Program naţional de protecţie integrată a plantelor pentru anii 2018-2027 Capitolul I dispoziții generale și terminologie 1



Yüklə 302,76 Kb.
səhifə1/5
tarix03.05.2018
ölçüsü302,76 Kb.
#41354
  1   2   3   4   5

Anexa nr. 1

la Hotărîrea Guvernului nr.123

din 2 februarie 2018
PROGRAM NAŢIONAL

de protecţie integrată a plantelor pentru anii 2018-2027
Capitolul I

DISPOZIȚII GENERALE ȘI TERMINOLOGIE
1. Programulnaţional de protecţie integrată a plantelor pentru anii 2018-2027 (în continuare – Program) este un document de planificare strategică pe termen lung, care stabileşte scopul, obiectivele specifice şi acţiunile prioritare ce urmează a fi implementate în vederea asigurării unui management corect al organismelor dăunătoare şi a aplicării sistemului integrat de protecţie a plantelor.

Protecția integrată include asocierea metodelor chimice, fizice, biologice în combinație cu cele agrotehnice, aplicate în cadrul ecosistemelor agricoleținînd cont de compatibilitate. Tratamentele fitosanitare, aplicate în funcție de pragul economic de dăunare, diminuează numărulacestora și favorizează factorii naturali de combatere care reglează/limitează populațiile organismelor dăunătoare.


2. Scopul principal al Programului constă în optimizarea tratamentelor fitosanitare prin reducerea presiunii cantitative de produse de uz fitosanitar la o unitate de suprafaţă agricolă, în vederea asigurării consumatorilor cu produse vegetale de calitate și sigure și a unui mediu sănătos de viaţă.
3.Punerea în practică a măsurilor şi a principiilor protecţiei integrate a plantelor la nivel național se va axa pe utilizarea raţională a produselor de uz fitosanitar pentru combaterea dăunătorilor, bolilor și buruienilor, prin aplicarea metodelor alternative de protecţie a plantelor, implementarea tehnologiilor avansate de cultivare şi a bunelor practici agricole (BPA), sigure și prietenoase mediului.
4. În sensul prezentului Program se definesc următoarele noţiuni principale:

buletin de avertizarecomunicat sau anunț pe termen scurt, care conține informații (avertizare) privind atenționarea operatorilor asupra apariției, dezvoltării organismelor dăunătoare și asupra măsurilor de combatere a acestora;

organism dăunător – orice specie, varietate sau biotip de origine vegetală ori animală sau orice alt agent patogen, inclusiv viruşi, micoplasme, care este dăunător plantelor şi produselor vegetale;

prag economic de dăunare– nivelul populației de organisme dăunătoare care produc pierderi justificate din punct de vedere economic, superioare costurilor totale ale tratamentelor cu produse de uz fitosanitar;
sistem integrat de protecţie a plantelor – sistem de combatere a organismelor dăunătoare caracterizat prin aplicarea raţională a unei combinaţii de măsuri ştiinţifice biologice, biotehnologice, chimice, fizice, agrotehnice ori de măsuri de selecţie a plantelor, în cadrul căruia produsele de uz fitosanitar sînt limitate la strictul necesar pentru a menţine prezenţa organismelor dăunătoare sub limita de la care se produc daune sau pierderi economice inacceptabile.

Capitolul II

IDENTIFICAREA PROBLEMEI
Secțiunea 1. Situaţia actuală în agricultură
5. În Republica Moldova agricultura este o ramură а economiei naţionale, contribuind anual la formarea PIB-ului cu cca 12-13%, în ansamblu cu industria de prelucrare a materiei prime agricole acest indice fiind de cca 24%,ceea ce constituie aproximativ 60% din volumul total al exporturilor.
6. Suprafața totală a terenurilor cu destinaţie agricolă constituie 2499,6 mii ha, sau 73,9% din fondul funciar, inclusiv teren arabil – 1822,9 mii ha. Plantațiile multianuale ocupă o suprafaţă de cca 288,9 mii ha, inclusiv livezi – 132,5 mii ha și viță devie – 136,2 mii ha.
7. În sectorul agrar al Republicii Moldova, conform datelor statistice, activează cca 390 mii de gospodării individuale şi ţărăneşti, cca 1550 de întreprinderi corporative şi cca 600 mii de gospodării casnice auxiliare. Astfel, în sectorul agricol sînt antrenate cca 30% din totalul populației.
8. În perioada anilor 2013-2015 produsul intern brut pe ţară s-a majorat de la 100,5 pînă la 121,8 miliarde de lei. În perioada indicată agricultura, ca ramură importantă a economiei naţionale, a înregistrat o creștere lentă a producţiei globale (vegetală și animalieră), estimată la 23,8 miliarde de lei în anul 2013 şi, respectiv, 26,8 miliarde de lei în anul 2015 (figura 1).





Figura 1
9.În vederea dezvoltării sectorului agrar, Guvernul Republicii Moldova promovează politica de susţinere a producătorilor agricoli, consolidare a terenurilor agricole, asigurare a securității și siguranței produselor alimentare de origine vegetală și animală, dezvoltare şi diversificare a infrastructurii de producţie şi procesare, dezvoltare rurală, adaptare a sectorului agricol la schimbările climatice. Pentru a asigura competitivitatea producţiei autohtone pe piaţa internă şi pe cea externă, anual se întreprind măsuri de susţinere şi subvenţionare a producătorilor agricoli în volum de cca 500 milioane de lei.
10. Activităţile în sectorul agrarsînt influenţate periodicde diverse riscuri cu impact negativ asupra competitivităţii acestuia. Cele mai frecvente riscuri sînt condițiile climatice, în special seceta, inundațiile, îngheţurile, care în ultimii ani au influențat considerabil volumul producţiei globale a principalelor culturi agricole, precum porumbul pentru boabe, floarea-soarelui, sfecla de zahăr și cartoful. Riscurile menţionate au influenţat negativ rezultatele anului 2012. Productivitatea culturilor agricole, conform datelor Biroului Naţional de Statistică, a înregistrat o scădere cu cca 45-50%, comparativ cu media anuală pentru anii 2012-2015 (tabelul 1).

Tabelul 1

Suprafaţa și volumul producţiei globale

a principalelor culturi agricole în anii 2012-2015


Culturi

2012

2013

2014

2015

mii ha

mii tone

mii ha

mii tone

mii ha

mii tone

mii ha

mii tone

Cereale și leguminoase boabe, inclusiv:

930,0

1206,3

964,7

2680,8

940,4

2922,4

949,6

2206,4

grîu (de toamnă şi de primăvară)

316,1

495,2

366,6

1008,6

348,6

1101,7

345,5

922,3

orz (de toamnă şi de primăvară)

92,7

117,9

103,9

218,6

96,8

220,6

84,5

178,8

porumb pentru boabe

491,8

572,4

466,2

1419,2

467,8

1556,2

492,8

1076,8

Culturi tehnice, inclusiv:

403,6

-

399,5

-

437,7

-

434,9

-

sfecla de zahăr

31,2

587,0

28,8

1009,0

28,1

1356,2

21,9

537,5

floarea-soarelui

299,3

296,2

297,7

504,5

319,7

547,5

330,3

484,8

Cartoful, legume și bostănoase, inclusiv:

64,6

-

65,6

-

63,1

-

57,3

-

cartoful

24,5

182,0

23,8

239,5

22,8

268,0

22,1

158,2

legume

pe cîmp deschis



32,0

231,1

33,4

291,6

31,9

327,2

27,6

245,8

Plantații pomicole și arbuști fructiferi

119,5

379,8

122,1

419,0

122,3

497,3

135,6

485,5

Plantații viticole

140,7

505,9

136,7

612,7

140,4

593,9

135,4

598,7


11. Instabilitatea volumului producţiei agricole este cauzată de implementarea insuficientă a mecanismelor de diminuare a riscurilor, dependenţa de condiţiile climatice, nivelul scăzut de aplicare a tehnologiilor agricole avansate (soiuri rezistente la secetă, la organisme dăunătoare, respectarea asolamentelor, tehnologiilor de cultivare, altele), intemperii.
12. Implementarea managementului integrat al dăunătorilor, protecţiei plantelor şi tehnologiilor de cultivare în condiţiile Republicii Moldova, la nivel de exploataţie agricolă, este condiţionată de un şir de probleme obiective şi subiective specifice, precum:

1) parcelarea terenurilor;

2) insuficienţa de specialişti în domeniul dat;

3) tratamente fitosanitare fără respectarea pragului economic de dăunare;

4) insuficiența de cunoștințe/experiență a fermierilor despre efectuarea monitorizării stării fitosanitare a culturilor agricole;

5) utilizarea ineficientă a prognozelor şi avertizărilor privind apariţia şi combaterea organismelor dăunătoare;

6) respectarea parţială a asolamentelor;

7) utilizarea materialului semincer necertificat;



8) insuficiența mijloacelor financiare pentru procurarea maşinilor şi echipamentelor pentru efectuarea tratamentelor fitosanitare.
Secțiunea a 2-a. Analiza fitosanitară, monitorizarea şi prognoza organismelor dăunătoare
13. Organismele dăunătoare răspîndite pe teritoriul Republicii Moldova, anual, în funcție de condițiile climatice, pot provoca pagube semnificative culturilor agricole, estimate la cca 25-30% din recolta preconizată. Modificarea structurii suprafeţelor de cultivare a culturilor agricole, nerespectarea tehnologiilor de cultivare, majorarea suprafețelor terenurilor agricole nelucrate, parcelarea acestora creează premise pentru diseminarea organismelor dăunătoare, fapt ce afectează culturile agricole prin diminuarea productivităţii şi calității produselor vegetale.
14. Conform evaluărilor efectuate de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), pierderile anuale de recolte provocate de boli şi dăunători se estimează la peste 185 miliarde de dolari SUA. La nivel global, culturile agricole şi recoltele acestora sînt afectate de cca 18 400 de specii de organisme dăunătoare, dintre care peste 8000 de specii sînt insecte fitofage și 9600 – microorganisme patogene, inclusiv 800 de specii de buruieni.
15. În ultimii 25 de ani, în Republica Moldova, componența organismelor dăunătoare este estimată ca fiind constantă, cu excepția insectelor care denotă o creștere ca număr de specii de la 130 în anul 1990, pînă la 140 în anul 2015 (tabelul 2).

Tabelul 2
Numărul organismelor dăunătoare şi impactul acestora

asupra productivităţii culturilor agricole

Indici

La nivel global

Comunitatea Statelor Independente

Republica Moldova

pînă

în anul 1990

după anul

1990

1. Numărul speciilor organismelor dăunătoare, inclusiv:

18 400


1400


600


610


insecte

8000

600

130

140

ciuperci patogene

6000

400

200

200

bacterii fitopatogene

2000

200

120

120

virusuri fitopatogene

1600

100

100

100

buruieni

800

100

50

50

2. Periodicitatea apariţiei focarelor de organisme dăunătoare cu impacturi necontrolate

În fiecare an

O dată la 2-4 ani

La 2-4 ani –focare de boli;

la 5-7 ani – focare de dăunători



La 2-3 ani – focare de boli;

la 4-5 ani – focare de dăunători



3. Volumul pesticidelor utilizate pentru combatere (mii tone)

15000

750

46

2,5-3,0

4. Pierderi cauzate de organismele dăunătoare

185,0 mld dolari SUA

-

-

2,0-2,5

mld lei



16. Protecţia fitosanitară a culturilor agricole contra organismelor dăunătoare se efectuează prioritar prin utilizarea produselor chimice, datorită eficienţei sporite şi rapide a acestora. Sortimentul produselor de uz fitosanitar omologate se utilizează pentru combaterea a 466 de organisme dăunătoare. De facto, monitorizarea fitosanitară se efectuează pentru 310 organisme dăunătoare (inclusiv 150 de dăunători, 110 agenți patogeni și cca 50 de specii de buruieni), sau cu 156 de organisme dăunătoare mai puţin, ceea ce constituie 33,4% din totalul acestora.
17. Organul de control fitosanitar, reprezentat de Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, asigură monitorizarea organismelor dăunătoare prin supravegherea stării fitosanitare a semănăturilor şi plantaţiilor multianuale, prognozarea dezvoltării populaţiilor, răspîndirea acestora pe teritoriul țării, inclusiv frecvenţa, intensitatea şi gradul de dăunare.

Monitorizarea suprafețelor agricole ale întreprinderilor corporative se realizează în scopul determinării termenelor şi măsurilor de protecţie a plantelor, însă suprafețele gospodăriilor țărănești și auxiliare nu sînt cuprinse în totalitate de aceste investigații, din cauza insuficienţei de specialişti în domeniu.


18. Sistemul de monitorizare și prognoză a organismelor dăunătoare include:

1) observări sistematice asupra fenologiei culturilor agricole în raport cu stadiile de dezvoltare a dăunătorilor şi bolilor, cu efectuarea cercetărilor de traseu;

2) identificarea focarelor pentru combaterea şi prevenirea diseminării organismelor dăunătoare;

3) acumularea şi sistematizarea rezultatelor monitorizării răspîndirii organismelor dăunătoare pentru elaborarea prognozelor dezvoltării acestora;

4) determinarea arealului de răspîndire a dăunătorilor şi a bolilor culturilor agricole;

5) prognozarea dezvoltării organismelor dăunătoare pe baza indicilor climatici;

6) avertizarea periodică a producătorilor agricoli privind apariţia organismelor dăunătoare, cu indicarea termenelor de efectuare a măsurilor fitosanitare;

7) controlul respectării regulilor privind utilizarea produselor de uz fitosanitar.


19. În baza informaţiilor obținute ca urmare a monitorizării organismelor dăunătoare, se întocmesc prognoze de lungă durată – anuală și de scurtă durată – trimestrială, inclusiv buletine de avertizare privind evoluţia speciilor dăunătoare (criteriul biologic), racordate la fazele de dezvoltare a plantelor agricole (criteriul fenologic) şi la indicii hidrometeorologici (criteriul ecologic). În baza acestor informaţii, anual, se editează publicaţia „Pronosticul răspîndirii dăunătorilor şi bolilor principale ale culturilor agricole şi recomandări de combatere a acestora”, în scopul informării producătorilor agricoli privind evoluția dezvoltării organismelor dăunătoare, cu recomandări de prevenire a răspîndirii acestora, inclusiv de efectuarea tratamentelor fitosanitare.
20. Responsabilitățile inspectorilor fitosanitari includ monitorizarea suprafeţelor culturilor agricole, rezervei biologice şi potenţialului organismelor dăunătoare din zona gestionată, sortimentului produselor de uz fitosanitar utilizate (chimice și biologice), maşinilor/utilajelor şi a termenelor optime de aplicare a tratamentelor fitosanitare. Pentru executarea conformă a atribuțiilor menționate supra, inspectorii fitosanitari responsabili de monitorizarea fitosanitară nu dispun de suficiente cunoștințe în domeniu, nu dețin teren entomofitopatologic și suficientă dotare cu echipament performant (binoculare, stereomicroscoape, cîntare cu torsiune, capcane feromonale, capcane cu lumină, cutii entomologice pentru colecţia de insecte etc.).
21. Serviciul monitoring fitosanitar și managementul crizelor din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor necesită restructurare prin întărirea capacităților tehnice în vederea optimizării activităților de monitorizare fitosanitară a culturilor agricole şi a speciilor de organisme dăunătoare, confirmarea pragului economic de dăunare, publicarea recomandărilor de combatere, cu promovarea implementării sistemului de protecţie integrată a plantelor, editarea pliantelor, a fișelor fitosanitare pentru speciile de organisme dăunătoare (denumirea și caracteristica organismului dăunător, planta-gazdă, simptomele și gradul de dăunare, măsuri de prevenire și combatere), alte materiale informative şi de instruire pentru producătorii agricoli.
22. Domeniile fitosanitar, protecției plantelor, managementului produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor, siguranţei produselor vegetale, evaluate actualmente prin prisma evidențierii punctelor tari, punctelor slabe, oportunităţilor şi amenințărilor (analiza SWOT),sînt reflectate în tabelul 3.
Tabelul 3

Kataloq: UserFiles -> File -> 2018
File -> Q: My business travel is really upsetting both my work and home life. Twice a month I fly from the west coast to the east for business. I have no choice
File -> Konflikt w miejscu pracy Paweł Koch
File -> Dərman vasiTƏSİNİN Əlavə TƏSİRİ haqqinda biLDİRİŞ karti
File -> Biedrība „Gaismas stars” metodiskais materiāls apmācības programma „Psihiatrijas pakalpojumu lietotāju tuvinieku atbalsta – izglītojošās grupas”
File -> Saldırganlık; bir kişinin diğer insanlara yönelik, zarar verme tehdidi veya gerçek zarar verme davranışıdır. Bu tür davranışlar, sağlıklı bir bireyin davranış biçimi olmasa da her zaman bir psikiyatrik bozukluk zemininde oluşmayabilir
2018 -> Instrucţiune privind aplicarea sigiliilor de protecţie pe maşinile de casă Şi control
2018 -> Application Form I. General Information (Please print or type.) Applicant:  
2018 -> Acord între Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind readmisia persoanelor

Yüklə 302,76 Kb.

Dostları ilə paylaş:
  1   2   3   4   5




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©genderi.org 2023
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə