au un efect benefic asupra proceselor aterosclerotice coronariene ce implica functia endoteliala stabilizarea placii de aterom si trombogeneza.
MEDICAMENTE ANTIGUTOASE MEDICAMENTE ANTIGUTOASE Guta: - boala metabolica datorita tulburarii metabolismului nucleoproteinelor, fie cu formare exagerata de acid uric, fie cu eliminare insuficienta a acestuia.
- caracterizata prin crize de artrita acuta cu un exces de acid uric in sange si depunerea cristalelor de acid uric in articulatii, cu declansarea reactiei inflamatorii.
Clinic : - Criza de guta (accesul acut);
- Guta cronica
A. Medicamente active in criza de guta A. Medicamente active in criza de guta medicamente cu actiune antiiinflamatoare, eficiente in criza de guta care au ca efect stoparea cat mai activa a atacului de guta si prevenirea aparitiei sale Colchicina blocheaza activitatea polimorfonuclearele neutrofile, inhiband polimerizarea tubulinei, o proteina ce intra in componenta microtubulilor celulari implicati in multe functii ale polimorfonuclearelor (diapedeza si fagocitoza). Astfel impiedica acumularea acestor celule in jurul cristalelor de urati si inhiband procesul inflamator. b. Unele AINS (indometacin, ibuprofen, diclofenac, piroxicam) reprezinta o alternativa terapeutica a colchicinei in criza de guta.
B. Medicamente hipouricemiante B. Medicamente hipouricemiante a. Agenti uricoinhibitori: inhiba formarea acidului uric in organism: alopurinol si acid orotic; 1. Alopurinol compus de sinteza analog al hipoxantinei (precursor al acidului uric) al carui efect hipouricemiant se datoreaza inhibarii xantinoxidazei b. Compusi uricozurici (uricoeliminatori): cresc eliminarea urinara a acidului uric prin inhibarea reabsorbtiei sale in tubul proximal renal Reprezentanti: probenecid, sulfinpiazona, benzbromazona c. Uricolitice: 1. Uratoxidaza preparata din Aspergillus flavus, enzima proteolitica care reduce in mod rapid si prelungit uricemia, prin transformarea acidului uric in alantoina solubila, usor de eliminat urinar. se utilizeaza in tratamentul de urgenta al hiperuricemiei severe din hemopatii maligne tratate cu citostatice, guta severa.
1930 – virus simian, Africa Centrala 1959 – virus mutant – HIV1 Ipoteze - Congo (primul caz) – tardiv demonstrat din probele de sange conservat
- New York City – caz neobisnuit Pneumocystis carinii (subiect 49 ani, deces)
1960 – HIV-2, fragmete virale, Africa de Vest (maimute) 1960 – HIV-2, fragmete virale, Africa de Vest (maimute) 1966 – America, (12 ani ??) 1969 – St Louis, (subiect adolescent, deces) (testare dupa 18 ani a probelor conservate)
1977 1977 - Medic danez Grethe Rask moare de SIDA contractata în Africa.
- prostituată (San Francisco), dă naştere la primul din cei trei copii (mai târziu diagnosticat cu SIDA, mama decedeaza in 1987).
1978 - deces la subiect expuşi la boală în Guineea-Bissau, în 1966 (HIV-2).
1981 – comunitatea medicala recunoaste SIDA - entitate distincta 1981 – comunitatea medicala recunoaste SIDA - entitate distincta Descrisa la un grup de homosexuali (SUA) - Deficit imunitar
- Penumonia PCP (5 cazuri)
- Sarcom Kaposi
Cauza - Virusul imunodificientei umane HIV-1 (retrovirus) (1984)
- HIV-2 (retrovirus)
Posibilitati de transmitere Posibilitati de transmitere - Contact sexual (anal, vaginal)
- Contact cu sange sau produse de sange contaminat
- Comportamente cu risk
- Sex ano-rectal
- Utilizarea acelor contaminate cu sange de catre cei care folosesc droguri injectabile, hemofilici
- Heterosexuali si de la femei fertile catre copii lor in crestere (transmisie verticala)
1996 - 1996
- tari dezvoltate (stabilizare),
- tarile subdezvolate
- 1990-2000 UK
Dostları ilə paylaş:
|