Dicţionar geografic enciclopedic mondial volumul II (B) prof. Dr. Andrei c. Indrieş

Băneşti. Comună în jud. Prahova, cu circa 6 000 loc. Satele componente: Băneşti, Urleta.

Bănia. Comună în jud. Caraş-Severin, cu circa 2 200 loc. Satele componente: Bănia, Gârbovăţ.

Bănişor. Comună în jud. Sălaj, cu circa 2 700 loc. Satele componente: Bănişor, Ban, Peceiu.

Băniţa. 1. Comună în jud. Hunedoara, cu circa 1 400 loc. Aici se exploatează calcare; tot aici a fost descoperită o cetate geto-dacică (sec. I î.e.n.-106 e.n.). Satele componente sunt: Băniţa, Crivadia, Merişor.

Bărăgan. Subunitatea estică a Câmpiei Române, cuprinsă între văile Mostiştei, Dunării, Buzăului şi regiunea subcarpatică. Este acoperită de loess şi presărată cu crovuri, dune şi lacuri sărate. Caracteristica principală este dată de interfluviile largi, de mare netezime, cu scurgere semiendoreică şi ape subterane adânci. Climatul este de stepă iar solurile sunt cernoziomuri (molisoluri), fertile, favorabile culturii cerealelor. Este considerat grânarul ţării.

Bărăganul. Comună în jud. Brăila, cu circa 3 700 loc. Satele componente: Bărăganul.

Bărăşti. Comună în jud. Olt, cu circa 2 500 loc. Centrul de comună este satul Bărăştii de Vede. Satele componente sunt: Bărăştii de Vede, Bărăştii de Cepturi, apoi Boroeşti, Ciocăneşti, Lăzăreşti, Mereni, Moţoeşti şi Popeşti.

Bărbăteşti. 1. Comună în jud. Gorj, pe râul Gilort, cu peste 2 000 loc. Aici se exploatează balast. Satele componente: Bărbăteşti, Musculeşti, Petreşti, Socu. 2. Comună în jud. Vâlcea, cu circa 4 200 loc. Satele componente: Bodeşti (centrul de comună), Bărbăteşti, Bârzeşti, Negruleşti.

Bărbuleţu. Comună situată în jud. Dâmboviţa, cu peste 7 500 loc. Satele componente sunt: Gura Bărbuleţului (reşedinţa), apoi Aluniş, Bărbuleţu, Cetăţuia, După Deal, Pietrari, Râu Alb de Jos, Râu Alb de Sus, Şipot, Valea.

Bărcăneşti. 1. Comună situată în jud. Ialomiţa, cu peste 4 300 loc. Satele componente: Bărcăneşti, Condeeşti. 2. Comună în jud. Prahova, cu peste 9 000 loc. Este comună suburbană a municipiului Ploieşti. Satele sale componente sunt: Bărcăneşti, Ghighiu, Puşcaşi, Româneşti, Tătărani.

Băseşti. Comună în jud. Maramureş, cu circa 1 400 loc. Satele componente: Băseşti, Sălişte, Stremţ.

Bătarci. Comună în jud. Satu Mare, cu peste 4 200 loc. Satele componente: Bătarci, Comlăuşa, Şirlău, Tămăşeni.

Bătdâmbâng. Localitate situată în V Cambodgiei, aproape de graniţa cu Thailanda.

Bătrâna. Vârf (1 566 m) în Munţii Bihor (zona Padiş).

Băţani. Comună în jud. Covasna, cu peste 4 200 loc. Aici se află o cetate sătească cu biserică (sec. XV). Centrul de comună este Băţanii Mari. Satele componente: Băţanii Mari, Aita Seacă, Băţanii Mici, Herculian, Ozunca-Băi.

Băuţar. Comună situată în jud. Caraş-Severin, pe râul Bistra. Populaţia depăşeşte 3 100 loc. Aici se exploatează minereuri de fier şi mică (Bucova). Satele componente: Băuţar, Bucova, Cornişoru, Preveciori.

Bâc. Râu în Republica Moldova, afluent de dreapta al Nistrului în amonte de Tighina. În cursul superior trece prin înălţimile Codrii, apoi prin Chişinău.

Bâcleş. Comună în jud. Mehedinţi, cu peste 3 000 loc. Satele componente: Bâcleş, Adunaţii Teiului, Brâgleasa, Corzu, Giura, Petra, Podu Grosului, Seliştiuţa, Smadoviţa, Vlădica.

Bâlea. Lac glaciar în Munţii Făgăraş, la altitudinea de 2 034 m. Suprafaţa este de 0,46 kmp, adâncimea maximă 11 m. Din acest lac izvorăşte râul omonim (22,5 km). Constituie un punct turistic, aici existând şi o cabană. Pe aici trece şoseaua transfăgărăşană (inaugurată în 1974). Aici există o linie de teleferic (804 m diferenţă de nivel) între Bâlea-lac şi Bâlea-cascadă (inaugurată în 1975). În jurul acestui lac se află o rezervaţie naturală complexă cu acelaşi nume (120,40 ha), cu vegetaţie variată şi rară (ex., floarea de colţ, garofiţa de munte etc.).

Bâlteni. Comună în jud. Gorj, pe râul Jiu, cu peste 7 500 loc. Aici se execută exploatarea ţiţeiului. Satele sale componente: Bâlteni, Cocoreni, Moi, Peşteana-Jiu, Rovinari, Vlăduleni.

Bâlvăneşti. Comună în jud. Mehedinţi, cu peste 1 300 loc. Satele componente sunt: Bâlvăneşti, Bâlvăneştii de Jos, Călineştii de Jos, Călineştii de Sus, Pârlagele.

Bârca. Comună situată în jud. Dolj, pe Desnăţui, cu circa 5 000 loc. Aici se exploatează balast. Satele componente: Bârca.

Bârgău, Munţii Bârgăului. Munţi joşi în Carpaţii Orientali, delimitaţi de râurile Someşu Mare (la N), Coşna (la E), Bistriţa ardeleană şi Pasul Tihuţa (la S), situaţi între Munţii Rodnei şi Munţii Călimani. Sunt alcătuiţi din depozite sedimentare, străpunse de roci eruptive care au determinat apariţia mai multor vârfuri vulcanice ca: Miroslava, 1 625 m, Heniu Mare, 1 611 m, Cucureasa, 1 362 m, Bârgău, 1 362 m etc. Predomină păşunile.

Bârgăuani. Comună în jud. Neamţ, cu circa 4 500 loc. La Bălăneşti se află o biserică datând din anul 1763. Satele componente: Bârgăuani, Bahna Mare, Baratca, Bălăneşti, Breaza, Certieni, Chila, Dârloaia, Ghelăieşti, Hârtop, Homiceni, Talpa, Vlădiceni.

Bârghiş. Comună în jud. Sibiu, cu circa 2 500 loc. Satele componente: Bârghiş, Apoş, Ighişu Vechi, Pelişor, Vecerd, Zlagna.

Bârla. Comună în jud. Argeş, cu peste 6 600 loc. Satele componente: Bârla, Afrimeşti, Bădeşti, Brabeţi, Cioceşti, Malu, Mândra, Mozăcenii-Vale, Podişoru, Şelăreasa, Urlueni, Zuvelcaţi.

Bârlad. 1. Râu, afluent stâng al Siretului, având lungimea de 289 km. Izvorăşte din Dealul Bour (Podişul Central Moldovenesc), traversează podişul cu acelaşi nume şi trece prin oraşele Negreşti, Vaslui, Bârlad şi Tecuci. Afluenţii săi principali sunt: Vaslui, Crasna, Racova, Tutova, Zeletin. 2. Podişul Bârladului. Unitate de podiş în cadrul Podişului Moldovei, cuprinsă între Siret, Prut, Câmpia Moldovei şi Câmpia Română, străbătută de râul omonim. Relieful are numeroase cueste (coaste) ca Racovei şi Iaşilor, dealuri (Lohanului, Tutovei, Fălciului) şi suprafeţe degradate. Altitudinea maximă urcă până la 561 m (Dealul Doroşanu). Diviziunile sunt: Podişul Central Moldovenesc la N, Colinele Tutovei la S, Dealurile Fălciului şi Depresiunea Elanului la E, şi Podişul Covurluiului la S. 3. Municipiu în jud. Vaslui, pe râul cu acelaşi nume, cu aproape 80 000 loc. Este centru industrial. Satele sale componente: Bahnari, Brodoc, Moara Grecilor, Rediu, Viişoara.

Bârna. Comună în jud. Timiş, cu peste 1 700 loc. Satele componente: Bârna, Boteşti, Botineşti, Drinova, Jureşti, Pogăneşti, Sărăzani.

Bârnaru. Vârf (1 704 m) în Munţii Bistriţei (Carpaţii Orientali).

Bârnova. Comună în jud. Iaşi, cu circa 3 000 loc. Aici se exploatează calcare, se află un sanatoriu de TBC şi o mănăstire (1629-1633, ctitorită de Miron Barnovschi). Satele sale componente: Bârnova, Cercu, Păun, Pietrăria, Todirei, Vişan.

Bârranga. Munţi în Peninsula Taimâr (Siberia-Rusia), cu altitudinea maximă de 1 146 m.

Bârsa. 1. Râu, afluent stâng al Oltului la Feldioara, cu lungimea de 66 km. Izvorăşte din Munţii Făgăraş, de sub vf. Cornişul şi trece prin oraşul Zărneşti. 2. Munţii Bârsei. Denumire dată munţilor din S depresiunii Bârsei (Piatra Mare, Postăvaru, Măgura Codlei) formaţi din fliş. Altitudinea maximă este de 1 843 m (vf. Piatra Mare). Aici se găsesc numeroase obiective turistice. 3. Depresiunea Bârsei. Depresiune intramontană tectonică, în V Depresiunii Braşov, cuprinsă în zona de curbură a Carpaţilor Orientali. Din punct de vedere morfologic este o câmpie aluvio-proluvială, slab fragmentată, cu câteva dealuri şi cu zona centrală mlăştinoasă. Clima este răcoroasă, cu inversiuni termice. Este străbătută de Olt şi de afluenţii săi. Solurile sunt fertile. Mai este cunoscută şi sub denumirea de Ţara Bârsei. 4. Comună în jud. Arad, pe Crişu Alb, cu peste 2 000 loc. Satele componente sunt: Bârsa, Aldeşti, Hodiş, Voivodeni.

Bârsana. Comună în jud. Maramureş, pe râul Iza, cu peste 7 000 loc. Aici se exploatează pământuri colorate şi se află o biserică de lemn (sec. XVIII). Satele componente: Bârsana, Năneşti, Onceşti.

Bârsăneşti. Comună în jud. Bacău, cu peste 5 300 loc. Satele componente: Bârsăneşti, Albele, Brăteşti, Caraclău.

Bârsău. Comună în jud. Satu Mare, cu circa 3 000 loc. Aici se exploatează nisip cuarţos. Satele componente sunt: Bârsău de Sus (reşedinţa), Bârsău de Jos.

Bârseşti. Comună în jud. Vrancea, cu aproape 4 000 loc. Aici s-a descoperit o aşezare getică din prima epocă a fierului (sec. VII-VI î.e.n.). Satele sale componente sunt: Bârseşti, Negrileşti, Topeşti.

Bârza. Comună în jud. Olt, cu circa 2 700 loc. Satele componente: Bârza, Braneţ.

Bârzava. 1. Râu, afluent stâng al Timişului, cu care confluează pe teritoriul Serbiei. Lungimea ajunge la 129 km (pe teritoriul ţării noastre) şi izvorăşte din Munţii Semenicului, trece prin oraşele Reşiţa şi Bocşa. Pe cursul său inferior (parţial canalizat) se află orezării. Pe acest râu s-au construit lacurile de acumulare: Gozna (cu hidrocentrala Crăinicel) şi Văliug ca şi al hidrocentralelor Grebia, Breazova şi Secu. 2. Comună în jud. Arad, cu peste 3 200 loc. Satele componente sunt: Bârzava, Bătuţa, Căpruţa, Dumbrăviţa, Groşii Noi, Lalaşinţ, Monoroştia, Slatina de Mureş.

Bâsca Chiojdului. Râu în Subcarpaţii de Curbură, afluent al Buzăului.

Bâsca Mare. Râu, afluent stâng al Buzăului, în bazinul superior al acestuia, cu lungimea de 69 km. Izvorăşte din Munţii Vrancei.

Bâsca Mică. Râu, afluent stâng al râului Bâsca Mare, în care se varsă la Varlaam. Izvorăşte din Munţii Vrancei, având 41 km lungime.

Bâtca Doamnei. Înălţime (457 m), la marginea de V a municipiului Piatra Neamţ, unde a fost descoperită o cetate geto-dacă (sec. I î.e.n.- I e.n.).

Bcharré. (bâchare). Localitate în NV Libanului, la NE de Beirut şi la SE de oraşul Tripoli.

Beach. (bici). Localitate situată în S.U.A. (Dakota de Nord), la V de oraşul Bismarck.

Beachport. (bici port). Localitate în SE Australiei, pe ţărmul Oceanului Indian, la V de Melbourne şi la SE de Adelaide.

Beachy. (bicii). Cap în SE Angliei (Marea Britanie), la Marea Mânecii, la SV de oraşul Eastbourne.

Beacon. (becăn). Localitate în S.U.A. (New York), pe râul Hudson, la S de oraşul Albany.

Beagle. (bigl). Strâmtoare maritimă naturală în S Insulei Tierra del Fuego-Ţara Focului. Aparţine statului Chile.

Beaia. Localitate în NE Algeriei, la Marea Mediterană.

Beala. Localitate în N Bulgariei, pe râul Iantra (afluent al Dunării), la SV de oraşul Russe.

Bear. (bir). Insulă în Antarctica, în Oceanul Pacific, în Marea Amundsen.

Bear Cave. (bir chev). Vârf (440 m) în S.U.A. (Missouri), la N de lacul Bull Shoals (de pe râul White River, afluent al fluviului Mississippi).

Beardmore. (birdmor). 1. Centru de cercetări ştiinţifice din Antarctica, pe gheţarul Ross (Marea Ross). Aparţine de S.U.A. 2. Gheţar în Antarctica, ce pătrunde în Marea Ross.

Beardstown. (birdstaun). Localitate în S.U.A. (Illinois), pe râul Illinois, la NV de oraşul Springfield.

Beariz. (bearis). Centru de minerit (wolfram) situat în NV Spaniei, aproape de graniţa cu Portugalia.

Béarn. Provincie istorică în SV Franţei, la baza de N a Pirineilor. Principalul oraş este Pau.

Beas. Râu (482,8 km) în NV Indiei, afluent al râului Sutlej.

Beasain. Localitate în N Spaniei, la SE de oraşul San Sebastian.

Beata. 1. Cap în S insulei Haiti, în SV Republicii Dominicane, la Marea Caraibilor. 2. Insulă situată la S de Haiti, în Marea Caraibilor. Aparţine de Republica Dominicană.

Beato António. (beatu antoniu). Localitate situată la E de Lisabona (Portugalia).

Beatrice. (beatris). Localitate situată în S.U.A. (Nebraska), la SE de oraşul Lincoln.

Beatton River. (bităn rivăr). Oraş în V Canadei, pe râul Peace, la SE de localitatea Fort Nelson.

Beattyville. (bitiivil). Localitate situată în S.U.A. (Kentucky), pe râul Kentucky, la SE de oraşul Lexington.

Beau. (bo). Localitate în SE Canadei, lângă Ottawa, la graniţa cu S.U.A.

Beaucage. (bocaj). Localitate în Canada, pe ţărmul NNE al lacului Nipissing, la SE de oraşul Sudbury.

Beau Bassin-Rose Hill. (bo bazen roz hil). Oraş în NV Insulei Mauritius, cu aproape 100 000 loc. Este al doilea oraş al ţării.

Beaucaire. (bocher). Localitate aflată în SE Franţei, pe Ron, la SV de oraşul Avignon.

Beauce. (bos). Regiune situată la SV de Paris (Franţa).

Beauceville. (bosevil). Localitate în SE Canadei, la SE de oraşul Québec.

Beauchastel. (boşastel). Localitate (cu hidrocentrală) în regiunea industrială Lyon-Grenoble, pe Rhône, la SE de St. Etienne.

Beauchêne. (boşen). Insulă ce face parte din arhipelagul Falkland - Marea Britanie (Oceanul Atlantic), în partea de SE a grupului de insule.

Beaufort. (boufort). 1. Mare în bazinul Oceanului Arctic, în NV Americii de Nord, la V de insulele Banks şi Victoria. Suprafaţa atinge 481 000 kmp, adâncimea medie 1 004 m iar cea maximă 3 749 m. Salinitatea medie este de 28,5‰. Temperatura medie a apei este de -1,7^oC. În această mare se varsă fluviul Mackenzie. 2. Localitate în Malaysia, în NV insulei Kalimantan (în Malaya), la SV de oraşul Kota Kinabalu, pe ţărmul Mării Malaya (Marea Chinei de Sud). 3. Localitate în Franţa, în NV ţării, la SE de oraşul Angers. 4. Localitate în Luxemburg, în E ducatului, aproape de graniţa cu Germania, situată la NE de capitala Luxembourg. 6. Localitate în S.U.A. (Carolina de Sud), situată pe ţărmul Oceanului Atlantic, între oraşele Charleston (la NE) şi Savannah (la SV).

Beaufort West. (bofort uest). Localitate în partea central-sudică a Republicii Africa de Sud, la NE de oraşul Cape Town.

Beauharnois. (boarnoa). Localitate situată în Canada, la SV de oraşul Montreal.

Beaulieu. (bolieo). Localitate în Franţa, pe râul Dordogne, la SE de oraşul Périgueux.

Beaulieu-sur-Mer. (bolieo siur mer). Localitate în SE Franţei, aşezată pe ţărmul Mării Mediterane, la NE de oraşul Nice şi la SV de Monaco.

Beauly. (bolii). Localitate în NE Scoţiei (Marea Britaniei), la V de oraşul Inverness, la N de Canalul Caledonian.

Beaumaris. (bomaris). 1. Localitate în SE Insulei Anglesey (Marea Britanie), din Marea Irlandei. 2. Golf în Marea Irlandei, situat la E de insula Anglesey.

Beaumont. 1. (baumont). Oraş situat în S.U.A. (Texas), port la Golful Mexic. Împreună cu Port Arthur şi Orange formează o aglomeraţie urbană de circa 370 000 loc. Aici se află cel mai mare centru de rafinare a ţiţeiului din S.U.A. 2. (boman). Localitate franceză, la N de Paris. 3. (boman). Localitate în Belgia, în S ţării, la SV de oraşul Charleroi, aproape de graniţa cu Franţa.

Beaumont-de-Lomagne. (boman deo lomani). Localitate în SSV Franţei, pe râul Gimone (afluent al lui Garonne), la NV de oraşul Toulouse.

Beaune. (bon). Localitate în Franţa, pe dreapta fluviului Ron, la SV de Dijon.

Beaupreau. (bopro). Localitate în NV Franţei, la E de oraşul Nantes.

Beauraing. (boren). Localitate în SSE Belgiei, la SE de oraşul Namur, aproape de graniţa cu Franţa.

Beautor. (botor). Centru industrial în Franţa (termocentrală), în N ţării, la NE de Paris.

Beauvais. (bove). Oraş în N Franţei (Île-de-France), la NV de Paris, cu circa 60 000 loc. Centru industrial.

Beaver. (bevăr). 1. Localitate situată în S.U.A. (Oklahoma), pe râul North Canadian, la NV de oraşul Oklahoma City. 2. Localitate în S.U.A. (Virginia de Vest), la SE de oraşul Charleston. 3. Insulă situată în NE lacului Michigan, aparţinând de S.U.A. 4. Insulă în arhipelagul Falkland (Marea Britanie), din Oceanul Atlantic.

Beaver Bay. (bever bei). Localitate în NNV S.U.A. (Minnesota), pe ţărmul V al lacului Superior.

Beaver City. (bevăr sitii). Localitate în S.U.A. (Nebraska), pe râul Republican, la SV de oraşul Lincoln.

Beaver Dam. (bevăr dam). Localitate în S.U.A. (Wisconsin), pe râul Rock, la NV de oraşul Milwuake şi la NE de oraşul Madison.

Beaver Falls. (bevăr fols). Localitate în S.U.A. (Pennsylvania), la NV de oraşul Pittsburgh.

Beaverlodge. (bevărlodgi). Localitate în Canada, centru al mineritului (uraniu), la NE de Edmonton.

Beawar. (beuar). Oraş situat în VNV Indiei, poziţionat la SV de oraşul Ajmer şi la ESE de oraşul Jodhpur.

Béb. (bieb). Localitate situată în V Ungariei (Veszprém), la E de oraşul Pápa.

Beba Veche. Comună în jud. Timiş, cu circa 1 800 loc. Constituie punctul cel mai vestic al ţării, la graniţa cu Ungaria şi Serbia (20^o15'44'' long. E). Satele componente sunt: Beba Veche, Cherestur, Pordeanu.

Bebedouro. (bebedouru). Localitate în E Braziliei, la VSV de Belo Horizonte.

Bebek. Localitate situată în N oraşului Istanbul (Turcia).

Bebington. (bebongtăn). Oraş situat în NV Angliei (Marea Britanie), la SV de Liverpool.

Bebra. Localitate situată în centrul Germaniei, pe râul Fulda, la SE de oraşul Kassel.

Bebres. Râu în NV Bulgariei, afluent al râului Isker, la NE de Sofia.

Bebrovo. Localitate în partea central-estică a Bulgariei, la SE de oraşul Veliko Tîrnovo.

Bécancour. (becancu). Localitate în SE Canadei, pe fluviul Sf. Laurenţiu, la SV de oraşul Québec.

Beccles. (beclăs). Localitate în ESE Angliei (Marea Britanie), pe râul Waveney, la SV de oraşul de pe coastă Lowestoft şi la SE de oraşul Norwich.

Bec-d'Ambés. (bec dambe). Localitate în partea de SV a Franţei, lângă Bordeaux.

Becefa. (beţefo). Localitate situată în SV Ungariei (Baranya), la V de oraşul Pécs.

Becej. (beciei). Localitate în NV Serbiei, pe Tisa, la NE de oraşul Novi Sad.

Beceni. Comună în jud. Buzău, pe râul Slănic, cu peste 5 200 loc. Aici se exploatează petrol. Satele componente: Beceni, Arbănaşi, Cârpiniştea, Dogari, Floreşti, Gura Dimienii, Izvoru Dulce, Mărgăriţi, Valea Părului.

Becerreá. (beserea). Localitate situată în NV Spaniei, pe râul Navia, la SE de oraşul Lugo.

Bech. (bec). Localitate situată în Luxemburg, în partea de E, la NE de capitala Luxembourg.

Bechar (Béchar). (beşar). Localitate situată în V Algeriei, la graniţa cu Maroc.

Béchateur. (bieşateor). Localitate în N Tunisiei, pe litoralul Mării Mediterane, la NV de oraşul Binsert.

Bécherel. (bieşerel). Localitate situată în NV Franţei, la NV de oraşul Rennes.

Bechet. Comună situată în jud. Dolj, pe fluviul Dunăre, cu circa 4 400 loc. Este port fluvial. Aici sunt vestigii ale unei importante aşezări rurale romane (secolele II-III). Satele componente: Bechet.

Bechuanaland. (beciuanalend). v. Botswana.

Bechyne. (becine). Localitate în SSV Cehiei, pe râul Lužnice, la N de oraşul Ceske Budejovice.

Becicherecu Mic. Comună situată în jud. Timiş, cu circa 4 300 loc. Satele componente sunt: Becicherecu Mic, Dudeştii Noi.

Beciu. 1. Localitate în stânga Oltului, situată în Câmpia Călmăţuiului, jud. Teleorman. În 2004 devine comună. 2. Localitate în Subcarpaţii de Curbură, la NV de Buzău.

Beckenham. (becănhem). Cartier al Londrei (Anglia).

Beckenried. (bechenrid). Localitate situată în centrul Elveţiei, pe ţărmul S al lacului Vierwald, la SE de oraşul Luzern.

Beckley. (băclii). Localitate situată în S.U.A. (Virginia de Vest), la SE de oraşul Charleston.

Beckum. 1. Localitate situată în NV Germaniei, la SE de oraşul Münster. 2. Localitate în regiunea Ruhr, la SE de oraşul Dortmund.

Beclean. 1. Oraş situat în jud. Bistriţa-Năsăud, pe râul Someşu Mare, cu circa 12 000 loc. A fost atestat documentar din anul 1235 şi declarat oraş în anul 1968. Are o biserică reformată din secolul XV şi castelul Bethlen (1768). Satele componente: Coldău, Figa, Rusu de Jos. 2. Comună în jud. Braşov, cu circa 2 000 loc. Satele componente: Beclean, Boholţ, Calbor, Hurez, Luţa.

Becov. (beciov). Localitate în V Cehiei, la SSV de oraşul Karlovy Vary.

Becsehely. (becehei). Localitate în Ungaria, în V ţării (Zala), la V de oraşul Nagykanizsa.

Bécsi-domb. (becii domb). Deal lângă oraşul Sopron (Ungaria).

Becske. (beci che). Localitate în N Ungariei (Nógrád), la SE de oraşul Balassagyarmat.

Becskeháza. (beci che hazo). Localitate în NE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), aproape de graniţa cu Slovacia.

Becsvölgye. (beci veoldie). Localitate în Ungaria (Zala), la SV de oraşul Zalaegerszeg.

Becva. (beci va). Râu, afluent al Moravei (Cehia).

Bedan. Localitate şi oază situată în partea central-sudică a Libiei. Aici se cultivă intens curmali.

Bedanga. Localitate în Ciad, în SV ţării, la SE de oraşul N’Djamena.

Bedar. Mină în SE Spaniei (la SV de oraşul Cartagena), unde se exploatează platină.

Bedarieux. (bedarieo). Centru minier (bauxită) în S Franţei, aproape de Montpellier şi de Marea Mediterană.

Bedburg. Localitate în Germania, pe râul Erft, afluent al Rinului, la V de oraşul Köln.

Beddington. (bedingtăn). Cartier din Londra (Anglia-Marea Britanie).

Bedeau. (bedo). Localitate în NV Algeriei, la SSV de oraşul Oran.

Bedegkér. (bedegchier). Localitate în V Ungariei (Somogy), la NE de oraşul Kaposvár.

Bederkesa. Localitate situată în NV Germaniei, la NV de Hamburg şi la SV de oraşul Bremerhaven.

Bedford. (bedfărd). 1. Oraş în Anglia (Marea Britanie), la NV de Londra, pe râul Ouse. 2. Localitate în Canada, la graniţa cu S.U.A., la SE de oraşul Montreal. 3. Localitate situată în S.U.A. (Indiana), la SV de oraşul Indianapolis. 4. Localitate în S.U.A. (Iowa), la SE de oraşul Omaha. 5. Localitate în S.U.A. (Dakota de Nord), la NE de oraşul Bismarck. 6. Localitate în S.U.A. (Ohio), la SE de oraşul Cleveland şi de lacul Erie. 7. Localitate în S.U.A. (Pennsylvania), la SE de oraşul Pittsburgh. 8. Localitate în S.U.A. (Virginia), între oraşele Lynchburg (la NE) şi Roanoke (la SV).