25
I.neglecta) și 2 specii de acantocefale (
A. ranae, S. teres). La femele
(n=10) s-a stabilit
infestarea doar cu 12 specii de helminți: 7 specii de trematode (O.ranae, C. retusus,
G.varsoviensis, P. medians, P. confusus, D. subclavatus, C. urniger), 3 – de nematode
(O. duboisi, C. ornata, I. neglecta) și 2 specii de acantocefale (A. ranae, S. teres). Deși
la femele s-a înregistrat infestarea doar cu 12 specii de helminți la unele specii din
acestea s-a remarcat intensivitatea invaziei mai mare decât la masculi.
Din cele 14 specii de helminți (O. ranae, H. variegatus, C. retusus, G.varsoviensis,
P.claviger, P. medians, P. confusus, D. subclavatus, C. urniger, O. filiformis,
O.duboisi, C.ornata, I. neglecta, A. ranae) depistați la 42 de specimeni de Rana
esculenta, la masculi s-au înregistrat 13, iar la femele – 7 specii de helminți. Cu
excepția speciei A. ranae, extensivitatea invaziilor depistate la femele este mai mare
comparativ cu extensivitatea invaziilor la masculi.
Diversitatea parazitofaunei la amfibieni în dependență de vârstă este o întrebare
frecvent abordată în literatura de specialitate. Studiul dependenței helmintofaunei de
vârsta gazdei este o problemă majoră a parazitologiei ecologice. O atenție sporită
nivelului de infestere cu paraziți în dependență de vârsta gazdei se oferă în lucrările lui
Doghel et al., (1941).
În scopul aprecierii nivelului de infestare a ranidelor verzi (Rana ridibunda,
R.lessonae, R.esculenta) cu helminți în dependență de vârstă au fost colectați specimeni
din 3 perioade ontogenetice: larve, juvenili și adulți. În rezultatul analizei
helmintologice a indivizilor colectați s-a înregistrat un nivel foarte scăzut de infestare
cu helminți a juvenililor, iar la formele larvare nu s-a înregistrat infestarea cu helminți.
Astfel, la investigarea a 18 juvenili și 43 de larve ale speciei R.ridibunda nu s-a
înregistrat infestarea lor cu helminți, însă la 2 din 8 juvenili ai speciei R.lessonae s-a
depistat infestarea lor cu câte o specie (trematoda – Diplodiscus subclavatus, nematoda
– Cosmocerca ornata), iar la 1 din 6 juvenili ai speciei R. esculenta s-a stabilit
infestarea doar cu o specie de helminți (nematoda– O. filiformis).
Rezultatele cercetărilor efectuate ne permit să conchidem că odată cu majorarea
dimensiunilor și a vârstei amfibienilor crește și nivelul de infestare cu helminți. Aceasta
demonstrează intensificarea alimentației amfibienilor adulți și acumularea agenților
parazitari în organismul lor din perioadele anterioare, precum și mărirea dimensiunilor
și a diversității alimentelor ce favorizează pătrunderea concomitentă a unui număr mai
mare de agenți parazitari în organismul gazdei, care duce la creșterea gradului de
infestare.
Impactul biotopului asupra diversității helmintofaunei ranidelor verzi.
Biotopul este unul din factorii importanți care determină nivelul de infestare,
demonstrat de mulți autori. Nivelul de infestare al animalelor, în mare măsură, depinde
și de factorul uman. În zonele urbanizate preponderent sunt stabilite geohelmintozele,
cu ciclul de dezvoltare monoxenic [22].
Este cunoscut faptul că agrobiocenozele sunt ecosisteme instabile, cu lanțul trofic
concis, mai frecvent cu monoculturi. În așa condiții, pentru agenții parazitari cu ciclul
de dezvoltare complicat se formează premize nefavorabile pentru dezvoltarea lor, din
motivul lipsei gazdelor necesare (definitive, intermediare, complementare etc.).
Prezența micilor deviații atât ale regimului hidrologic, cât și fauna în care se află
amfibienii pot determina diferențe semnificative în caracterul parazitofaunei.
Transformările antropogene, care au loc în biotopuri, pot duce la întreruperea
ciclurilor biologice ale paraziților și respectiv la dispariția sistemelor parazitologice
26
formate istoric. În consecință, se produce diminuarea diversității helmintofaunei și a
nivelului de infestare a animalelor.
Nivelul scăzut de infestare a amfibienilor cu trematode se datorează nu factorului
ecologic deplorabil, dar dereglărilor în legăturile biocenotice ale animalelor-gazde, care
determină circularea helmintozelor. Unii autori menționează că nivelul de infestare a
amfibienilor depinde de impactul antropogen. În habitatele acvatice cu un nivel înalt al
impactului antropogen nivelul de infestare cu helminți este de 4-5 ori mai mic, în
comparație cu cele naturale [27].
Cercetările helmintologice efectuate asupra ranidelor verzi (Rana ridibunda,
R.lessonae, R.esculenta) capturate din 12 bazine acvatice (4 naturale și 8 artificiale) au
pus în evidență a 16 specii de helminți. Rezultatele obținute denotă că nivelul de
infestare cu helminți a amfibienilor colectați din bazinele naturale se deosebește de
nivelul de infestare a amfibienilor cu helminți colectați din bazinele artificiale. Nivelul
de infestare divergent al specimenilor complexului ranidelor verzi colectați din bazinele
naturale, cât și din bazinele artificiale depinde atât de biotop, de situația faunistică
(invazia, gazdele definitive, intermediare, rezervor etc.), cât și de starea mediului lor.
Din cercetările helmintologice efectuate asupra speciei R. ridibunda, colectată din
bazinele naturale, s-a stabilit că infestarea cu helminți diferă de la biotop la biotop.
Astfel, s-a constatat că specimenii de R. ridibunda colectați din lacul de la Mănăstirea
Hâncu erau infestați cu 8 specii de helminți: 5 trematode (O. ranae, C. retusus,
P.medians, P. confusus, D. subclavatus), 2 specii de nematode (O. filiformis, C. ornata)
și 1 specie de acantocefale (A. ranae).
La investigarea specimenilor colectați din lacul nr. 1 – Ciuciuleni (Hâncești), s-a
stabilit infestarea cu 8 specii de helminți: 4 specii de trematode (O. ranae, H.variegatus,
P. medians, D.subclavatus), 3 specii de nematode (
O. filiformis, C. ornata, I. neglecta)
și o specie de acantocefale (A. ranae). La specimenii colectați din lacul nr. 11 –
Rezervația Naturală „Codrii”, s-au stabilit doar 4 specii: 1 – trematode (G. varsoviensis)
și 3 specii de nematode (O. filiformis, O.duboisi, C. ornata), dar la specimenii colectați
din lacul nr. 1 de la Grădina Botanică (Institut) a AȘM au fost depistate 12 specii de
helminți: 8 – trematode (O. ranae, H. variegatus, C.retusus, G.varsoviensis, P. claviger,
P. medians, P. confusus, D. subclavatus) și 4 specii de nematode (
O.filiformis,
O.duboisi, C. ornata, I. neglecta).
La investigarea specimenilor de R. ridibunda colectați din lacul artificial nr. 10 din
Rezervația Naturală „Codrii” s-a stabilit infestarea cu 5 specii: 1 specie de trematode
(P.confusus) și 3 specii de nematode (O. filiformis, C. ornata, I. neglecta) și 1 specie de
acantocefale (A.ranae), iar la specimenii colectați din lacul din Parcul Valea
Trandafirilor s-au depistat 4 specii de helminți: 3 specii de trematode (G. varsoviensis,
D. subclavatus, C. urniger) și o specie de nematode (
I. neglecta). Potrivit analizei
helmintologice efectuate asupra specimenilor colectați din lacul nr. 2 de la Grădina
Botanică (Institut) a AȘM s-a determinat prezența a 12 specii: 9 – trematode (O.ranae,
H. variegatus, C. retusus, G. varsoviensis, P.claviger, C. loossi, P. medians,
P.confusus, D.subclavatus), 2 specii de nematode (C. ornata, I. neglecta) și o specie de
acantocefale (S.teres).
La specimenii colectați din lacurile nr. 3 și 4 de la Grădina Botanică (Institut) a
AȘM, lacurile nr. 2 și 3 din Ciuciuleni (Hâncești) s-a stabilit infestarea cu câte 9 specii
de helminți. Astfel, la specimenii colectați din lacul nr. 3 de la Grădina Botanică
(Institut) a AȘM au fost identificate 6 specii de trematode (O. ranae, H. variegatus,