Academia de ştiinţe a moldovei institutul de zoologie cu titlu de manuscris C. Z. U.: 576. 895. 1: 597. 6
Yüklə 487,02 Kb. Pdf görüntüsü
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- 3.2. Biologia, ecologia, etologia, structura dimensională și de vârstă, reproducerea și comportamentul reproductiv al ranidelor verzi.
8 încadrează în parametrii populaționali ai speciilor din cadrul arealului. Lungimea totală a corpului speciei Rana ridibunda variază între 51,0 și 100,2 mm, a speciei Rana lessonae – 41,0-98,3 mm, iar a speciei Rana esculenta – 51,0-86,1 mm. Dat fiind că specia R. esculenta s-a format în urma încrucișării dintre primele două specii, lungimea corpului are dimensiuni intermediare, comparativ cu lungimea speciilor parentale (Rana
În urma analizei detaliate a celorlalți parametri și indici biometrici ai ranidelor verzi în dependență de populație și sex s-au remarcat diferențe semnificative și veridice între cele trei specii (Rana ridibunda, R. lessonae, R. esculenta), referitoare la următorii parametri și indici biometrici: Rana ridibunda – R. lessonae: T (lungimea tibiei), P < 0,05; L.c./Lt.c (raportul dintre lungimea capului și lățimea capului), P < 0,05; T/D.r.o. (raportul dintre lungimea tibiei și distanța dintre rât și ochi), P < 0,05; Rana ridibunda –
Diferențele biometrice stabilite au servit drept criteriu morfologic suplimentar la determinarea speciilor. De asemenea, cele mai multe diferențe biometrice semnificative există între formele parentale de ranide verzi, după 3 parametri și indici biometrici și între forma parentală R. ridibunda și specia hibridogenă R. esculenta – la fel, după 3 parametri și indici biometrici. În rezultatul analizei biometrice a ranidelor verzi din zona de centru a Republicii Moldova am stabilit că diferențele remarcate dintre parametrii morfometrici reprezintă adaptări specifice ale speciilor la modul de viață amfibiont. La evaluarea polimorfismului ranidelor verzi am stabilit că cromația dorsală a acestora variază de la sur la verde-măsliniu cu prezența petelor, liniilor și a punctelor de alte culori, evidențiindu-se următoarele morfe: Maculata-Striata (MS), Maculata (M),
(SP), Punctata (P), Hemipunctata (hP), Bursni (B). În rezultatul analizei morfelor determinate anterior putem conchide că aceste modificări fenotipice sunt procese continui, cu o capacitate adaptivă și operativă de răspuns la acțiunea factorilor de mediu. Morfele în cauză prezintă adaptări la homocromia substratului, astfel ranidele verzi se pot proteja de acțiunea prădătorilor (păsările de baltă, unele mamifere ș.a.), asigurând și termoreglarea acestora (Figura 3.1).
Hibernarea celor 3 specii de ranide verzi (Rana ridibunda, R. lessonae și R.esculenta) decurge de la sfârșitul lunii octombrie până în martie-aprilie şi se produce, de regulă, în aceleași bazine acvatice în care se și realizează ciclul anual și vital al
Fig.3.1. Funcții ale cromației dorsale la ranidele verzi: a – de camuflare; b – de termoreglare a
b 9 animalelor. Ranidele verzi aparțin speciilor europene de amfibieni cu o perioadă de reproducere relativ târzie, însă ieșirea din hibernare a indivizilor se desfășoară în deplină concordanță cu temperatura aerului, atunci când depășește valoarea de +8,2 o C.
S-a stabilit că prima din faza de iernare iese specia Rana ridibunda, urmată la un interval de 3-4 zile de Rana lessonae, apoi după alte 4-5 zile apare și specia Rana esculenta. Masculii maturi încep a părăsi locurile de iernare și se deplasează treptat spre locurile de reproducere, care se află în cadrul aceluiași lac, de la o distanță de câteva zeci până la 150-178 m, femelele ocupă locuri favorabile pentru hrănire și odihnă, iar indivizii tineri se distribuie pe întreg perimetrul lacului, căutând sectoare mai puțin populate de indivizii adulți. În lunile aprilie-mai grupurile reproductive ale ranidelor verzi sunt localizate deja din punct de vedere spațial și inițiază procesul reproducerii. Data inițierii acestui proces variază în funcție de temperatura aerului și se desfășoară între 10 aprilie și 13 mai.
și comportamentul reproductiv al ranidelor verzi. Analizând structura dimensională a reproducătorilor ranidelor verzi în funcție de sex, am stabilit că până la 53,3% de masculi reproducători fac parte din categoriile dimensionale de 51,0-73,9 mm (cu vârsta de 2-4 ani), pe când cota majoritară a femelelor (80,0%) o constituie grupele dimensionale cele mai mari ale populaţiei – 74,0-102,2 mm (cu vârsta de 4-9 ani). Printre masculi, cea mai numeroasă categorie dimensională a fost cea de 51,0-66,6 mm (cu vârsta de 3 ani), alcătuită din 40,0% de masculi, pe când cele mai reprezentative grupe dimensionale ale femelelor au fost cele de 51,0-60,6 și 90,0-100,2 mm (cu vârsta, respectiv, de 4 și 9 ani) – 60,0%, ceea ce demonstrează că vârsta, durata și ritmul de creştere al acestora este diferit, la femele perioada şi ritmul de creştere fiind mai înalte. Structura dimensională a reproducătorilor populaţiei de ranide verzi din Codrii Centrali este reprezentată de 4 și 5 categorii dimensionale. Cota maximă a reproducătorilor de R. ridibunda o constituie specimenii cu dimensiunile de la 51,0-60,6 mm; R. lessonae – masculii – 60,0-69,9 mm și femelele – 70,0-79,9 mm. Cota maximă a reproducătorilor de R. esculenta o constituie specimenele cu dimensiunile de la 60,1- 70,0 mm. Reproducerea la ranidele verzi, spre deosebire de speciile autohtone de ranide brune (Rana dalmatina, Rana temporaria) [2], nu se desfășoară primăvara devreme și în termeni restrânși (10-15 zile), dar pe la mijlocul primăverii și pe parcursul unei perioade destul de lungi (cca 1,5 luni), aceasta datorându-se următoarelor particularități biologo - ecologice: formarea grupurilor reproductive masculine, care se realizează pe măsură ce ovulele anumitor generații se maturizează. Pentru a evalua dependența prolificității femelelor în funcție de dimensiunile lor corporale, s-a analizat un eșantion de 15 femele ale speciei Rana ridibunda din habitatele acvatice naturale din Rezervația „Codrii” și Mănăstirea Hâncu. Rezultatele acestor investigații sunt prezentate în Figura
odată cu dimensiunile acestora, pe când prolificitatea relativă maximală este atinsă la femelele cu dimensiunile de 79,4-95,3 mm (la vârsta de 5-6 ani), după care, o dată cu vârsta, ea descrește. Strategiile de reproducere a ranidelor verzi se bazează pe teritorialismul masculilor și atracția femelelor prin vocalizare. Yüklə 487,02 Kb. Dostları ilə paylaş:
|