23
Tabelul 4.1. Diversitatea mixtinvaziilor ranidelor verzi
din ecosistemele
naturale și antropizate ale Codrilor Centrali din Republica Moldova
Nr.
d/o
Asociația
Biohelminți
Geohelminți,
Bio- +
Geohelminți,
Nr. de
asociații
EI,
%
Nr. de
asociații
EI,
%
Nr. de
asociații
EI,
%
1
2 specii
13
17,2
3
5,5
11
26,2
2
3 specii
10
7,6
-
-
18
17,9
3
4 specii
8
9,0
-
-
9
8,3
4
5 specii
5
3,4
-
-
4
2,8
5
6 specii
1
0,7
-
-
2
1,4
Total mixtinvazii:
37
37,9
3
5,5
44
56,6
5.2. Influiența factorilor intrinseci și extrinseci asupra diversității
helmintofaunei la ranidele verzi. Diverși autori menționează că în ultimile decenii se
constată modificări ale structurilor populaționale, precum și ale legăturilor biocenotice
între diferite specii de animale, inclusiv și între amfibieni, sub influența transformărilor
antropogene care au loc în diverse ecosisteme [14, 16, 22, 25, 29].
Cercetările helmintologice realizate asupra complexului de ranide verzi (Rana
ridibunda, R.lessonae, R. esculenta) au fost efectuate pe întreg ciclul anual de viață, în
perioada aa. 2013-2015. Specimenii au fost capturați din 12 bazine acvatice: 4 naturale
(1 – lacul de la Mănăstirea Hâncu, 2 – lacul nr. 1 din Ciuciuleni (Hâncești), 3 – lacul nr.
11 din Rezervația Naturală „Codrii”, 4 – lacul nr. 1 de la Grădina Botanică (Institut) a
AȘM) și 8 artificiale (5 – lacul nr. 10 din Rezervația Naturală „Codrii”, 6 – lacul nr. 2
de la Grădina Botanică (Institut) a AȘM, 7 – lacul nr. 3 de la Grădina Botanică (Institut)
a AȘM, 8 – lacul nr. 4 de la Grădina Botanică (Institut) a AȘM, 9 – lacul nr. 2 din
Ciuciuleni (Hâncești), 10 – lacul nr. 3 din Ciuciuleni (Hâncești), 11 – lacul Ghidighici,
12 – lacul din Parcul Valea Trandafirilor).
Cercetările noastre efectuate în perioada aa. 2013-2015 demonstrează că nivelul de
infestare cu helminți a ranidelor verzi (Rana ridibunda, R. lessonae, R. esculenta) în
dependență de factorii sezonieri depinde atât de specia helmintului, cât și de specia
gazdei.
Rezultatele investigațiilor helmintologice efectuate asupra speciei R. ridibunda
denotă că infestarea cu cele mai multe specii de helminți s-a înregistrat toamna, cu 14
din 16 specii de helminți, iar primăvara și vara – cu câte 13 specii de helminți, însă
numărul lor variază. Pe perioada de primăvară nu s-a depistat infestarea cu speciile
Gorgodera varsoviensis, Codonocephalus urniger și Oswaldocruzia duboisi, vara – cu
trematodele Pleurogenes claviger, Candidotrema loossi și acantocefala Sphaerirostris
teres, iar toamna - cu trematoda
Codonocephalus urniger și
acantocefala
Sphaerirostris
teres. La 6 din cele 16 specii de helminți primăvara și toamna s-a înregistrat un nivel de
infestare ridicat, iar vara – scăzut (O. ranae, C.retusus, P. claviger, C.loossi, P.medians,
P. confusus), 3 specii au menținut, practic, același nivel de infestare pe perioada
primăvară-vară-toamnă (H. variegatus, O. filiformis, I. neglecta), 1 specie (A. ranae) și-
a menținut nivelul de infestare înalt primăvara și vara, iar toamna a scăzut, iar câte o
specie s-a înregistrat doar într-un singur sezon (C. urniger – vara, S. teres – primăvara).
Două specii nu s-au depistat primăvara, doar numai vara și toamna (G. varsoviensis,
O.duboisi), iar o specie (D. subclavatus) avea un nivel scăzut de infestare primăvara,
care treptat creștea pe parcursul perioadei de vară-toamnă.
24
Investigațiile helmintologice efectuate asupra speciei
Rana lessonae, în depenență
de sezon, au demonstrat că infestarea lor cu cele 16 specii de helminți diferă mult pe
perioada primăvară-toamnă, astfel încât primăvara s-a stabilit cel mai scăzut nivel de
infestare cu helminți (trematode – 7 din 10, nemtaode – 1 din 4), iar vara (trematode – 7
din 10, nematode – 4 din 4, acantocefale – 2 din 2) și toamna (trematode – 7 din 10,
nematode – 3 din 4, acantocefale – 2 din 2) – un nivel de infestare moderat. La 4 din 16
specii de helminți s-a înregistrat un nivel de infestare constant pe parcursul perioadei
primăvară-vară-toamnă (O. rane, C. terusus, P.medians, P. confusus), 2 specii s-au
înregistrat doar numai primăvara (P. claviger, C. loossi), o specie numai vara
(C.urniger) și 2 specii numai toamna (H. variegatus, O. duboisi), 5 specii
(G.varosviensis, O. filiformis, C. ornata, A. ranae, S. teres) – vara și toamna, iar la 2
specii (D.subclavatus, I.neglecta) pe perioada celor 3 sezoane nivelul de infestare era
moderat.
Spre deosebire de speciile R. ridibunda și R. lessonae, specia Rana esculenta este
infestată doar cu 14 specii de helminți. Primăvara s-a înregistrat infestarea doar cu 5
specii de helminți (O.rane, C. retusus, O. filiformis, O. duboisi, A. ranae), vara – cu 10
specii (C. retusus, G.varsoviensis, P. claviger, P. confusus, D. subclavatus, C. urniger,
O. filiformis, C. ornata, I.negleccta, A. ranae), iar toamna nivelul de infestare cu
helminți scade, 8 din 12 specii (H.variegatus, C. retusus, G. varsoviensis, P. claviger,
P. medians, D. subclavatus, C. ornata, I.neglecta).
Investigațiile helmintologice ale complexului ranidelor verzi (R. ridibunda,
R.lessonae, R.esculenta) efectuate pe perioada anilor 2013-2015, în dependență de
genul gazdei, au demonstrat că nivelul de infestare depinde atât de specia invaziei, cât și
de factorul hormonal al gazdei. Investigațiile helmintologice realizate asupra a 196 de
indivizi ai speciei Rana ridibunda a pus în evidență infestarea lor cu 16 specii de
helminți (10 – trematode, 4 – nematode, 2 – acantocefale). La masculi (n=125) s-a
stabilit infestarea cu 15 specii de helminți: 10 specii de trematode (O. ranae,
H.variegatus, C. retusus, G. varsoviensis, P. claviger, C. loossi, P.medians, P.confusus,
D. subclavatus, C. urniger), 4 specii de nematode (
O. filiformis, O. duboisi, C.ornata,
I.neglecta) și o specie de acantocefale (
A. ranae). La femele (n=71), la fel s-a înregistrat
infestarea lor cu 15 specii de helminți: 9 specii de trematode (O. ranae, H.variegatus,
C.retusus, P. claviger, C. loossi, P. medians, P. confusus, D. subclavatus, C.urniger), 4
specii de nematode (O. filiformis, O. duboisi, C. ornata, I. neglecta) și 2 specii de
acantocefale (A.ranae, S. teres), Potrivit rezultatelor helmintologice obținute, la masculi
nu s-a stabilit infestarea cu specia S. teres, iar la femele – cu specia G. varsovoensis.
Deși la ambele genuri ale speciei R. ridibunda s-a stabilit infestarea cu 15 specii,
extensivitatea invaziei diferă de la gen la gen. La masculi s-a remarcat un nivel mai
înalt de infestare cu speciile: O. ranae, H.variegatus, C. retusus, G.varsoviensis,
P.confusus, O. filiformis, O. duboisi, C. ornata, iar la femele – cu speciile: P.claviger,
C. loossi, P. medians, D. subclavatus, C. urniger, I. neglecta, A. ranae și S. teres.
Spre deosebire de specia Rana ridibunda, Rana lessonae se caracterizează printr-o
diferență bine accentuată a nivelului de infestare cu helminți în dependență de genul
gazdei. La investigarea a 52 de specimeni de R. lessonae s-a stabilit infestarea cu 16
specii de helminți (10 – trematode, 4 – nematode, 2 – acantocefale). La masculi (n=42)
s-a stabilit infestarea cu 16 specii de helminți: 10 specii de trematode (O. ranae,
H.variegatus, C. retusus, G varsoviensis, P.claviger, C. loossi, P. medians, P. confusus,
D. subclavatus, C. urniger), 4 specii de nematode (
O. filiformis, O.duboisi, C. ornata,