Nicolaus olahus
Yüklə 2,07 Mb. Pdf görüntüsü
|
360 ANTAL GYÖNGYVÉR se luau de el, a fost nevoit să se lupte cu ei. Înfrânt şi redus la tăcere cu trupele sale – în care avea un număr de mai bine de cinci sute de călăreţi – de secuii mai puternici datorită mulţimii lor, el a fost rănit (dacă bine-mi amintesc) în douăzeci de locuri. În această ciocnire, mulţi din militarii săi au fost omorâţi; partea cea mai mare, jecmănită de lucruri, s-a întors, cu chiu-cu vai, acasă; între ei au căzut şi trei călăreţi de-ai tatălui meu, ceilalţi întorcându-se pe jumătate sfâşiaţi.” 171. V. în Erdély öröksége. 172. OH/16-17: “Este extrem de bogată în potârnichi, sturzi, cocoşi de munte şi în alte variate soiuri de păsărele, în cerbi, cerbi lopătari mistreţi, iepuri. Pe deasupra, este atât de însemnată datorită pădurilor, crângurilor, viilor, păşunilor, grânelor şi diferitelor legume necesare traiului omenesc, încât nu pare să-i lipsească nimic din cele ce ţin fie de hrană, fie de desfătare. Aceasta a oferit, singură, deplină şi dulce încântare regelui Ludovic II şi reginei Maria, principii mei, care îşi bucurau inima atât prin vânarea sălbăticiunilor şi a păsărilor, cât şi prin alte lucruri, când eliberaţi uneori de îndeletniciri mai grele, şi-au primenit astfel sufletele.” 173. Ibidem, p. 20: “După moartea, pe câmpul de la Mohács, a regelui Ludovic – care a survenit în anul 1526, la 29 august – Buda fiind apoi ocupată pe 8 septembrie [a anului] următor, turcul în parte a rupt, în parte, după smulgerea argintului pentru alte scopuri, a împrăştiat toate aceste volume.” 174. Ibidem, p. 22: “Tot aici, în trei sau patru locuri, mai sunt ape termale şi sub cerul liber, toate miraculos de tămăduitoare. Unele din acestea se află la nici zece paşi de malul Dunării, sub cerul liber: în acestea obişnuiau să se spele ţăranii, cultivatorii de viţă-de-vie, rămânându-le afară doar capul şi umerii. Aceasta oferă privitorilor oarecum perspectiva unui tablou al învierii universale, pictat pe pereţii unui lăcaş sfânt.”
175. Ibidem, p. 29: “Acest palat, dincolo de frumuseţea aşezării, este într-atât împodobit cu construcţii scumpe, încât pare să întreacă, fără discuţii, clădirile celor mai multe stăpâniri şi, câte ţări am străbătut până astăzi, nicăieri nu am văzut săli decorate cu un asemenea fast. Numai chiar în Luteţia, în capitala parisiilor, în locul pe care poporul îl numeşte Palatul Parlamentului, unde se alcătuiesc legi şi se desfăşoară activitatea regelui, am văzut o singură încăpere asemănătoare acestora şi sălilor de la Buda, măiestrită, cu grinzile şi tavanul aurite.”
pun în mişcare o moară. Este un lucru de mirare a auzi că apa rece ca gheaţa a Dunării şi termele irump în acelaşi loc, aproape atingându-se, şi-n aceleaşi vâne.”
când în plină zi, care mistuie vinul grozav de dulce, dat pe gâtlej fără măsură la Pesta şi, de-a lungul a [multe] ore, se dezaburesc şi se limpezesc de el.”
ducat, s-au cumpărat aici şi în alte locuri învecinate în jur de o mie de peşti-lup sau NICOLAUS OLAHUS – PERMANENŢE UMANISTE 361
ştiuci, amestecaţi cu crapi, a căror lungime era de o jumătate de cot, iar lăţimea nu scădea sub o palmă.”
devastat acum de turci, dar bogat în peşte. Că a văzut apa Timişului parcă întunecată din cauza puzderiei peştilor. Că un oarecare morar chiar şi-a cufundat năvodul în râu şi a scos, ca dintr-un iaz, aşa o grămadă de peşte, încât plasa abia a putut să îi ţină. Acela, din toată mulţimea lor, a ales nu mai mult de un singur peşte, mai mare decât ceilalţi, resul i-a aruncat pe uscat, fapt pentru care el s-a mâniat nespus pe morar, pentru prăpădirea atâtor peşti grozavi.”
valorează şi poate fiecare, ca oaste şi ca forţă.” 183. Ibidem, p. 102: “Ai noştri hotărăsc să moară mai degrabă decât să evite lupta, să renunţe la teritoriu şi să întineze gloria vechii lor virtuţi, câştigată deja cu atâtea eforturi şi primejdii.”
Plutah (“Ambele, şi bun rege şi puternic luptător”, cf. variantei latine propuse de ed. Kollarius la p. 105).
obiceiul stăpânirilor pe care le supusese înainte. Cel pe care însuşi îl folosea era din mătase, împodobit cu aur şi cu perle întreţesute, cu pietre preţioase interpuse; stâlpii săi [erau] din aur; legăturile şi încheieturile de îmbinare ale acelora le decorau briliante. Celălalt, în care erau ţinuţi caii, [era] pe de-a-ntregul din mătase. Patul în care dormea, apoi obiectele de [servit] masa şi [cele] pentru ospeţe şi de bucătărie, şeile, podoabele şi restul harnaşamentului cailor [erau] ornate cu aur şi perle.”
ţifică şi Enciclopedică, Buc., 1982, cap.XXXI, pp. 559-561. 188. V. Nicolaus Olahus, Genesis filiorum serenissimi Regis Ferdinandi Ro- man. Hungariae et Bohemiae et Domini mei clementissimi ex serenissima Anna regina natorum, Praga, 1549, în Martinus Georgius Kováchich, Scriptores rerum Hungari- carum minores inediti, vol. I, cap. IX, p. 41 sqq., Budapesta, 1798 şi Nicolaus Olahus, Brevis descriptio cursus vitae Benedicti Zercheky secretarii cancelariae regiae sub Ferdinando I, (1568?), în Martinus Georgius Kováchich, Op.cit., I, cap. XXV, pp. 154-155. 189. OA/108: “Fiul lui Bendeguz, nepotul marelui Nemroth, crescut în Engadi, prin voia lui Dumnezeu rege al hunilor, mezilor, goţilor, danezilor, spaima lumii.” 190. NOHA/196: “A spus că […] stelele cad înaintea lui, că pământul tremură, că el este maiul lumii întregi.” Yüklə 2,07 Mb. Dostları ilə paylaş:
|