Academia de ştiinţe a moldovei institutul de zoologie cu titlu de manuscris C. Z. U.: 576. 895. 1: 597. 6



Yüklə 487,02 Kb.
Pdf görüntüsü
səhifə8/17
tarix29.04.2018
ölçüsü487,02 Kb.
#40338
1   ...   4   5   6   7   8   9   10   11   ...   17

 

16 


posterior) cu efectuarea analizei matematice și statistice a specimenilor cercetați (indicii 

minimali,  maximali  și  media,  stabilirea  eroarei  mediei,  abaterea  mediei  pătratică, 

coeficientul  de  variație,  eroarea  coeficientului  de  variație),  ciclul  biologic,  volumul, 

habitatul  din  care s-a  colectat  materialul,  precum  și  literatura  consultată (Figura  4.19-



4.20). 

 

a 

 

 

a 

  

 

bb 

b 



c



 

 

 

 



d

 

Fig. 4.11O. filiformis, femelă:  



a -aspectul general, b – partea 

apicală, c – vulva, d – partea 

caudală. Original. 

Fig.4.12O. filiformis

mascul: a – aspectul general,  



b – partea apicală,  

c – partea caudală. Original. 

Fig.4.13.O. duboisi, femelă:  

a–aspectul general,  

b–partea apicală, c – vulva, 

d – partea caudală. Original. 

 

a 

bb

 

 



 

 



c

c

 

 

 

 

 



 

 

 

 

c



 

Fig. 4.14. O. duboisi, mascul: 

a – aspectul general, b – partea 

apicală, – partea caudală. 

Original. 

Fig. 4.15C. ornata, femelă:  

– aspectul general,  

b – partea apicală, c – vulva, 

d – partea caudală. Original 

Fig. 4.16. C. ornata, mascul: 

a – aspectul general,  

b – partea apicală, c – partea 

caudală. Original. 




 

17 


 

 

a

 

 



 

 

 

 



Fig. 4.17. I. neglecta, femelă: 

a  –  aspectul  general,  b  -  partea  apicală  și 

vulva, c – partea caudală. Original. 



Fig. 4.18. I. neglecta, mascul: 

a – aspectul general, b – partea apicală,  

c – partea caudală. Original. 

 

 

 



5. NIVELUL DE INFESTARE CU HELMINȚI ȘI SPECIFICUL 

MANIFESTĂRII INAZIILOR LA RANIDELE VERZI DIN ECOSISTEMELE 

REPUBLICII MOLDOVA 

Cercetările helmintologice mai frecvent sunt axate pe studiul nivelului de infestare 

a animalelor domestice, sălbatice, de companie și om. În prezent, în diferite regiuni ale 

lumii,  mai  mulți  taxoni  de  specii  de  animale  sunt  studiate  helmintologic  insuficient, 

inclusiv și amfibienii. Amfibienii, ca gazde definitive, intermediare, complementare și 

gazde-rezervor  pentru  un  spectru  larg  de  helminți  care  parazitează  în  formele  adulte 

organismele  animalelor  productive  sunt  un  factor  important  în  menținerea  circulației 

 

 

b 

 

c 

 

 

 



Fig. 4.19A. ranaea – mascul, aspectul general,  

b – proboscisul, c–femelă, aspectul general. Original. 

Fig. 4.20. S. teres, larvae

a – aspectul general, 

       b – proboscisul. Original. 


 

18 


acestora  în  natură  [32].  Unele  specii  de  amfibieni  sunt  gazde-rezervor  pentru  stadiul 

larvar  al  helminților.  Din  acest  motiv  ei  au  un  rol  important  în  epidemiologia  și 

epizootologia maladiilor parazitare [22]. 

Сercetările helmintofaunei la amfibieni sunt importante în scopul stabilirii rolului 

epizootic  al  lor,  îndeosebi  în  biotopurile  antropogene,  unde  pășunează  animalele 

domestice și sălbatice, pentru a determina potențialul de eliminare a agenților parazitari 

care au importanță medico-veterinară [19]. Unii autori menționează despre importanţa 

teoretico-științifică  și  medico-veterinară  a  amfibienilor.  Speciile  de  helminți  ca  Alaria 



alataSpirometra erinaceiAscarops strongylina şi Eustrongylides sp. sunt periculoase 

pentru  sănătatea  oamenilor,  provocând  maladiile  Alarioza,  Strigeoza,  Sparganoza, 



Spirometroza,  Ascaropsoza  şi  Eustrongilidoza.  Animalelor  domestice  le  pot  cauza 

Alarioza  (la  câini,  porci),  Strigheoza  (la  câini  și  pisici),  Sparganoza  (la  porci), 

Spirometroza (la câini și pisici); Ascaropsoza (la porci) [36, 39, 40, 41, 43, 44, 45, 46, 

47,  49,  50,  51].  Sunt  menționate  cazuri  despre  mortalitatea  păsărilor  în  masă  într-o 

gospodărie  din  Ucraina  din  cauza  maladiei  ehinohazmoza,  provocată  de  trematoda 

E.beleocephalus.  Păsările  au  fost  alimentate  cu  amfibieni  infestați  cu  metacercariile 

acestui  parazit.  Au  fost  cazuri  mortale  atestate  la  om  din  motivul  infestării  lor  cu 

helminți de la amfibieni, motivul fiind metacercariile de Alaria americana [42]. 

Experimental  s-a  demonstrat  că  moluștele  Limnaea  ovata  infestate  cu  miracidiile 

trematodei  Haplometra  cylindracea  Zeder,  1800  din fam.  Plagiorchiidae  la  amfibienii 

Rana temporaria sunt antagoniști celor de Fasciola hepatica. Deci, ei pot fi folosiți ca 

metodă  biologică  în  combaterea  fasciolozei.  Sistemul  bovine,  ovine  –  Fasciola  – 



Lymnaeidae  -  Haplometra  –  Amfibienii  au  un  rol  important  în  menținerea  și 

răspândirea fasciolozei în natură. Dispariția amfibienilor duce la majorarea cazurilor de 

fascioloză [15]. 

Animalele  domestice  și  sălbatice  din  diverse  tehnologii  de  întreținere  din 

Republica Moldova au un nivel înalt de infestare cu fasciole. Extensivitatea invaziei la 

bovine  s-a  înregistrat  în  46,4-59,5%  din  cazuri,  ovine  –  42-63%  din  cazuri  și  cervide 

(cerbul-nobil, cerbul-cu-pete, căpriorul) – în 10-25% din cazuri [4, 9, 10, 21]. 

 

5.1  Mono-  și  poliinvaziile  ranidelor  verzi  din  ecosistemele  naturale  și  antropizate. 

Specia  Rana  ridibunda  Pallas,  1771  este  frecvent  întâlnită  în  habitatele  acvatice  din 

Republica Moldova. Această specie este infestată cu 16 specii de helminți, inclusiv cu 

10 specii de trematode, 4 – de nematode și 2 specii de acanthocephale. R.ridibunda este 

gazdă  definitivă  pentru  14  specii,  gazdă  intermediară  pentru  o  specie  de  trematode 

(C.urniger,  Rudolphi,  1819)  și  gazdă-rezervor  pentru  1  specie  de  acanthocephale 

(S.teres Rudolphi, 1819, larvae). 

Infestarea  speciei  R.  ridibunda  se  datorează  modului  de  viață  amfibiont  și 

spectrului  trofic  larg,  care  este  format  nu  numai  din  nevertebrate  (larve  și  imago  de 

insecte,  moluște,  crustacee),  dar  și  din  animale  vertebrate  (mormoloci  și  juvenili  de 

amfibieni),  care  sunt  gazde  intermediare  și  participă  în  ciclul  de  dezvoltare  al 

trematodelor [5, 30]. 

Infestarea  speciei  R.  ridibunda  cu  trematodele  Opisthioglyphe  ranae, 



Haematoloechus  variegatus,  Cephalogonimus  retusus  și  Pleurogenoides  medians 

demonstrează că ele folosesc ca hrană moluștele din genul LymnaeaPlanorbis, dar și 

insecte  acvatice  (larve  și  imago  de  libelule  și  efemere,  coleoptere,  ploșnițe,  păianjeni 

etc.),  care  sunt  gazde  complementare.  Infestarea  cu  Gorgodera  varsoviensis  indică 




Yüklə 487,02 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   4   5   6   7   8   9   10   11   ...   17




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©genderi.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə