigabil trebuie coborât fundul râului cu 20 m deoarece nivelul apei este prea mic acum. Dacă s-ar face acest lucru, întrebarea este ce se întâmplă cu construcţiile din jur, cu Opera Maghiară. Rămân în aer? Plus că este nevoie de investiţii de miliarde. Iniţiativa este lăudabilă, dar trebuie să existe o comunicare cât mai bună şi trebuie să vedem că sunt alte priorităţi".

Prioritatea principală este ca oamenii să aibă apă potabilă în casele lor, iar efectuarea unor studii sau chiar navigarea pe Someş ar putea încurca acest lucru. Cât despre un eventual monorail la Cluj, pe lângă costurile uriaşe, proiectul nu mai reprezintă o prioritate pentru clujeni, cum era în perioada când s-a venit iniţial cu această idee.

Ideea monorailului, existentă din perioada comunistă

„Acest proiect exista dinainte de '89 şi era de mare importanţă pentru că ar fi putut transporta foarte mulţi locuitori din cartierele mari, Mănăştur şi Grigorescu, spre platformele industriale, spre fabricile în care lucrau. În ziua de azi nu mai există mulţi muncitori acolo, iar cablurile care ar trebui suspendate pentru un monorail se ridică la nişte costuri foarte mari. După părerea mea, este mai important să se lucreze acum la decongestionarea traficului", a spus Canta.

La începutul anului, cu ocazia primului atelier de planificare urbană privind amenajarea malurilor Someșului, edilul Emil Boc a adus în discuţie proiecte îndrăzneţe pentru zona Someşului, printre care şi celebrul monorail deasupra râului.

"Voi susţine acest proiect în măsura în care specialiştii spun că este viabil şi în cazul în care se vor rezolva problemele şi anume dacă liftul care ar urma să coboare pasagerii este fezabil, cablurile ar fi mutate, iar finanţarea să fie făcută pe fonduri europene", spunea Boc.

Iniţiativa Someşului navigabil, criticată de repetate ori

Someşul navigabil este o idee mai veche a primarului, care în 2013 anunţa că va organiza o licitaţie pentru proiectul menit să facă din râul care traversează oraşul un canal pe care să se poată circula. Urbaniştii clujeni au criticat atunci iniţiativa şi faptul că administraţia se încăpăţânează să cheltuiască resurse publice pentru un proiect neviabil.

Boc a mai declarat în 2013 că instituţia intenţionează să liciteze proiectul tehnic, pe baza caietului de sarcini creionat în urma colaborării cu olandezii de la Dutch Initiative for Sustainable Cities (DISC), care au oferit consultanţă. El a mai precizat la momentul respectiv că primăria vrea să acceseze fonduri europene pentru a pune în practică proiectul Someşului navigabil, după ce edilul de Cluj fusese în vizită în 2012 în Olanda pentru a se documenta pe tema navigaţiei şi a importării sistemului pe Someş, alături de specialişti din primăriei, la invitaţia DISC.

Urbaniştii clujeni au semnalat încă din 2012 că proiectul de transformare a Someşului în canal navigabil este neadecvat cu potenţialul pe care îl are râul. Parteneriatul cu olandezii care s-au angajat să dea sfaturi primăriei clujene pentru transformarea râului Someş în canal navigabil este de prisos, arăta arhitectul Vasile Mitrea. În loc să fie consumaţi bani pe proiecte care nu vor putea fi puse niciodată în aplicare, administraţia locală ar trebui să îşi concentreze resursele pe proiecte fezabile, care să aducă un real beneficiu oraşului, pe termen lung.

Mitrea a explicat că malurile şi debitul Someşului, ecluzele care ar trebui realizate, lipsa de oportunitate sunt elementele generale care au îngrădit întotdeauna ideea de transformare a râului Someş în canal navigabil. De altfel, olandezii au indicat câteva chestiuni contradictorii în cazul unui astfel de proiect, pe care primăria le-a omis: investiţie foarte mare care poate fi realizată cu parteneri privaţi cărora, însă, nu le pot fi puse la dispoziţie malurile râului pentru a-şi recupera banii, având în vedere configuraţia acestora şi faptul că vorbim de o zonă protejată.

Ceea ce e fezabil pentru Cluj este transformarea Someşului într-un curs pentru ambarcaţiuni de agrement. Arhitectul a mai semnalat că în cazul celorlalte oraşe unde DISC a oferit consultanţă, Timişoara şi Bucureştiul au şanse la proiecte de râuri navigabile, în timp ce în Cluj sau Craiova ideile nu au o bază solidă şi nu vor putea fi puse niciodată în practică.

/Ziua de Cluj,http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/proiectele-vizionare-somesul-navigabil-si-monorailul-utopii-ce-se-intampla-cu-constructiile-din-jur-raman-in-aer--135569.html