Ore
|
Conţinutul materiei de studiu
|
Cerinţele de stat faţă de nivelul pregătirii generale a elevilor
|
1
|
Literatura – arta ce reflectă viaţa prin intermediul descrierii artistice. Relaţiile literaturii cu celelalte arte.
|
Elevul / eleva:
●cunoaşte decrierea artistică – element de reflectare artistică a vieţii; relaţiile literaturii moldoveneşti cu alte arte;
●participă în cadrul discuţiilor exprimîndu-şi părerea;
|
2
|
|
|
2
|
“Legenda rîndunicii”
Semnificaţia etico-didactică a întîmplărilor reale şi fantastice în legendă. Afinităţi cu povestea populară.
Teoria literaturii. Legenda populară.
Lectură individuală. “Poiana tătarilor”, “Cazacul şi turcii”.
Paralelism literar. “Legenda mărţişorului”; “Legenda viţei de vie”.
|
●cunoaşte conţinutul, tema, ideea legendei populare; eroii principali, secundari, pozitivi, negativi;
●determină afinităţile legendei cu povestea populară;
●citeşte, povesteşte conţinutul după planul întocmit;
●caracterizează eroii exprimîndu-şi poziţia faţă de faptele lor;
●evidenţiază valoarea etico-didactică a operei;
|
| | |
| |
Vasile
ALECSANDRI
“Porojan”.
Compoziţia operei şi rolul ei în descrierea tablourilor emoţionale ale copilăriei. Poziţia etică a autorului. Ideea umanistă a operei.
Teoria literaturii. Compoziţia. Scrisoarea literară în proză.
Lectură individuală. V. Alecsandri. “O primblare la munţi”.
Analogii în artă. Arta plastică. I. Bogdesco. Ilustrarea povestirii “Porojan”.
|
●cunoaşte scurte date biografice despre autor, operele lui; conţinutul, compoziţia, personajele literare; noţiuni de scrisoare literară în proză; tema, ideea povestirii;
●citeşte, povesteşte conţinutul; apreciază poziţia autorului faţă de cele relatate; valoarea etică a operei;
●caracterizează eroii expunîndu-şi argumentat părerea, atitudinea personală faţă de eroi;
|
|
3
|
Mihai
EMINESCU
“Călin”
Note umoristice şi ironice. Rolul alegoriei şi al paralelismului poetic. Valori etico- estetice în operă.
Citirea expresivă a poeziilor lirice.
Teoria literaturii. Metafora. Epitetul metaforic.
Lectură individuală. M. Eminescu. “Făt-Frumos din tei”.
Paralelism literar. A. Ciocanu. “Întoarcerea lui Călin”.
|
●cunoaşte scurte date biografice despre autor şi operele acestuia;
●determină rolul ironiei, umorului, alegoriei; motivele de basm în fragment;
●caracterizează eroii;
●vorbeşte despre valorile etico-estetice în poem;
●determină şi cunoaşte metafora, epitetul metaforic;
●precizează conceptul filozofic al lui M. Eminescu – lumea de mit, expunîndu-şi părerea;
●recită expresiv un fragment din poem;
|
20
|
|
2
|
Vasile
LEVIŢCHI
“Cuvînt pentru Luceafăr”
Omagierea şi proslăvirea marelui Eminescu. Conţinutul de idei al poeziei.
Teoria literaturii. Epitetul (repetare).
Lectură individuală. V. Leviţchi. “În împărăţia Poetului”; “Odă lui Harap-Alb”.
Paralelism literar. G. Vieru. “Legămînt”;
D.Matcovschi. “Eminescu”.
|
●cunoaşte date biografice despre scriitor;
●determină conţinutul de idei şi mijloacele artistice;
●demonstrează că poezia este un omagiu adus operei eminesciene;
●îşi exprimă dragostea faţă de marele poet;
●recită şi citeşte expresiv poezia;
|
|
Tema Marelui Război.
Motivul sacrificiului în opera scriitorului
|
|
2
|
Ion
VATAMANU
“Mama”
Rolul repetiţiei şi al dialogului imaginat în exprimarea sentimentelor şi sacrificiilor materne. Mesajul umanist al operei.
Citirea expresivă a poeziei în proză.
Teoria literaturii. Poezia în proză.
Lectură individuală. I. Vatamanu. “Viaţa”.
Paralelism literar. G. Vieru .“Război”; “Cămaşele”; O.Berdnic. “Mama”.
Analogii în artă. Arta plastică.
M. Ivasiuc, tabloul “Mama”.
Muzică. D. Şostakovici, simfonia a şaptea.
|
●cunoaşte scurte date biografice despre autor, operele acestuia;
●identifică conţinutul poeziei; noţiunea de poezie în proză;
●determină rolul mijloacelor artistice în exprimarea sentimentelor şi sacrificiilor mamei;
●descoperă tema; ideea operei exprimîndu-şi atitudinea;
●recită un fragment din operă;
|
2
|
George
MENIUC
“Scripca prietenului meu”.
Subiectul povestirii. Mijloace artistice de evocare a chipului lui Filipaş şi al mamei: peisajul polifonic, portretul, descrierea interiorului, dialogul, monologul, detaliul artistic. Rolul personajului-narator.
Teoria literaturii. Naraţiunea (repetare). Descrierea.
Lectură individuală. G. Meniuc. “Ultimul vagon” (povestiri la alegere).
Paralelism literar. P. Zadnipru. “Tabloul fără colţ”,
P. Cruceniuc. “De mai ţin eu arma încărcată”;A. Cibotaru. “Fiţi cu ochii în patru”.
Analogii în artă. Arta plastică.
A. Plastov. “A trecut fascistul”.
|
●cunoaşte scurte date biografice despre autor; conţinutul povestirii, eroii; noţiunile de teorie literară;
●determină mijloacele de evocare a eroilor operei; tema, ideea;
●caracterizează eroii expunîndu-şi părerea;
●povesteşte conţinutul, alcătuieşte planul desfăşurat al povestirii;
|
5
|
Taina muncii şi a creaţiei
în opera lui I. Druţă.
Ion
DRUŢĂ
“Sania”
Ideea dăruirii totale pentru atingerea perfecţiunii în artă. Motivul sacrificiului, conflictul psihologic al nuvelei.
Teoria literaturii. Portretul literar (repetare).
Lectură individuală. I. Druţă. “Dor de oameni”.
Paralelism literar. N. Labiş “Meşterul”.
“Odihna”. Nuvela – odă dedicată omului muncii. Chipul mătuşii de la Năduşita.
Semnificaţia titlului.
Teoria literaturii. Nuvela .
Lectură individuală. I. Druţă. “Horodişte”; “Rubanca”.
Paralelism literar. B. Istru. “Laudă mîinilor”; G. Vieru. “Către plugar”; P. Tîcina. “Cîntecul tractoristei”.
“Odihna”
Nuvela-odă dedicată omului muncii. Chipul mătuşii de la Năduşita.
Semnificaţia titlului.
Teoria literaturii. Nuvela .
Lectură individuală. I. Druţă. “Horodişte”; “Rubanca”.
Paralelism literar. B. Istru. “Laudă mîinilor”; G. Vieru. “Către plugar”; P. Tîcina. “Cîntecul tractoristei”.
|
●cunoaşte scurte date biografice despre autor, operele sale;
●caracterizează eroii nuvelelor;
●redă tema, ideea, motivele operelor;
●caracterizează eroii principali;
●identifică personajele;
●comentează semnificaţia titlului nuvelei “Odihna”;
●citeşte, povesteşte conţinutul operelor;
●determină rolul autorului în text;
●discută despre timpul şi spaţiul desfăşurării acţiunii;
●îşi expune părerea despre frumuseţea relaţiilor umane;
|
2
|
Grigore
VIERU
“Casa părintească”
Meditaţii lirice privind sentimentul casei şi al meleagului. Gradaţia zbuciumului sufletesc. Compoziţia inelară a poeziei.
Teoria literaturii. Structura inelară a poeziei.
Lectură individuală.Gr. Vieru. “Mamei”.
Paralelism literar. A. Dovjenko. “Mama”.
Analogii în artă. Arta plastică.
C. Bilocur, tabloul “Pămînt natal”.
|
●cunoaşte date biografice despre poet;
●determină conţinutul de idei; meditează asupra sentimentelor pe care le nutreşte eroul liric faţă de casa părintească, meleag;
●citeşte expresiv, recită poezia;
● îşi exprimă părerea personală faţă de mesajul operei;
●Identifică tipul rimei în poezie;
●urmăreşte gradaţia zbuciumului sufletesc;
|
3
|
Mihail CIBOTARU
“Cîntec fără nume”
Subiectul povestirii. Dramatismul situaţiei descrise. Portretul psihologic al personajului principal. Mesajul etic şi umanist al povestirii.
Teoria literaturii. Detaliul artistic (repetare).
Lectură individuală. M. Cibotaru. “Lupul”.
Paralelism literar. V. Korolenko. “Muzicantul orb”; G.Dimitriu. “Sonata lunii”.
Analogii în artă. Muzică. “Sonata lunii” de L.V. Bethoven.
|
●cunoaşte scurte date biografice despre autor, operele acestuia;
●înţelege conţinutul; tema; ideea;
●sesizează mesajul etic şi umanist al operei;
●caracterizează eroii;
●determină ideea operei;
●înţelege ce este detaliul artistic;
●îşi expune părerea;
●citeşte, povesteşte conţinutul;
|
2
|
Literatura plaiului natal
Emilian
BUCOV
“Mormîntul frăţesc”
Răscoala de la Tatarbunar – tablou tragic din istoria poporului moldovenesc.
Teoria literaturii. Liniile de subiect într-o operă literară.
Lectură individuală. Em. Bucov. “Corabie roşie”; cîntecul revoluţionar “Tatarbunar”; A. Barbiusse. “Călăii”; B. Istru. “Tatarbunar”.
Paralelism literar. A. Vlahuţă. “1905”
Analogii în artă. Arta plastică. B. Obuh. “Eliberare”.
|
●cunoaşte date biografice despre autor, oprele lui; conţinutul operei, eroii; no-ţiunile de teorie literară;
determină tema; ideea;
●citeşte chibzuit, expresiv;
●povesteşte conţinutul evidenţiind liniile de subiect;
●îşi exprimă părerea despre faptele descrise în operă;
|
2
|
Din literatura română
(o operă la alegere)
Ion Luca
CARAGIALE
“D-l Goe”
Comic de limbaj şi filon satiric – procedee de reflectare în schiţă a imaginii moravurilor familiei burgheze din sec. XIX.
Teoria literaturii. Schiţa.
Lectură individuală. I. L. Caragiale. “Bacalaureat”.
Nicolae
LABIŞ
“Scrisoare mamei”.
Evocarea prin detalii sugestive a datinilor de Anul Nou. Atmosfera de basm a poeziei. Funcţia mijloacelor poetice: tropii, repetiţia, anafora, enumeraţia. Chipul mamei şi mesajul etic al poeziei.
Teoria literaturii. Metonimia.
Lectură individuală. N. Labiş. “Puiul de cerb”.
|
●cunoaşte scurte date biografice despre unul din autori, opera acestuia; conţinutul schiţei;
●determină procedeele de reflectare a moravurilor familiei burgheze din sec. XIX;
●caracterizează eroii, expunîndu-şi părerea personală;
●citeşte espresiv;
●povesteşte rezumativ conţinutul schiţei;
●comentează poezia;
|
20
| |
2
|
POEZIA (sec. XVIII - XIX)
Robert
BURNS
(1759-1796), poet scoţian. (o operă la alegere)
“Sărăcie onestă”
Concepţiile poporului despre dreptate şi cinste. Măiestria artistică , expresivitatea şi limbajul poetic, inspiraţia folclorică şi cunoaşterea vieţii de toate zilele.
Lectură individuală. R. Burns. “Fata disculţă”.
Analogii în artă. Arta plastică.
V. Favorskii, ilustrarea poeziei “Fata disculţă”.
|
●cunoaşte scurte date biografice despre autor, opera acestuia;
●înţelege conţinutul, tema, ideile, tropii folosiţi de autor; noţiuni de teorie literară;
●comentează poezia;
● îşi expune părerea;
●determină conceptul autorului despre dreptate, cinste; inspiraţia folclorică a poetului la realizarea operei;
●elementele sentimentalismului; tropii;
|
2
|
Jorj Noil
BYRON
(1788-1824) poet englez
“Doresc să fiu copil liber”
sau Vaslii Andreevici
JUKOVSKII
(1783-1852), poet-romantic rus
“Svetlana”
“Doresc să fiu copil liber”
Eroul liric şi sentimentul răzvrătirii, disperării prezente în sufletul lui. Elemente ale romantismului în operă.
Teoria literaturii. Romantismul.
Lectură individuală. J. Byron. “Prometeu”.
Paralelism literar. V. Scott. “Aivengo”.
|
●cunoaşte scurte date biografice despre autor, opera acestuia;
●determină tema, ideea
operei studiate; concepţia, poziţia autorului; tropii;
●sesizează elementele romantismului în operă;
●argumentează poziţia personală;
|
3
|
Mihail Iurievici
LERMONTOV
(1814-1841), poet rus.
“Nourii”, “Cînd cîmpul galben…”, “Pînza pe corabie” .
Singurătatea, dorul de patrie a poetului exilat. Comparaţia – baza construcţiei poeziei. Durerea despărţirii de patrie. Particularităţile intonaţiei.
“Cînd cîmpul galben…”
Versuri pătrunzătoare despre frumuseţea şi armonia naturii. Unitatea muzical-ritmică a poeziei; expresivitatea şi semnificaţia ta-blourilor poetice, lirismul profund.
Lectură individuală. M. Lermontov. “Moartea poetului”.
Teoria literaturii. Rima. Piciorul metric.
|
●cunoaşte date biografice despre poet; opera acestuia;
●redă conţinutul; ideile;
●găseşte tropii folosiţi de autor; noţiuni de teorie literară;
●comentează poeziile;
●îşi expune părerea;
|
4
|
Nikolai Vasilievici
GOGOLI
(1809-1952), scriitor şi dramaturg ucrainean
“Taras Bulba”
Operă istorico-romantică despre trecutul istoric al Ucrainei, obţinerea libertăţii şi formarea conştiinţei naţionale. Chipul eroilor principali: Taras Buliba şi fii săi Bulibenki.
Lectură individuală. N.V. Gogoli. “Mirgorod”.
|
●cunoaşte scurte date biografice despre scriitor;
●identifică tema, ideea;
● apreciază patosul patriotic al povestirii;
●sesizează pitorescul şi lirismul prozei;
●caracterizează chipul eroilor principali;
●îşi exprimă opinia despre personajul principal, apreciază faptele lui;;
|
3
|
Anton Pavlovici
CEHOV
(1860-1904) scriitor şi dramaturg rus
“Cameleonul”, “Grosul şi Ţîrul”, “Răufăcătorul” (1-2 opere la alegre).
Situaţii de comedie, fixate de scriitor şi conţinutul lor. Descoperirea metehnelor omeneşti în opera: laşitatea, tirania şi slugărnicia. Manifestarea slugărniciei în operă.
Lectură individuală. A.G. Cehov. “Povestiri”.
Teoria literaturii. Detaliul artistic în opera satirică.
|
●cunoaşte scurte date biografice despre autor;
●redă subiectul, tema operelor;
●sesizează semnificaţia dialogului şi detaliului artistic;
●înţelege sensul titlului operelor;
●citeşte expresiv unele fragmente;
|
3
|
Artur Conan
DOYLE
(1859-1930), scriitor englez.
Cunoscut autor al culegerii “Aventurile lui Şherlock Holmes”.
Povestirea “Carbunculul albastru” sau “Lenta pestriţă” ( la alegerea profesorului).
Eroul principal al operei lui Doyle.
Trăsăturile uimitoare, capacitatea creatoare a lui Şherlock Holmes.
Particularităţile principale ale genului detectiv: pătrunderea logică a infracţiunii şi descoperirea ei. Fidelitatea lui Şherlock Holmes idealurilor binelui, dreptăţii, fiind gata oricînd să acorde ajutor omului, care s-a pomenit în nenorocire. Particularităţile compoziţiei operei.
Teoria literaturii: Noţiune despre literatura detectivă. Descrierea în proză.
Lectură individuală. S. King. „Cercetările doctorului Uotson”.
|
●cunoaşte scurte date biografice despre autor;
●redă subiectul, tema;
●povesteşte succinct fragmente din povestire;
●descrie oral porteretul eroului principal;
●descoperă trăsăturile de caracter ale lui;
●determină rolul de povestitor în operă;
●lămureşte, care literatură se referă la detective;
●îşi exprimă opinia despre cele citite;
|
3
|
O’ HENRY
(Wiliam Sidni PORTER)
(1862-1910), scriitor american.
“Darurile ursitoarelor”
Semnificaţia titlului. Motive biblice şi viaţa reală a tinerei perechi.
Puterea dragostei şi sacrificiul în numele celor apropiaţi. “Povestea de Crăciun” a soartei lor. Originalitatea subiectului povestirii.
Teoria literaturii. Naraţiunea.
Lectură individuală. O’ Henri. “Ultima frunză”.
|
●cunoaşte scurte date biografice despre autor; conţinutul operei, eroii, tema, ideea; noţiunile de teorie literară; caracterizează eroii;
● sesizează mesajul de idei şi sentimente;
● îşi expune opinia despre frumuseţea relaţiilor umane;
● determină mijloacele artistice şi rolul lor în operă;
|
