Repartizarea orelor
Studierea operelor – 57 ore (din care 8 ore disponibile)
Lucrări de control – 2 ore (1 oră pentru literatura universală)
Comunicarea orală şi scrisă – 5 ore
Lectură individuală – 4 ore (2 ore pentru literatura universală)
Repetare la sfîrşit de an – 2 ore
Pentru memorizare
Proverbe şi zicători.
M. Eminescu “Freamătde codru”.
V. Alecsandri . ( un pastel la alegere).
P. Boţu. ”Baştina”.
V. Romanciuc “În limba păcii”.
Comunicarea orală şi scrisă
Citirea expresivă conştientă, rapidă (cu voce tare, în gînd) a unor fragmente şi episoade din operele literare .
Expunerea amănunţită a unor opere în proză şi a unor fragmente din operele literare studiate, care conţin şi elemente descriptive.
Răspuns desfăşurat la o întrebare (scris).
Comentarea unor imagini.
Planul simplu şi planul desfăşurat al unor fragmente sau opere literare.
Compunere-descriere a unor obiecte, animale, a naturii.
Naraţiune cu elemente de caracterizare.
Compunere după un proverb (scris).
Scrisoare adresată unui personaj literar (scris).
Rezumat la o carte.
Caracterizarea personajelor literare (scris).
Clasa a 6–a
( 70 de ore, 2 ore pe săptămînă, disponibile – 8 ore)
Ore
|
Conţinutul materiei de studiu
|
Cerinţele de stat faţă de nivelul pregătirii generale a elevilor
|
1
|
Reflectarea omului în literatura artistică moldovenească.
|
Elevul/eleva:
●cunoaşte modurile, mijloacele de reflectare a vieţii omului în literatură;
|
|
|
4
|
Folclorul calendaristic: colinde, pluguşor, sorcova, steaua, semănatul, malanca.
Teoria literaturii. Colinda, pluguşorul, sorcova (noţiuni).
Lectură individuală. Colinde: “Ştefan cel Mare”, “Cerbul vînat”, “Leagăn de mătase”.
|
●cunoaşte clasificarea folclorului calendaristic; noţiuni generale despre colindă, pluguşor, sorcovă;
● citeşte expresiv şi anali-zează conţinutul cîntecelor folclorice;
● vorbeşte despre locul obiceiurilor de iarnă în viaţa moldovenilor;
● povesteşte despre participarea personală la aceste sărbători;
|
10
|
PAGINI DIN LITERATURA VECHE ŞI CEA CLASICĂ
|
2
2
|
Tema trecutului istoric al
poporului moldovenesc
Grigore
URECHE
“De moartea lui Ştefan-Vodă celui Bun”
Portretul literar – procedeu de exprimare a atitudinii scriitorului faţă de personalitatea istorică.
Teoria literaturii. Portretul literar.
Lectură individuală. G.Ureche. “Letopiseţul Ţării Moldovei” (fragment – legenda Moldovei);
M. Costin. “Letopiseţul Ţării Moldovei” (fragment).
Analogii în artă. Muzică. Ş. Neaga, cantata “Ştefan cel Mare”.
Vasile
ALECSANDRI
“Dragoş”.
Interpretarea poetică a legendei de către scriitor în scopul de a trezi dragostea faţă de istoria poporului moldovenesc.
Teoria literaturii. Rima (felurile rimei).
Lectură individuală. V. Alecsandri. “Grui Sînger”.
|
●cunoaşte scurte date biografice despre autor şi operele lui; noţiunea de portret literar;
●sesizează rolul şi locul pe care-l ocupă Ştefan cel Mare în istoria, viaţa poporului moldovenesc;
●înţelege şi întrebuinţează noţiunile de portret literar;
•cunoaşte date biografice
despre autor; tema, structura legendei, noţiunile de teorie literară;
•determină felurile rimei;
•citeşte expresiv opera.
|
2
|
Alexandru
DONICI
”Doi cîini”
Critica metehnelor omeneşti. Modalităţi de exprimare a atitudinii scriitorului faţă de personajele fabulei (ironia, vorbirea personajelor).
Teoria literaturii. Alegoria. Fabula.
Lectură individuală. A. Donici. “Lupul nazîr”.
Paralelism literar. I. Krîlov. “Fabule”; T.Arghezi. “Tîlharul pedepsit”; Esop. “Cei doi cîini”; I.Glibov. “Ştiuca”.
Analogii în artă. Arta plastică. A. Donici. “Fabule”, ilustrate de I. Bogdesco.
|
●cunoaşte scurte date biografice despre autor, denumirile cîtorva fabule;
●caracterizează personajele; analizează fabulele şi determină modalităţile de exprimare a atitudinii scriitorului faţă de eroii fabulei;
● sesiează ideea şi morala fabulei;
● înţelege ce este fabula şi alegoria,
●îşi expune părerea despre zugrăvirea alegorică a eroilor, a faptelor lor;
●recită o fabulă;
|
2
|
Ion
CREANGĂ
“Amintiri din copilărie” (cap. I).
Tablouri emoţionante din copilăria naratorului. Sentimentul dominant – dragostea eroului narator faţă de oamenii şi locurile copilăriei sale. Rolul ironiei în res-pingerea metodelor negative de instruire şi educaţie în şcoala veche.
Teoria literaturii. Umorul. Ironia. Arhaismele.
Lectură individuală. I. Creangă. “Amintiri din copilărie” (cap. II).
Paralelism literar.I. Teodoreanu. “Prăva-le-Baba”; P. Mirnîi. “Gerilă”; A. Lupan. “Plecarea”.
Analogii în artă. Arta plastică.
I. Bogdesco, ilustrarea “Operelor alese” ale lui I. Creangă.
|
●cunoaşte scurte date
biografice despre scriitor; activitatea lui literară; conţinutul fragmentului, eroii; noţiuni de ironie, umor, arhaisme;
●determină tema; ideea;
●caracterizează eroii;
●argumentează rolul ironiei, umorului în redarea tablourilor din copilăria naratorului;
●îşi exprimă atitudinea faţă de acţiunile eroului principal;
●citeşte expresiv şi povesteşte conţinutul;
●construieşte planul simplu al fragmentului din “Amintiri… ”;
|
2
|
Mihai
EMINESCU
“Revedere”
Funcţia dialogului şi a diminutivelor, a compoziţiei şi versificaţiei poeziei. Originea folclorică a motivului de bază al operei. Ideea poeziei. Dragostea poetuli faţă de natură.
Aprofundarea deprinderilor de citire expresivă.
Teoria literaturii. Piciorul metric bisilabic.
Lectură individuală. M. Eminescu. “Ce te legeni, codrule”, “ Făt-Frumos din tei”, “Codrule, măria ta”.
Paralelism literar. G. Coşbuc. “Vestitorii primăverii”; G.Topîrceanu. “Rapsodii de toamnă”.
Analogii în artă. Arta plastică.
E. Romanescu. “Primăvara”.
|
●cunoaşte scurte date biografice despre autor, operele lui;
●identifică funcţia dialogului, a compoziţiei, a versificaţiei la redarea gîndurilor poetice; originea folclorică a motivului de bază al operei;
●determină tema, ideea;
●îşi argumentează părerea: natura trebuie ocrotită în numele vieţii pe pămînt;
●citeşte şi recită poezia;
|
15
|
|
2
|
Literatura plaiului natal
Alexei
MARINAT
“Sărituri fără prăjină”
Comicul de limbaj, de situaţie. Critica aspectelor de viaţă ale satului.
Teoria literaturii. Proza umoristică.
Lectură individuală.
A. Marinat. “Drob de sare”.
|
●cunoaşte scurte date biografice despre autor, operele lui;
●înţelege semnificaţia titlului poeziei;
●sesizează conţinutul prozei umoristice;
●concretizează modalitatea de ridicularizare a metehnelor omeneşti;
●îşi exprimă argumentat părerea faţă de acţiunile eroiilor;
● povesteşte conţinutul textului;
|
3
|
Ion
DRUŢĂ
“Povestea furnicii”
Valori etice şi conceptuale ale operei. Sensul alegoric al nuvelei. Funcţia elementelor compoziţionale în dezvoltarea ideii operei.
Teoria literaturii. Tema şi ideea operei literare.
Lectură individuală. I. Druţă. “Osînda căutării” (povestiri la alegere).
Paralelism literar. E. Gîrleanu. “Călătoare”; R. Lungu. “Floarea cerului”; B. Istru. “Laudă mîinilor”.
|
●cunoaşte date biografice despre autor, oprele lui; conţinutul operei, eroii; no-ţiunile de teorie literară;
●determină tema; ideea;
●citeşte chibzuit, povesteşte conţinutul;
●îşi exprimă părerea despre faptele descrise în operă;
|
2
|
Grigore
VIERU
“Mă rog de tine”, “Către fiu mama”
Rolul repetiţiei în evocarea elementelor eterne ale naturii. Sentimentul filial al eroului liric. Mijloace de exprimare a sentimentului matern al eroului liric.
Teoria literaturii. Repetiţia. Eroul liric.
Lectură individuală.
Gr. Vieru. “Mama”; “Ghicitoare fără sfîrşit”.
Paralelism literar. M. Benea. “Iar la tine, mamă”; V. Tărîţanu .“Eşti fericit”.
Analogii în artă. Arta plastică. L. Sainciuc, ilustraţii la cartea lui Gr.Vieru “Mama”.
Muzică. “Mă rog de tine”, muz. D. Fusu, vers. Gr.Vieru.
|
●citeşte poeziile expresiv, cugetînd;
●îşi exprimă părerea despre dragostea faţă de mamă, sacrificiul în numele ei, faţă de pămîntul natal;
●recită o poezie, la alegere, din opera lui Gr. Vieru;
|
3
|
Spiridon
VANGHELI
“Şalul verde”
Conţinutul dramatic. Chipul mamei. Mesajul etic al operei. Mijloace artistice, elemente folclorice (subiectul de bază, credinţa în soartă, relaţia om – natură). Semnificaţia titlului.
Mimica, gesturile-modalităţi ale citirii expresive.
Teoria literaturii. Dramaticul.
Lecturăindividuală.S.Vangheli. “Bunelul”.
Analogii în artă. Muzică. “Balada bobului de grîu”, muz. I. Vornicu, vers. S. Vangheli.
|
●cunoaşte scurte date biografice despre autor şi operele lui;
●identifică noţiunea de teorie literară: dramatic;
●caracterizează chipul mamei;
●evidenţiază valorile etice, morale ale operei;
●ideea sacrificiului în numele copiilor;
●găseşte mijloacele de
exprimare a sentimentului matern;
●recită un fragment din “Şalul verde”;
|
2
|
Nicolae
DABIJA
“Recital de poezii la o casă de copii”
Valorile etice ale poeziei. Poziţia autorului. Elemente ale stilului publicistic în poezie.
Citirea expresivă a dialogurilor.
Teoria literaturii. Dialogul. Adresările în opera artistică.
Analogii în artă. Arta plastică.
A. Mudrea. “Casa de copii”.
|
●cunoaşte date biografice despre autor; operele lui;
●determină poziţia autorului în operă; valorile ei etice; elemente ale stilului publicistic;
● cunoaşte tema, ideea operei;
●citeşte expresiv poezia şi o recită;
●evidenţiază mijloacele artistice care au contribuit la realizarea ideii;
●îşi exprimă părerea despre cele relatate de autor;
|
2
|
Gheorge
CIIOCOI
“Comoara”
Ideea poeziei: dragostea faţă de limba maternă – limba moldovenească. Poziţia autorului.
Teoria literaturii. Personificarea.
Paralelism literar. G. Vieru. “Graiul”; N. Costenco. “Limba moldovenească”; V. Teleucă. “O altă limbă mai frumoasă nu-i”
Analogii în artă. Arta plastică.
“Limba noastră”; muz. T. Chriac, vers. A. Mateevici
|
cunoaşte date biografice despre autor; operele lui;
●determină poziţia autorului în operă; valorile ei etice; elemente ale stilului publicistic;
● cunoaşte tema, ideea poeziei;
●citeşte expresiv poezia şi o recită;
●evidenţiază mijloacele artistice care au contribuit la realizarea ideii;
●îşi exprimă părerea despre cele relatate de autor;
|
2
|
Din literatura română
Marin
PREDA
“Premiul întîi”
Mijloace artistice de exprimare a trăirilor personajelor: descrierea, dialogul, monologul. Surse emotive ale operei.
Lectură individuală. M. Preda .“Moromeţii” (fragmente la alegere).
|
●cunoaşte date biografice despre autor, oprele lui; conţinutul operei, eroii, mijloacele artistice de exprimare a trăirilor personajelor; tema; ideea; fragmentului;
●citeşte cugetînd, expresiv;
●povesteşte conţinutul fragmentului;
●caracterizează eroul central alăturînd şi părerea personală; îşi exprimă părerea despre faptele descrise în operă;
|
19
| |
3
|
MITURILE
Miturile Greciei Antice “Dedal şi Icar”, “Faptele lui Heracle” (la alegerea profesorului).
Miturile slavone. “Mitul despre Soare” sau miturile vechii Indii. “Facerea lumii şi a nopţii”
Zeii şi oamenii în mituri şi legende. Interpretarea în mituri a credinţei, percepţiei, filozofiei timpului.
Teoria literaturii. Miturile (noţiuni).
Lectură individuală. Miturile slave.
Paralelism literar. V. Smirnov. “Eroii Eladei”.
|
●cunoaşte noţiunile teoretice de mit; conţinutul şi eroii miturilor studiate;
●explică cauzele apariţiei elementelor comune în miturile diferitor popoare;
●determină asemănările şi deosebirile dintre mit, le-gendă, poveste;
●exprimă atitudinea personală faţă de eroii miturilor, argumentînd punctul său de vedere;
|
|
LITERATURA UNIVERSALĂ VECHE
|
2
|
Homer, poet al Greciei Antice.
”Odiseea” (cîntul IX)
Homer – poet legendar al grecilor, căruia tradiţia antică îi prescria crearea poemelor epice “Iliada” şi “Odiseia”. Baza subiectului - formarea mitologică şi istorică a Greciei Antice.
Călătoriile şi uimitoarele peripeţii ale viteazului Odiseu. Deşteptăciunea, ingeniozitatea; particularităţile descrierii faptelor şi eroilor (hiperbola, repetiţia, epitete).
Teoria literaturii. Genul epic. Poemul epic. Hiperbola.
Paralelism literar. G. Longfello. “Cîntul lui Gaiavat”.
|
●cunoaşte date biografice despre autor, conţinutul cîntului IX; mitul formării Greciei; noţiunile de teorie lite-rară;
●îşi exprimă atitudinea faţă de cele descrisе, relatate în poem;
●argumentează punctul său de vedere cu exemple şi citate din text;
●determină tropii;
|
14
| |
2
|
Ivan Andreevici
KRÎLOV
(1769–1844), remarcabil fabulist rus.
“Măgarul şi privighetoarea”, “Frunzele şi rădăcinile”.
Sensul concret-istoric şi general-uman al fabulelor. Ridiculizarea şi condamnarea neajunsurilor, viciilor omeneşti. Măiestria lui I.Krîlov – fabulistul. Aforismul limbii fabulelor, apropierea de limba populară. Reflectarea înţelepciunii poporului în fabulă.
Teoria literaturii. Fabula. Alegoria (aprofundare).
Lectură individuală. I. Krîlov. “Fabule”.
|
●cunoaşte scurte date biografice despre fabulist, titlurile şi conţinutul fabulelor; complexitatea problemelor; ●
●caracterizează eroii;
●recită expresiv o fabulă la alegere;
●exprimă atitudinea personală faţă de problemele ridicate în fabule;
●argumentează punctul său de vedere;
|
3
|
Alexandr Sergheevici
PUŞKIN
(1799-1837), poet şi prozaic rus
“Dimineaţa de iarnă”, “Dădacei”, “Cîntecul lui Oleg Înţeleptul”
Omul şi natura în operele lui Puşkin. Tema letopiseţelor în lumina poeziilor sublime. Confruntarea textelor cronicilor cu “Cîntecul…”; noţiuni de mijloace artistice în reproducerea evenimentelor.
Teoria literaturii. Noţiune de baladă. Lectură individuală. A.S. Puşkin. “Viforul”.
|
●îşi îmbogăţeşte cunoştinţele cu date biografice despre poet;
●sesizează tema, ideea operelor;
●caracterizează eroii ;
●compară cronicile cu “Cîntecul…”;
●redă tema unităţii omului şi a naturii;
●citeşte expresiv fragmente din opere;
●descoperă particularităţile artistice;
● depistează valorile estetice, relaţia om – natră;
● identifică noţiunea de teorie literară;
|
3
|
Valentin Grigorievici
RASPUTIN
(năc. 1937), scriitor rus
“Lecţiile de franceză”.
Oglindirea greutăţilor, din timpul războiului, în povestire. Setea de cunoştinţe a tînărului erou, statornicia morală. Sentimentul propriei demnităţi. Fineţea spirituală a învăţătoarei. Rolul ei în viaţa băiatului.
Lectură individuală. V. Rasputin. “Să trăieşti şi să-ţi aminteşti”.
Paralelism literar. A. Alekxin. “Eudochia cea smintită”.
|
●cunoaşte date biografice despre autor; conţinutul
operei; eroii povestirii;
●determină tema; ideea;
●citeşte chibzuit;
●povesteşte rezumativ
conţinutul operei;
●îşi exprimă părerea despre faptele descrise în operă;
|
3
|
Jаcк
LONDON
(Djon GRIFFIT)
(1876–1916), scriitor american.
“Dragoste de viaţă”
”Stăpînirea de sine, tendinţa spre viaţă a eroilor, bărbăţia lor în confruntarea cu încercările grele ale naturii.
Lectură individuală. J. London. “Colţ Alb”.
|
●cunoaşte date biografice despre scriitor; conţinutul operei;
●identifică tema; ideea;
●caracterizează eroii povestirii;
●îşi exprimă părerea despre faptele relatate în operă.
|
3
|
Ray Duglas
BRADBURY
(1920-2012), scriitor american, maestru creator de romane şi povestiri fantastice. “Vacanţa”, “Zîmbetul” (o operă la alegere).
Umanismul în povestirile lui R.Bradbury, oglindirea problemelor morale acute sociale, spirituale.
Tema omenirii ce şi-a pierdut valorile spirituale în goană după avuţie. Copilul şi vîrstnicii. Durere şi speranţă.
Lectură individuală. R. Brаdbury. “Dimineaţa verde”.
| |
Repartizarea operelor
Studierea operelor – 57 ore ( din care 8 ore disponibile)
Lucrări de control – 2 orе (1 oră pentru literatura universală)
Comunicarea orală şi scrisă – 6 ore
Lectură individuală – 3 ore (1 oră pentru literatura universală)
Repetare la sfîrşit de an – 2 ore
Pentru memorizare
M. Eminescu. “Revedere”.
A. Donici. “Doi cîini”.
I. Krîlov. o fabulă la alegere.
S. Vangheli. “Şalul verde” (fragment).
N.Dabija. “Recital de poezii la o casă de copii”
Comunicarea orală şi scrisă
Intonaţia în textele literare, ştiinţifice, publicistice.
Expunerea amănunţită, selectivă, succintă a unei opere studiate (a unui fragment dintr-o operă) cu includerea elementelor descriptive (scris).
Răspuns desfăşurat la o întrebare.
Caracterizarea paralelă a personajelor.
Planul simplu, dezvoltat şi din citate al unei opere sau al unui fragment.
Schiţări de portret ale personajelor litarare (scris).
Povestire după imagini a unui film, a unei emisiuni televizate (scris).
Rezumat la o emisiune televizată, operă literară (scris).
Dialoguri, scenete.
Descrierea lumii înconjurătoare.
Dostları ilə paylaş: |
