Obârşie modestă, mama moaşă, tatăl sculptor

obârşie modestă, mama moaşă, tatăl sculptor

• obârşie modestă, mama moaşă, tatăl sculptor

• probabil elev al lui Anaxagora

• soldat infanterist în trei campanii militare

• căsătorit cu Xantippa

• nu a lăsat nimic scris

considerat un foarte bun observator şi

• considerat un foarte bun observator şi

• totodată unul sceptic (vezi viaţa)

• căutător neobosit al cunoaşterii, îşi

• axează interesul asupra omului care

• se caută pe sine

• (“ştiu că nu ştiu nimic”)

• exigenţa unui adevăr mai înalt

înlocuieşte termenii materiali (apă, aer, foc

• înlocuieşte termenii materiali (apă, aer, foc

• şi pământ) cu anumite calităţi interne ale omului

• întrebări adresate trecătorilor, răspunsurile

• analizate din perspectivă raţionalistă

• dualismul psiho-fizic

• “Suntem datori să-i sacrificăm lui Asclepios un cocoş!”

• “Cunoaşte-te pe tine însuţi” (gnothi seauton)

• tendinţa de a ne autoamăgi

adevărul nu este ceea ce o autoritate afirmă, ci este ascuns în fiecare conştiinţă (vezi maieutica sau arta interogaţiei)

• adevărul nu este ceea ce o autoritate afirmă, ci este ascuns în fiecare conştiinţă (vezi maieutica sau arta interogaţiei)

• rolul profesorului este de a scoate la iveală adevărul, nu de a-l implanta (învăţarea prin descoperire)

• Antiphon, contemporan al lui Socrate, utilizează metoda pentru a trata persoanele îndoliate

• condamnat în faţa a 501 juraţi, condamnat cu o majoritate de 60 (asebeia, ateismul, coruperea tineretului)

discipol al lui Socrate

• discipol al lui Socrate

• fuge din Atena; prietenia cu Dion

• sclavia

• fondatorul Academiei din Atena, cu

• o existenţă de 916 ani

• ca şi Socrate, scopul său nu era de a transmite o serie de fapte

singura modalitate de a creşte acurateţea cunoaşterii: prin măsurare şi raţionament deductiv

• singura modalitate de a creşte acurateţea cunoaşterii: prin măsurare şi raţionament deductiv

• în Republica descrie o societate utopică

• diferenţele dintre oameni sunt produse de zei, dar societatea trebuie să le controleze prin controlul căsătoriilor şi al reproducerii
• susţine dualismul psihofizic “ştii, pentru că ai mai ştiut”; “a învăţa înseamnă a-ţi reaminti”

student devotat al lui Platon pentru 20 de ani

• student devotat al lui Platon pentru 20 de ani

• forţat să părăsească Atena, devine mentorul lui Alexandru cel Mare

• la întoarcerea în Atena înfiinţează o şcoală de filozofie, Lyceum; a încercat să unifice într-un sistem întreaga cunoaştere din vremea sa

• părăseşte Atena după căderea lui Alexandru cel Mare

• (“Nu trebuie să i se permită Atenei să păcătuiască de două ori împotriva filosofiei”)

unirea dintre corp şi suflet  3 etape/regnuri:

• unirea dintre corp şi suflet  3 etape/regnuri:

• vegetal - îndeplineşte facultăţile de a se hrăni, creşte şi înmulţi;
• animal – funcţiile anterioare + posibilitatea de mişcare şi cea de simţire
• uman - funcţiile anterioare +inteligenţa şi raţiunea
• spiritul uman se naşte tabula rasa, în care se imprimă experienţa câştigată
• intelectul pasiv şi intelectul activ

de Memoria et Reminiscentia

• de Memoria et Reminiscentia

• memoria se bazează pe trei reguli de asociere:
• contrast
• similaritate
• contingenţă
• memoria reflectă experienţa, care este conţinutul minţii
• mintea este formată prin
• experienţă (empirism)

erori în gândire:

• erori în gândire:

• creierul are rolul de a răci sângele, sediul minţii fiind în inimă
• albinele nu produc miere, ci aceasta cade din cer pe aripile lor
• ciocurile păsărilor din colivii cresc mai lungi pentru că într-o viaţă anterioară nu au fost ospitaliere

De anima

• De anima

• punctul de plecare pentru predarea ideilor psihologice în universităţi

• constituită din 3 mari părţi (cărţi)

• Cartea I:

• -> reflexiile filosofice asupra naturii;

• -> o serie de ipoteze asupra naturii, afecţiunilor şi interpretărilor psihologice ale sufletului;

• ->critică gândirea celorlalţi filosofi care au abordat psihicul uman.

Cartea a II- a:

• Cartea a II- a:

• -> funcţiile psihicului de hrănire, simţire, mişcare şi gândire;

• -> tratează simţurile cu particularităţile, tipurile şi modurile lor de funcţionare, precum şi pragurile senzoriale (ex. pipăitul);

• -> memoria se referă la trecut, senzaţiile la prezent;

• -> imaginaţia este plasată între senzaţie şi raţiune;

• -> corolarul sensibilităţii este socotit gândirea, care îi furnizează imaginile;

• -> limbajul este considerat o condiţie a instruirii

Cartea a III- a:

• Cartea a III- a:

• -> Aristotel respinge ideile lui Democrit, neadmiţând un al şaselea simţ;

• -> „simţul comun” de care vorbeşte Democrit nu este altceva decât percepţie;

• -> 3 niveluri ale cunoaşterii: simţire, reprezentare şi cugetare, abordând în acest context existenţa unui

• - intelect pasiv (presupune perceperea repetată a aceluiaşi obiect)

• - intelect activ (operează asupra primului şi îl determină să elaboreze forme inteligibile)