Repartizarea orelor
Studierea operelor – 57 ore (din care 8 ore disponibile)
Lucrări de control – 2 ore (1 oră pentru literatura universală)
Comunicarea orală şi scrisă – 6 ore
Lectură individuală – 3 ore (1 oră pentru literatura universală)
Repetare la sfîrşit de an – 2 ore
Pentru memorizare
M. Eminescu. “Călin” (fragment).
I. Vatamanu. “Mama”(fragment).
V. Leviţchi. “Cuvînt pentru Luceafăr”.
G. Vieru. “Casa părintească”.
M. Lermontov. (o poezie la alegere).
Comunicarea orală şi scrisă
Citirea (cu voce şi în gînd) a textelor literare, recitarea expresivă.
Repovestirea amănunţită, selectivă, succintă a operelor studiate.
Răspuns desfăşurat la o întrebare (scris).
Caracterizarea personajelor literare (scris).
Planul simplu, dezvoltat, din citate al propriei comunicări orale şi scrise.
Comentariu analitic al unei opere în proză, în versuri (scris).
Rezumatul operelor literare.
Povestiri despre participanţii la evenimentele social-istorice.
Naraţiune în baza unui subiect cu începutul sau sfîrşitul dat (scris).
Clasa a 8–a
( 70 de ore, 2 ore pe săptămînă, disponibile – 8 ore)
Ore
|
Conţinutul materiei de studiu
|
Cerinţele de stat faţă de nivelul pregătirii generale a elevilor
|
1
|
Expunerea artistică a evenimentelor obşteşti, a vieţii spirituale a poporului în literatura moldovenească.
|
Elevul/eleva:
●cunoaşte mijloacele de expunere artistică a vieţii spirituale a poporului, a evenimentelor obşteşti în literatură;
|
3
|
|
3
|
Cîntece istorice. “Cîntecul lui Ştefan – Vodă”, “Cîntec despre Bogdan Hmelniţkii”.
Evocarea în imagini artistice a evenimentelor şi fi-gurilor istorice în cîntecele istorice.
Teoria literaturii. Cîntecul istoric.
Cîntecul revoluţionar. “Tatarbunar”.
Protestul poporului împo-
triva asupririi nemiloase. Bărbăţia şi dîrzenia oamenilor muncii în lupta pentru libertate.
Teoria literaturii. Cîntecul revoluţionar.
Cîntece despre viaţa din trecut. “Cîntecul săracului”.
Viaţa grea a moldovenilor şi dorinţa de răzbunare.
Teoria literaturii. Doina-specie literară.
Bucuria şi optimismul, dragostea faţă de patrie, munca liberă, modul de viaţă nou – temele cîntecelor noi.
|
●cunoaşte trăsăturile specifice cîntecului popular, clasificarea lor; face caracteristica lor ca specie literară;
●determină mjloacele artistice ce au contribuit la realizarea mesajului; noţiunea despre cîntec istoric, revoluţionar, doină;
●citeşte expresiv;
● răspunde la întrebări argumentat; expune părerea personală;
|
8
|
|
2
|
Alexandru
DONICI
”Vulpea şi bursucul”
Modalităţi de exprimare a atitudinii scriitorului faţă de personajele fabulei.
Teoria literaturii. Fabula (repetare).
Lectură individuală. A. Donici. “Leul la vînat”.
Paralelism literar. Fedru „Leul la vînat”, G. Alecxandrescu „ Lupul moralist”.
”Analogii în artă. Arta plastică. A. Donici. “Fabule”, ilustrate de I. Bogdesco.
|
●cunoaşte scurte date biografice despre autor; operele studiate;
●caracterizează eroii; analizează fabula şi determină modalităţile de exprimare a atitudinii scriitorului faţă de eroii fabulei;
● sesiează ideea şi morala fabulei;
●îşi expune părerea despre zugrăvirea alegorică a eroilor, a faptelor lor;
● citeşte chibzuit şi expresiv fabula;
|
3
|
Vasile
ALECSANDRI
“Concertul în luncă”
Atmosfera feerică, de basm în pastel. Compoziţia. Particularităţi poetice. Surse emotive, valori etice ale pastelului.
Teoria literaturii. Contrastul (repetare). Enumeraţia.
Lectură individuală. V. Alecsandri. “Serile de la Mirceşti”.
Paralelism literar. V. Teleucă. “Cîntec de toamnă”; “Primăvara”.
Analogii în artă. Muzică. M. Scoric. Cantata pentru cor şi orchestră “Primăvara”.
|
●cunoaşte scurte date biografice despre V. Alecsandri, opera lui; noţiunile de teorie literară, compoziţia pastelului;
●determină modalităţile de exprimare a atmosferei feerice de basm în pastel; poanta; valorile etice ale pastelului;
●recită, citeşte expresiv pastelul;
|
3
|
Ion
CREANGĂ
“Ivan Turbinca”
Variante ale poveştii în folclorul altor popoare. Personajul central – întruchiparea binelului. Prezenţa umorului, ironiei, sarcasmului.
Deprinderi de înscenare a operelor în proză.
Teoria literaturii. Subiectul operei literare (aprofundare). Sarcasmul.
Lectură individuală. I. Creangă. “Acul şi barosul”; “Cinci pîini”.
Paralelism literar. “Soldatul şi moartea” (poveste rusă).
Analogii în artă. Arta plastică. I. Bogdesco, ilustraţii la povestea “Ivan Turbinca”.
Cinema. Nuvela cinematografică “Se caută un paznic”, scen. V. Ioviţă.
|
●cunoaşte date biografice despre autor, activitatea literară, conţinutul de idei al poveştii; eroii; tema; ideea; variante ale poveştii în folclorul altor popoare;
●caracterizează eroii;
●îşi expune părerea;
●determină rolul umorului, ironiei, sarcasmului în desfăşurarea acţiunii poveştii;
|
20
|
|
2
|
Tema internaţionalismului – motiv călăuzitor în relaţiile de prietenie între popoare
Literatura plaiului natal.
Petre
DARIENCO
“Bună ziua, Ucraina”
Ideea înfrăţirii dintre mol-doveni şi ucraineni în poezie. Rolul mijloacelor artistice la crearea atmosferei prieteneşti. Mesajul poeziei.
Teoria literaturii. Piciorul metric bisilabic (repetare).
Lectură individuală. P. Darienco. “Versuri”.
Analogii în artă. Muzică. A. Bilaş. “Să iubiţi Ucraina”.
|
●cunoaşte scurte date biografice despre scriitor, activitatea literară; noţiunile de teorie literară;
identifică particularităâile artistice;
●determină tema, ideea, mijloacele de realizare a lor; mesajul operei;
●citeşte expresiv;
●comentează expunîndu-şi opinia;
●recită poezia;
|
2
|
Valoarea nepreţuită a existenţei umane – pîinea – în opera scriitorului
Aureliu
BUSUIOC
“Pîine”.
Rolul pîinii în viaţa omului. Ideea poeziei: pîinea – viaţă pe pămînt.
Teoria literaturii. Distihul.
Lectură individuală. A. Busuioc. “Cuvîntul”.
Paralelism literar. B.Istru. “Laudă mîinilor”; “Iau bobul de grîu în palme”; B. Oliinik. “În apărarea pîinii”.
Analogii în artă. Arta plastică. I. Vieru, tabloul
“Pîinea”.
|
●cunoaşte scurte date biografice despre autor şi activitatea lu literară; noţiuni de teorie literară;
●tema; ideea operei literare;
●determină motive comune în poeziile şi urăturile moldoveneşti;
●idetifică în text imaginile poetice;
● înţelege ce este distihul;
●îşi expune părerea despre rolul pîinii în viaţa omenirii;
●citeşte expresiv poezia;
|
2
|
Liviu
DAMIAN
“Pîinea”
Elogierea trudei plugarului. Rolul pîinii în istoria omenirii. Îndemnul scriitorului de a
respecta înaltele valori etice ale poporului. Motive comune în poeziile şi urăturile moldoveneşti.
Teoria literaturii. Opera publicistică.
Lectură individuală. I. Chilaru. “Închinare pîinii”.
Paralelism literar. G. Vodă. “Grîu”; M. G. Cibotaru. “Unde-i pîinea de la iepuri ?”
Analogii în artă. Arta plastică. I. Vieru. “Noapte de vară”.
Muzică. “Faţa pîinii”, muz. I. Sadovnic, ver. I. Hadîrcă.
|
●cunoaşte scurte date biografice despre autor şi activitatea lui literară;
●cunoaşte ce este opera publicitică;
●identifică tema; ideea operei literare;
●determină motive comune în poeziile şi urăturile moldoveneşti;
● înţelge sensul operei publicistice;
●îşi expune părerea despre rolul pîinii în viaţa omenirii;
●recită un fragment din poezia “Pîinea” de L. Damian;
|
2
1
2
|
Tema recunoştinţei şi
a eternei amintiri despre eroii MRPAP în operele scriitorilor moldoveni
Arhip
CIBOTARU
“Cizmarul”
Mesajul de pace al poeziei, caracterul ei emoţional. Ima-gini plastice. Particularităţi de versificaţie.
Teoria literaturii. Metonimia.
Lectură individuală. A. Cibotaru. “Nu cumpăraţi copiilor pistoale”.
Paralelism literar. I. Hadîrcă. “Veteranul”; P. Zadnipru. “A fost război”.
Analogii în artă. Arta plastică. L. Dubinovski. “Memorialul din Chişinău”.
Muzică. “Recviem”, muz. D. Kabalevskii, vers. R. Rojdestvenskii.
Andrei
LUPAN
“Luceafăr”
Cinstirea memoriei eroilor căzuţi în Marele Război. Imagini sugestive în poezie.
Teoria literaturii. Distihul. Elegia.
Lectură individuală: A. Lupan. “Cîntec de leagăn”.
Paralelism literar. P. Dudnic. “Neuitare”; A. Codru. “Băieţi, la o parte că tata vă ară”; L. Damian. “Soldatul necunoscut”.
“Plecarea”
“Plecarea” – reinterpretare artistică a valorilor operei. Mesajul etic al poeziei.
Teoria literaturii. Inversiunea.
Lectură individuală: Lupan. “Mea culpa”.
|
●cunoaşte scurte date biografice despre scriitori şi activitatea lor literară; noţiunile de teorie literară;
●identifică tema; ideea operelor studiate;
●determină mesajul lor; actualitatea ideilor expuse;
●sesizează mijloacele artistice folosite de autori la realizarea temei;
●citeşte expresiv;
●îşi expune argumentat opinia;
●cunoaşte relaţile dramatice folosite în poezie;
● identifică cele trei părţi ale elegiei;
●recită, citeşte expresiv poezia “Luceafăr” (A. Lupan);
●cunoaşte noţiuni de teorie literară;
●evidenţiază rolul operei crengiene;
● îşi expune părerea;
● selectează mijloacele artistice care au contribuit la realizarea temei;
●citeşte expresiv poezia;
|
2
|
Tema relaţiilor între
generaţii în operă
Vasile
ROMANCIUC
“Marii bărbaţi”
Îndemnul de a cunoaşte trecutul, istoria. Ideea legăturii între generaţii. Valori etice şi surse emotive ale poeziei.
Teoria literaturii. Metafora (repetare).
Lectură individuală. V. Romanciuc. “Cantemir”; “Asachi”; “Noapte bună, bătrînule bard”; “De parcă te ascultă Eminescu”; “Împăraţii lui Ion Creangă”; “Cartea lui Alexei Mateevici”.
|
●cunoaşte scurte date biografice despre scriitori şi activitatea lor literară; noţiunile de teorie literară;
●determină tema; ideea; va-lorile etice ale operei; tropii;
●comentează operele argumentîndu-şi părerea;
●recită poezia “Legămînt” (Gr. Vieru);
●selectează tropii;
● citeşte expresiv poeziile;
|
2
|
Grigore
VIERU
“Legămînt”
Dragostea şi recunoştinţa poetului faţă de marele Eminescu. Surse emotive ale poeziei. Valori etice.
Lectură individuală. Gr. Vieru. “Dor de mamă”.
Paralelism literar. A. Puşkin. “Eu monument mi-am înălţat”; M.Eminescu. “ Mai am un singur dor”; T. Şevcenco. “Testament”.
|
3
|
Ion
DRUŢĂ
“Dor de oameni”
Problema necesităţii vitale a omului de a se afla între oameni, în colectivitate. Dorul firesc de oameni, legătura organică cu satul, cu viaţa ce pulsează – idei surprinse în monologul eroului central.
Teoria literaturii. Monologul interior.Nuvela.
Lectura individuală. I.Druţă. “Pădureanca”.
|
●cunoaşte informaţii biografice despre scriitor şi ac-
tivitatea lui literară;
●conţinutul operei; personajele;
●determină tema şi ideea nuvelei;
●caracterizează personajele;
●citeşte, povesteşte conţinutul după planul din citate
întocmit;
|
2
|
Din literatura română
Mihail
SADOVEANU
“În pădurea Petrişorului”
Evocarea artistică a locurilor pitoreşti. Decorul fantastic al naturii. Caracterul şi faptele personajelor.
Teoria literaturii. Evocarea.
Lectură individuală. M. Sadoveanu. “Nada Florilor”.
Paralelism literar. N. Labiş. “Moartea căprioarei”;
Em. Gîrleanu. “Căprioara”.
Analogii în artă. Arta plastică. I.Vieru, tabloul “Pădurea din Căpriana”.
|
●cunoaşte date biografice despre scriitor, opera acestuia;
●caracterizează personajele;
●expune părerea personală;
●determină mijloacele artistice de expunere;
●citeşte, povesteşte, alcătuieşte planul simplu şi compus;
|
18
|
|
3
|
Literatura universală veche
Şota
RUSTAVELI
(sf. sec. al XII-lea-încep. sec. al XIII-lea), poet gruzin .
“Voinicul în piele de tigru”.
Umanismul patetic al poemului, credinţa autorului în biruinţa binelui asupra răului. Proslăvirea prieteniei între oameni. Varietatea genurilor, aforismul poemului.
Teoria literaturii. Poemul epic.
Paralelism literar. Alişer Navoi. “Farhad şi Şirin”.
|
●cunoaşte scurte date biografice despre scriitor; compoziţia, subiectul;
●tema; ideea poemului;
●înţelege ce este eroismul în literatură;
●determină varietatea genurilor, aforismele pe care le conţine poemul;
●caracterizează eroii;
● îşi expune părerea despre mesajul umanist al operei;
|
4
|
Literatura universală
(secolele XVII, XIX, XX)
Renaşterea
William
SHAKESPEARE
(1564-1616), poet, dramaturg englez.
“Romeo şi Julieta”
Popularitatea universală a tragediei. Dragostea a doi tineri şi conflictul dintre două familii. Montarea poemului pe scenele teatrelor lumii. Reproducerea subiectului prin intermediul artelor (balet, film).
Teoria literaturii. Genul dramatic. Tragedia.
Lectură individuală. W. Shakespeare. “Noaptea a douăsprezecea”.
Analogii în artă. Muzică. Ş. Guno. “Romeo şi Julieta”. Cinema. Filmul artistic “
|
●cunoaşte scurte date biografice despre autor; compoziţia, conţinutul;
●identifică tema; ideea; personajele tragediei; noţiunile de teorie literară;
●analizează compoziţia operei;
●caracterizează eroii;
●îşi alătură părerea personală;
●determină mijloacele artistice de zugrăvire a imaginilor;
●descoperă conflictul social;
●comentează semnificaţiile titlului:
●recită un fragment;
|
4
|
Nikolai Vasilievici
GOGOL
(1809-1852), scriitor şi dramaturg ucrainean
“Revizorul”
Lumea funcţionarilor orăşelului provincial şi satira birocraţiei întregii ţări. Caractere reale şi satirice în operă. Hlestakov şi funcţionarii înşelaţi de el.
Teoria literaturii. Noţiune de comedie.
Lectură individuală. N.V. Gogoli. “Povestiri din Peterburg”.
|
●povesteşte despre viaţa şi activitatea lui N.V. Gogoli;
●cunoaşte conţinutul comediei;
●citeşte expresiv unele scene din comedie;
●descrie oral portretul eroilor principali;
●determină tema şi ideea operei;
●caracterizează personajele evidenţiind trăsăturile de caracter ale lor argumentînd părerea personală;
|
4
|
Realismul
Aleksandr Trifonovici
TVARDOVSKII
(1910–1971), poet rus.
“Ţie Ucraina” sau “Vasilii Tiorkin” (capitolele: “Reexpedierea”, “Decoraţia”, “Armonica”, “Doi soldaţi”, “Cine a împuşcat”).
“Ţie, Ucraina”
Exprimarea stimei şi dragostei faţă de Ucraina. Mesajul poeziei.
“Vasilii Tiorkin”.
Poporul – izvor de inspiraţie. Tiorkin – întruchiparea celor mai bune calităţi ale poporului: rezistenţa, bărbăţia, tăria sufletească. Umorul – mijloc de a învinge războiul. Tiorkin în rîndurile eroilor populari şi literari, reprezentînd veşnicia sufletului poporului.
Teoria literaturii. Poemul.
Lectură individuală. A. Tvardovskii. “Feciorului soldatului căzut”.
Paralelism literar. K. Paustovskii. “Zăpada”.
|
●cunoaşte scurte date biografice despre autor, activitatea lui literară; conţinutul;
●identifică tema, ideea, personajele operelor;
●caracterizează eroul principal din poem, exprimîndu-şi părerea;
●determină că opera studiată este poem;
●citeşte expresiv operele;
|
4
|
Proza filozofică
Antoine de
SAINT-EXUPERY
(1900-1944), remarcabil scriitor francez.
“Micul prinţ”
Poetica poveştii-alegorie. Viziunea scriitorului despre sensul vieţii omului, despre bine, dreptate, expuse în formă alegorică. Realul şi fantasticul, textul şi subiectul în operă.
Lectură individuală. A.S. Exupery. “Zborul de noapte”.
Analogii în artă. Artă plastică. A.S Exupery, ilustraţii la “Micul prinţ”.
Muzică. M.Tariverdiev, cîntecul “ Micul prinţ”.
Cinema. Filmul artistic “Micul prinţ” (1967).
|
●cunoaşte date biografice despre scriitor; conţinutul operei;
●tema; ideea; personajele;
●caracterizează eroul principal evidenţiind trăsăturile lui de character;
●determină apartenenţa poveştii la proza filozofică;
●expune părerea în legătură cu cele aflate din conţinutul operei.
|
Repartizarea orelor
Studierea operelor – 56 (8 ore disponibile)
Lucrări de control – 2 ore (1 oră la literatura universală)
Comunicarea orală şi scrisă – 6 ore
Lectură individuală – 3 ore (1 oră la literatura universală)
Repetare la sfîrşit de an – 2 ore
Pentru memorizare
V. Alecsandri. “Concertul în luncă”.
A. Lupan. “Luceafăr”,
P. Darienco. “Buna ziua, Ucraina!”.
L.Damian. “Pîinea”.
V.Romanciuc. “Marii bărbaţi”.
G.Vieru. “Legămînt”
W. Shakespeare. “Romeo şi Julieta” (fragment).
Comunicarea orală şi scrisă
Citirea expresivă, cursivă a textelor propuse de profesor.
Expunerea amănunţită a unor texte literare însoţite de însărcinări creatoare (scris).
Comentariu desfăşurat al unor opere studiate (scris).
Caracterizarea (individuală, paralelă, în grup) a personajelor literare (scris).
Planul simplu, dezvoltat, din citate al unor opere literare.
Compunere – raţionament (scris).
Rezumat al unei opere literare.
Referat pe baza unei surse literare.
Recenzia unei cărţi citite independent (scris).
Dostları ilə paylaş: |
