Dicţionar geografic universal de nume propriu

Braine. (bren). Loct. în NE Franţei, pe râul Aisne, la SE de oraşul Soissons.

Braine-l'Alleud. (bren laleod). Loct. în centrul Belgiei, la SV de Bruxelles.

Braine-le-Comte. (bren leo comt). Loct. în SV Belgiei, la SV de Bruxelles.

Brainerd. (brained). Loct. în NNV S.U.A. (Minnesota), la NV de Minneapolis.

Braintree. (brentrii). Loct. (industrie textilă) la NE de Londra (Anglia).

Braithwaite Point. (breisvoite point). Cap în N Australiei, în N Pen. Arnhem.

Brajina. (braiina). Vârf (1 216 m) situat în SSV Serbiei, în Munţii Kopaoniac.

Brak. (brec). Râu în NE Rep. Africa de Sud, afluent al fluviului Limpopo.

Brake. (bracă). Loct. în NV Germaniei, pe Wesser, la NV de Bremen.

Brakel. 1. (brachel). Loct. în VNV Belgiei, la V de Bruxelles. 2. (bracă). Loct. în Germania, la NV de Kassel.

Brâkna. Reg. adm. în SV Mauritaniei, cu centrul la Aleg.

Brakpan. (brecpan). Oraş în Republica Africa de Sud, la ESE de Johannesburg.

Brålanda. (brolanda). Loct. în SV Suediei, la V de Lacul Vänern, la N de oraşul Vänersborg.

Brallo di Pregola. (bralo dii pergola). Loct. în Italia, la NE de Genova.

Bralorne. (bralor). Loct. în SV Canadei, la NNE de Vancouver.

Bralos. Loct. în Grecia, la S de oraşul Lamos.

Braloştiţa. Com. în jud. Dolj, cu peste 4 100 loc. Satele componente: Braloştiţa, Ciocanele, Racoviţa, Schitu, Sfârcea, Valea Fântânilor.

Bram. Loct. în Franţa, în SSV ţării, pe Canal du Midi, la SE de Toulouse.

Braman. (bramen). Loct. situată în S.U.A. (Arkansas), la S de oraşul Wichita.

Brambauer. (bambaua). Loct. în regiunea Ruhr (Germania), la NV de Dortmund.

Bramberg. Loct. în V Austriei, pe râul Salzach, la V de Uttendorf.

Bramdrupdam. Loct. în Pen. Iutlanda (Danemarca), la N de oraşul Kolding.

Bramfeld. Cartier al oraşului Hamburg (Germania).

Bramford. (bramfăd). Loct. în SE Angliei (Marea Britaniei), la NV de Ipswich.

Bramham Cross. (bramăm cros). Loct. în Anglia (Marea Britanie), la NE de Leeds.

Bramhapuri. (bramapurii). Loct. în India, la SE de Nagpur.

Bramhope. (bremhăp). Loct. în N Angliei (Marea Britanie), la N de Leeds.

Bramming. (vaminng). Loct. în VSV Pen. Iutlanda (Danemarca), la E de oraşul Esbjerg.

Brämön. (bremăn). Ins. a Suediei, situată la SE de oraşul Sundsvall.

Brampton. (bramptăn). 1. Loct. în E Angliei (Marea Britanie), la SE de Norwich. 2. Oraş în SE Canadei (Ontario), având aproape 200 000 loc.

Bramsche. (bramşe). Loct. în NV Germaniei, pe râul Hase, la NV de Osnabrück.

Bramshall. (bremşăl). Loct. în Anglia (Marea Britanie), aproape de Birmingham.

Bramsöfjärden. (bramseof iarden). Lac în ESE Suediei, la SE de oraşul Gävle.

Bramstedt. (bramştet). Loct. în NV Germaniei, la SE de oraşul Bremerhaven.

Bramwell. (bremuel). Loct. în S.U.A. (Virginia de Vest), la SE de Charleston.

Bran. 1. Deal (421 m) în Subcarpaţii Olteniei, între Jiu şi Gilort, care limitează spre S depresiunea Târgu Jiu-Câmpu Mare. 2. Pas (1 240 m) în E Carpaţilor Meridionali, între Munţii Piatra Craiului (la NV), Leaota şi Bucegi (la SE), care permite legătura între Depresiunea Câmpulung şi Ţara Bârsei. Mai poartă numele de Pasul Giuvala. 3. Com. în jud. Braşov, în N culoarului depresionar Rucăr-Bran, cu peste 5 700 loc. Satele componente: Bran, Predeluş, Sohodol, Şimon.

Braña Caballo. (brania cavaio). Vârf (2 189 m) în N Spaniei, la SE de Oviedo.

Branč. (branci). Loct. în SE Slovaciei, la SE de Nitra.

Brancaleone. Loct. în SV Italiei Pen, în Calabria, pe ţărmul Mării Ionice, la SE de oraşul Reggio di Calabria.

Brânceni. Com. în jud. Teleorman, pe Vedea, cu 3 300 loc. Satele componente: Brânceni.

Branch. (branci). Loct. în SE Ins. Newfoundland (Canada), la SV de oraşul St. John's.

Branchino. Loct. în Italia, aproape de Napoli.

Branchville. (branci vel). Loct. în S.U.A. (Carolina de Sud), la SE de oraşul Augusta.

Branco. (brancu). 1. Loct. în Angola, la SE de oraşul Luena. 2. Râu în Brazilia, afluent al râului Theodore Roosevelt. 3. Ins. în cadrul arh. Capul Verde. 4. Cap geografic în E Braziliei, la Oceanul Atlantic.

Branco (Parima), Rio. (brancu riu). Râu în N Braziliei, afluent stâng al lui Rio Negro, având lungimea de 1 340 km. Se formează din Serra Pacaraima (Podişul Guyanelor) prin unirea râurilor Uraricoera şi Tacutu şi trece prin Boa Vista.

Brâncoveneşti. Com. în jud. Mureş, pe râul Mureş, cu peste 4 800 loc. Satele componente: Brâncoveneşti, Idicel, Idicel-Pădure, Săcalu de Pădure, Vălenii de Mureş.

Brâncoveni. Com. în jud. Olt, cu circa 3 900 loc. Satele componente sunt: Brâncoveni, Mărgheni, Ociogi, Văleni.

Brand. (branţ). 1. Loct. în SV Austriei, la SV de Bludenz. 2. Loct. în NNE Austriei, pe râul Reiss, la NV de Vitis.

Brandaris. (brondares). Înălţime (240 m) în cadrul Ins. Bonaire (Antilele Olandeze).

Brandberg. Vârf (2 621 m) în V Namibiei, în culmea Kaoko Veld, aproape de ţărmul Oceanului Atlantic.

Brändbo. (brendbo). Loct. în E Suediei, la SV de oraşul Sundsvall.

Brandbu. Loct. în SE Norvegiei, la NV de Oslo.

Brande. 1. (vane). Loct. în centrul peninsulei Iutlanda (Danemarca). 2. (vande). Cartier al Hamburgului (Germania).

Brandenburg. 1. (brandinborg). Land în E Germaniei, traversat de râul Spree şi cuprinzând şi landul Berlin. Suprafaţa este de 27 600 kmp cu circa 2,7 milioane loc. Centrul administrativ este Potsdam. 2. (brandinborg). Oraş în E Germaniei, la V de Berlin, port pe râul Havel, cu aproape 100 000 loc. 3. (brandinborg). Veche provincie istorică în Germania, în jurul căruia a luat naştere Prusia. 4. (brandenbărg). Loct. în S.U.A. (Kentuky), pe Ohio, la SV de Louisville.

Brand-Erbisdorf. (brand erbizdorf). Loct. în E Germaniei, la SV de Dresden.

Branderup. (vanerup). Loct. în NV Ins. Fyn (Danemarca).

Brandes. (brond). Reg. naturală în partea central-vestică a Franţei, la SE de oraşul Poitiers.

Brandfort. (brenfort). Loct. în Rep. Africa de Sud, la NE de oraşul Bloemfontein.

Brandis. (brandes). Loct. în ENE Germaniei, la SV de Berlin.

Brandkop. Loct. în V Rep. Africa de Sud, la NE de oraşul Lutzville.

Brando. Loct. în NE Ins. Corsica (Franţa), pe ţărmul Mediteranei, la N de Bastia.

Brandon. (brendăn). 1. Loct. în S Canadei (provincia Manitoba), la SV de Winnipeg. 2. Loct. în NE Angliei, la S de oraşul Newcastle. 3. Loct. în S.U.A. (Mississippi), la ESE de oraşul Jackson. 4. Loct. în S.U.A. (Dakota de Sud), la NE de oraşul Sioux Falls.

Brandon Bay. (brendăn bei). Golf al Atlanticului, situat în SV Irlandei.

Brandon Head. (brendăn hed). Pen. şi cap în SV Irlandei, la V de Golful Brandon.

Brandon Mountain. (brendăn mauntin). Vârf (953 m) în peninsula omonimă din Irlanda.

Brandonville. (brendănvil). Loct. în S.U.A. (Pennsylvania), la SE de oraşul Danville.

Brandov. Loct. în NV Cehiei, la graniţa cu Germania, la N de Most.

Brandshagen. (brandţ haghen). Loct. în NE Germaniei, la SE de oraşul Stralsund.

Brandsø. (brandşu). Ins. a Danemarcei aflată la V de Ins. Fyn, în golful Beltul Mic.

Brandvlei. (brendvlii). Loct. în Republica Africa de Sud, la NV de Williston.

Brandýsek. (brandiisec). Loct. în V Cehiei, la NV de Praga.

Brandys nad Labem. Loct. situată la NE de Praga (Cehia), pe fluviul Labe (Elba).

Brăneşti. 1. Com. în jud. Dâmboviţa, cu peste 9 500 loc. Este com. suburbană a oraşului Pucioasa. Satele componente: Brăneşti, Gura Vulcanei, Lăculeţ-Gară, Priboiu, Toculeşti, Vulcana-Pandele. 2. Com. în jud. Gorj, cu peste 2 700 loc. Satele componente: Brăneşti, Bădeşti, Brebenei, Capu Dealului, Gilortu, Pârâu. 3. Com. în jud. Ilfov, cu peste 8 000 loc. Satele componente: Brăneşti, Pasărea, Vadu Anei.

Branford. (brenfăd). Loct. în S.U.A. (Florida), la NV de oraşul Gainesville.

Braniewo. (branievo). Loct. în NE Poloniei, la Golful Vistula şi Gdansk, la graniţa cu Rusia.

Branik. 1. Loct. în V Sloveniei, pe râul Rasa, la SV de Ljubljana. 2. Loct. la S de Praga (Cehia).

Brani kon. (branii con). Loct. în Bulgaria, în E ţării, pe râul Ticsa, la SV de Sumen.

Brănişca. Com. în jud. Hunedoara, cu peste 1 700 loc. Satele componente: Brănişca, Boz, Bărăştii Iliei, Căbeşti, Gialacuta, Furcşoara, Rovina, Târnava, Târnăviţa.

Braniştea. 1. Com. în jud. Bistriţa-Năsăud, pe Someşul Mare, cu aproape 3 700 loc. Satele componente sunt: Braniştea, Cireşoaia, Măluţ. 2. Com. în jud. Dâmboviţa, cu circa 4 700 loc. Este com. suburbană a oraşului Titu. Satele sale componente sunt: Braniştea, Dâmbovicioara, Săveşti. 3. Com. în jud. Galaţi, cu circa 3 900 loc. Satele componente: Braniştea, Lozova, Traian, Vasile Alecsandri.

Branjina. (braniina). Loct. situată în NE Croaţiei, la NE de oraşul Beli Manastir.

Branjin Vrh. (branin vrîh). Loct. în NE Croaţiei, la graniţa cu Ungaria, la NV de Beli Manastir.

Branlin. (bronle). Râu în Franţa, afluent al râului Ouanne (Loire).

Branne. (braan). Loct. în VSV Franţei, la E de Bordeaux.

Brannenburg. Loct. în S Germaniei, la S de oraşul Rosenheim.

Brännkyrka. (brenchirca). Cartier al capitalei Suediei, Stockholm.

Branovo. Loct. în S Slovaciei, la NE de Nove Zámky.

Bransfield. (brensfild). Str. între Pen. Antarcticii şi insulele Arturo Pratt (Chile) şi Decepcion (Argentina).

Brańsk. (bransc). Loct. în ENE Poloniei, pe râul Nurzec, la SV de Bialystok.

Branson. (brensăn). Loct. în S.U.A. (Missouri), la S de oraşul Springfield.

Brantas. Râu în SE Ins. Jawa (Inodnezia).

Brantford. (brentfărd). Loct. în Canada, la V de oraşul Hamilton şi la SV de Toronto.

Brantley. (brentlii). Loct. situată în S.U.A. (Alabama), la S de oraşul Montgomery.

Brantôme. (brantom). Loct. în Franţa, pe râul Dronn (afluent al lui Dordogne), la NV de Périgueux.

Brañuelas. (braniuelas). Loct. în NV Spaniei, pe râul Órbigo, la V de León.

Branxholme. (brencs hălm). Loct. în SSE Australiei, la V de Melbourne.

Branxton. (brancstăn). Loct. în ESE Australiei, la NV de oraşul Newcastle.

Branzi. (branţii). Loct. în N Italiei, la E de lacul Como.

Brás. (bras). Loct. în NNE Braziliei, la NE de oraşul Manaus.

Bras ďOr Lake. (bras dor leic). Lac în NE Pen. Nova Scotia (Canada).

Brasil. (braziu). Loct. în V Braziliei, pe râul Yavari, la graniţa cu Peru.

Brasilândia. (brazilange). 1. Loct. în Brazilia, pe fluviul Paraná, la SV de oraşul Três Lagoas. 2. Loct. în E Braziliei, pe râul Paracatu, la ENE de oraşul Paracatu. 3. Oraş în Brazilia, la NV de capitala Brasilia.

Brasiléia. (brazileia). Loct. în NV Braziliei, pe Rio Acre, la graniţa cu Bolivia.

Brasilia. (brazilii). 1. (Brasília). (brazilia). Capitala Braziliei, în Districtul Federal (5 800 kmp), pe un platou interior (Goias). Numărul populaţiei este de circa 2 milioane loc. 2. Loct. în E Braziliei, la SE de capitală.

Brasília. (brazilia). 1. v. Brasilia (1). 2. Parc Naţional în Brazilia, la NV de capitală.

Brasília de Minas. (brazilia gii minas). Loct. în E Braziliei, la NV de oraşul Montes Claros.

Brasília Legal. (brazilia legal). Loct. în N Braziliei, pe Tapajós, la SV de Santarém.

Braslav. Loct. în NV Belarusiei, la NV de oraşul Polock.

Braşov. 1. Depresiunea Braşov. Depresiune intracarpatică pe Olt şi pe afluenţii săi Bârsa şi Râul Negru, limitată de Munţii Bodoc şi Baraolt (la N), de Munţii Vrancei (la E) şi Perşani (la V). Suprafaţa este de circa 1 800 kmp. Are mai multe subdiviziuni: compartimentul vestic (Ţara Bârsei), compartimentul central (Depresiunea Sfântu Gheorghe) şi, respectiv, compartimentul estic (Depresiunea Târgu Secuiesc). 2. Municipiu în depresiunea cu acelaşi nume, la baza masivelor Tâmpa, Postăvaru şi Piatra Mare, reşedinţa judeţului omonim. Populaţia depăşeşte 355 000 loc. În 1968 a fost declarat municipiu. Are comuna suburbană Ghimbav (cu satul Ghimbav). 3. Judeţ în partea centrală a României, în interiorul arcului carpatic, pe cursul mijlociu al Oltului, având suprafaţa de 5 351 kmp (2,25% din suprafaţa ţării) şi aproape 700 000 loc. Reşedinţa este oraşul Braşov.

Brasovo. (brasova). Loct. aflată în Rusia europeană, la SE de oraşul Brjansk.

Brass. Loct. în SSE Nigeriei, la SV de Port Harcourt, în delta fluviului Niger.

Brassac. (brasa). Loct. în S Franţei, pe râul Agour, la NE de oraşul Castres.

Brassac-les-Mines. (brasa le min). Loct. în Franţa, pe Allier, la SE de Clermont-Ferrand.

Brasschaat. (brasşat). Loct. în N Belgiei, la NE de Antwerpen (Anvers).

Brassey Range. (brasii rengi). Lanţ montan în centrul Australiei, la SV de Deşertul Gibson.

Brasstown Bald. (brastan bold). Vârf (1 458 m) în Munţii Great Smoky Mountains (S.U.A.).

Brastad. (brostad). Loct. în SV Suediei, la NV de Göteborg.

Brastavăţu. Com. în jud. Olt, cu circa 5 700 loc. Satele componente: Brastavăţu, Cruşovu.

Břasy. (brasii). Loct. în Cehia, la NE de oraşul Plzeň.

Brataj. (bratai). Loct. în SV Albaniei, pe râul Shushica, la SE de oraşul Vlora.

Bratca. Com. în jud. Bihor, pe Crişul Repede, cu circa 6 500 loc. Satele componente: Bratca, Damiş, Delureni, Lorău, Ponoară, Valea Crişului.

Brateiu. Com. în jud. Sibiu, pe Târnava Mare, cu circa 2 900 loc. Satele componente: Brateiu, Buzd.

Brateş. 1. Lac hidroamenajat în S Moldovei, la NE de Galaţi; suprafaţa este de 21 kmp iar adâncimea medie 3 m. 2. Com. în jud. Covasna, cu aproape 1 700 loc. Satele componente: Brateş, Pachia, Telechia.

Bratia. Râu, afluent de dreapta al Râului Târgului în aval de comuna Stâlpeni. Are lungimea de 53 km, izvorând din masivul Iezer-Păpuşa.

Bratislava. Capitala Slovaciei, port pe stânga Dunării, cu circa 450 000 loc.

Bratislavsky Kraj. (bratislavschii crai). Reg. adm. în Slovacia, cu centrul la Bratislava.

Bratocea. Pas (1 267 m) în Carpaţii de Curbură, în V Munţilor Ciucaş, pe valea superioară a Teleajenului.

Bratovoeşti. Com. în jud. Dolj, cu circa 6 500 loc. Satele componente: Bratovoeşti, Bădoşi, Georocu Mare, Prunet, Rojişte, Tâmbureşti.

Bratsk. 1. Oraş în Siberia (Rusia) pe Angara, cu circa 270 000 loc. Aici se află o mare hidrocentrală. 2. (Bratskoe Vodohranilişce). Lac artificial pe râul Angara. Suprafaţa atinge 5 470 kmp iar adâncimea maximă 115 m.

Bratslav. Loct. în SV Ucrainei, la SE de oraşul Vinnytsya (Vinniţa).

Brattefjell. (bratefiel). Vârf (1 541 m) în S Norvegiei, în regiunea Telemark.

Brattleboro. (bretliibar). Loct. în NE S.U.A. (Vermont), pe râul Connecticut, la NE de oraşul Albany.

Bratuşani. Loct. în Republica Moldova, la NV de oraşul Bălţi.

Brattvåg. (bratvog). Loct. în SV Norvegiei, pe ţărmul Atlanticului, la SV de oraşul Molde.

Bratunac. Loct. în E Bosniei şi Herţegovinei, la NE de Sarajevo.

Braulio Carillo. (braulio carii io). Parc Naţional în Costa Rica, la NE de San Jose.

Braúnas. (braunas). Loct. în E Braziliei, la NNV de oraşul Alpatinga.

Braunau (Braunau am Inn). Loct. în N Austriei, la graniţa cu Germania, pe râul Inn, la N de Salzburg.

Braunfels. (bronfeţ). Loct. în Germania, la NV de Franfurt am Main.

Braunlage. (bronlaghe). Loct. în Germania, în Munţii Harz.

Braunsbach. (bronţbah). Loct. în Germania, la NE de Stuttgart.

Braunsbedra. (bronţbra). Loct. în Germania, la SV de Leipzig.

Braunschweig. (bronvşvaic). 1. Oraş în N Germaniei (Saxonia Inferioară), la E de Hanovra, cu circa 350 000 loc. 2. Reg. adm. în Germania, cu centrul la Braunschweig.

Bräunsdorf. (broinţdarf). Loct. în Germania, la SV de Dresden şi la NE de Chemnitz.

Braunston. (braunstăn). Loct. în Anglia (Marea Britanie), la SE de Birmingham.

Braunton. (brontăn). Loct. în SV Angliei (Marea Britanie), la NV de oraşul Barnstaple.

Braunwald. (braunvald). Loct. în E Elveţiei, la SV de oraşul Glarus.

Brava. 1. (Barawe). Loct. în SE Somaliei, la SV de Mogadiscio (Mogadisho), pe ţărmul Oceanului Indian. 2. (bravaa). Cap în S statului Uruguay, la S de Montevideo. 3. Ins. în arh. Capul Verde.

Bravatas. (bravataas). Râu în SSE Spaniei, afluent al râului Huéscar.

Brave. (brev). Loct. în S.U.A. (Pennsylvania), la SV de Pittsburgh.

Bravicea. Loct. în Republica Moldova, la NV de Chişinău.

Bräviken (Bråviken). (brevichen, brovichen). Golf în Marea Baltică, în SE Suediei, la E de Norköping.

Bråviken. v. Bräviken.

Bravo. (bravo). Râu în SE Chile-ului.

Brawley. (brolii). Loct. în S.U.A. (California), la SE de lacul Salton şi la E de San Diego.

Brawley Peaks. (brolii pics). Vârf (2 909 m) în S.U.A. (Nevada), la SV de Lacul Walker.

Bray. (brei). 1. Loct. în N Rep. Africa de Sud, pe râul Molopo, la graniţa cu Botswana. 2. Loct. în E Irlandei, la SE de Dublin, pe ţărmul Mării Irlandei.

Bray-Dunes. (brei dun). Loct. în Franţa, în extremitatea NE a ţării, pe ţărmul Mării Nordului, la graniţa cu Belgia.

Braye. (brei). Râu în Franţa, afluent al râului Loir.

Bray Head. (brei hed). Cap în SV Irlandei, în dreptul Ins. Valencia.

Bray Island. (brei ailend). Ins. a Canadei, situată în Bazinul Foxe, la S de Ins. Baffin.

Bray-sur-Seine. (brei siur sen). Loct. în Franţa, pe fluviul Sena, la SE de Paris.

Bray-sur-Somme. (brei siur som). Loct. în NE Franţei, la NE de Amiens.

Brazatortas. (brasatortaas). Loct. în S Spaniei, la V de oraşul Puertollano.

Brazeau. (breizău). Râu în Canada (Alberta), afluent al râului Fraser.

Brazen Head. (breizăn hed). Cap în SE Rep. Africa de Sud, la Oc. Indian, la SE de oraşul Umtata.

Brazey-en-Plaine. (brezii on plen). Loct. în E Franţei, la SE de Dijon.

Brazi. Com. în jud. Prahova, cu circa 8 300 loc. Este com. suburbană a municipiului Ploieşti. Satele componente: Brazii de Sus, Băteşti, Brazii de Jos.

Brazier, Cap. (breizie). Cap în V Liberiei, la SE de Monrovia.

Brazii. 1. Com. în jud. Arad, cu peste 1 500 loc. Satele componente: Brazii, Buceava-Şoimuş, Iacobini, Mădrigeşti, Secaş. 2. Com. în jud. Ialomiţa, pe Prahova, cu circa 3 700 loc. Satele componente sunt: Brazii, Maia, Movileanca, Răsimnicea.

Brazil. (brezel). Loct. în S.U.A. (Indiana), la SV de Indianapolis.

Brazilia, Republica Federativă a Braziliei. Stat în America de Sud, cu ieşire la Oceanul Atlantic. Suprafaţa este de 8 511 996 milioane kmp, şi are peste 180 milioane loc. Capitala este Brasilia (Brasília).

Braziliei, Bazin. Bazin marin în Atlantic, la E de Brazilia.

Braziliei, Podiş. Podiş în SE Braziliei. Aici se află şi capitala Braziliei.

Brazo de Loba. (brazo de lova). Râu în N Columbiei, afluent al fluviului Magdalena.

Brazoria. (brezoria). Loct. în S.U.A. (Texas), la NV de Freeport.

Brazos. (brezos). Fluviu în S.U.A. (Texas), de 1 530 km. Izvorăşte din Podişul Llano Estacado şi se varsă în Golful Mexic, la Freeport.

Brazzaville. (brazavil). Capitala Republicii Populare Congo, în S ţării, port pe Congo. Populaţia depăşeşte 600 000 loc.

Brčko. (brâci co). Loct. în NE Bosniei, pe râul Sava, la graniţa cu Croaţia.

Brčkovljani. (brâci covâl ianii). Loct. în Croaţia, la NE de loct. Dugo Selo.

Brda. (brâda). 1. (bâda). Râu (219 km) în N Poloniei, afluent al Vistulei, în care se varsă la V de Bydgoszcz. 2. (brâda). Loct. în NV Croaţiei, în V peninsulei Istria, aproape de graniţa Sloveniei.

Brdani. (brâdanii). Loct., centru de exploatare a magneziului, în centrul Serbiei.

Brdo. (brâdo). Vârf (587 m) în E Cehiei, la E de Brno, în Munţii Chriby.

Brdy. (brâdii). Regiune deluroasă în partea centrală a Cehiei, la SV de Praga (Praha). Altitudinea maximă urcă la 862 m.

Brædstrup. (bradstrup). Loct. în centrul Pen. Iutlanda (Danemarca).

Brea. Loct. în NE Spaniei, la VSV de Zaragoza.

Breadalbane. (bredolben). Loct. în Australia, la NE de Deşertul Simpson.

Breaksea Sound. (brecsii sand). Golf al Pacificului situat în SV Insulei de Sud (Noua Zeelandă).

Breaksea Spit. (brecsii spet). Cap în NE Ins. Fraser (Australia).

Bream. (brim). Loct. în S Angliei (Marea Britanie), la SV de oraşul Gloucester.

Bream Bay. (brim bei). Golf al Pacificului situat în NE Insulei de Sud (Noua Zeelandă).

Bream Head. (brim hed). Cap în NE Insulei de Sud (Noua Zeelandă).

Breamish. (brimeş). Râu în NE Angliei (Marea Britanie), subafluent al lui Tweed.