1. sinteza raportului instituţiei avocatul poporului pe anul 2011
Yüklə 2,05 Mb. Pdf görüntüsü
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Această diferenţă este dictată de reglementările interne în ceea ce priveşte actele de identitate.
Reţeaua europeană a ombudsmanilor
BULETIN INFORMATIV NR. 1/2012 AVOCATUL POPORULUI
22
CU PRIVIRE LA CONVENŢIA PRIVIND STATUTUL APATRIZILOR, ADOPTATĂ LA NEW YORK LA 28 SEPTEMBRIE 1954 ŞI CU PRIVIRE LA INEXISTENŢA UNEI PROCEDURI PRIVIND MODUL DE DETERMINARE A STATUTULUI DE APATRID Prin Legea nr. 362/2005 pentru aderarea României la Convenţia privind statutul apatrizilor, adoptată la New York la 28 septembrie 1954, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1146 din data de 19 decembrie 2005, România (cu ocazia depunerii instrumentului de ratificare) a formulat următoarele rezerve:
rezervă dreptul de a elibera documente de identitate doar acelor apatrizi cărora le-a fost acordat de către autorităţile competente dreptul de a rămâne pe teritoriul României permanent sau, după caz, pentru o perioadă determinată, în condiţiile legii naţionale.” 3. Referitor la aplicarea art. 31 din Convenţie „România îşi rezervă dreptul de a expulza un apatrid aflat legal pe teritoriul ei, în condiţiile legislaţiei în vigoare, atunci când a săvârşit o infracţiune.” Având în vedere rezervele formulate se impun câteva precizări: În ceea ce priveşte formularea rezervei cu privire la acordarea ajutorului public
dictată de aspectele de natură financiară pe care le întâmpină statul român. Având în vedere motivul menţionat, face ca rezerva formulată să aibă caracter tranzitoriu, astfel încât, se poate reveni asupra acesteia de îndată ce se constată o îmbunătăţire a situaţiei avute în vedere la formularea acesteia. Privitor la rezerva Statului român la art. 27 din Convenţie, aceasta trebuie înţeleasă în sensul că trebuie făcută o diferenţă între persoanele care se întâmplă să stea în România şi cele care au reşedinţa sau domiciliul în România. Această diferenţă este dictată de reglementările interne în ceea ce priveşte actele de identitate. Astfel, potrivit art. 12 din Ordonanţa de urgenţa Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români , actul de identitate este documentul care se eliberează, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, cetăţeanului român şi care face dovada identităţii, a domiciliului şi, după caz, a reşedinţei titularului acestuia. Totuşi, chiar dacă nu li se eliberează acte de identitate, persoanele fără cetăţenie sunt obligate să solicite înregistrarea actelor şi faptelor de stare civilă la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau, după caz, la primăria competentă. Totodată, persoanele fără cetăţenie sunt obligate să solicite înscrierea de menţiuni pe actele de stare civilă întocmite în registrele de stare civilă române (art. 4 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă).
În plus, facem precizarea că potrivit art. 118 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, Oficiul Român pentru
Reţeaua europeană a ombudsmanilor
BULETIN INFORMATIV NR. 1/2012 AVOCATUL POPORULUI
23 Imigrări, prin formaţiunile sale teritoriale, sau, după caz, Ministerul Afacerilor Externe, prin reprezentanţele diplomatice şi oficiile consulare ale României din străinătate, poate elibera, la cerere, următoarele tipuri de documente de călătorie: a) titlu de călătorie - următoarelor categorii de străini: - apatrizilor domiciliaţi în străinătate, aflaţi temporar pe teritoriul României, care nu mai sunt în posesia unui document de trecere a frontierei de stat şi, din motive obiective, nu pot obţine un asemenea document de la reprezentanţa diplomatică a ţării de domiciliu; - cetăţenilor străini aflaţi pe teritoriul României, care nu mai sunt în posesia unui paşaport naţional şi, din motive obiective, nu pot obţine un document de călătorie de la reprezentanţa diplomatică a statului lor; - apatrizilor cu şedere permanentă în România aflaţi temporar în străinătate, care nu mai sunt în posesia documentelor româneşti de trecere a frontierei de stat; b) paşaport pentru persoana fără cetăţenie - apatrizilor cu şedere permanentă în România, precum şi apatrizilor de origine română, care sunt repatriaţi în baza unor înţelegeri internaţionale la care România este parte. Paşaportul pentru persoana fără cetăţenie face dovada identităţii şi a calităţii de apatrid cu drept de şedere în România şi îi dă dreptul titularului de a ieşi şi de a intra în ţară prin oricare dintre punctele de trecere a frontierei de stat deschise traficului internaţional de persoane. În străinătate paşaportul pentru persoană fără cetăţenie dă dreptul titularului la asistenţă şi protecţie din partea misiunilor diplomatice şi a oficiilor consulare ale României. Paşaportul pentru persoană fără cetăţenie este proprietatea statului roman (art. 120 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002). Referitor la rezerva statului român în ceea ce priveşte art. 31 din Convenţie, menţionăm că motivele care impun menţinerea rezervei referitoare la expulzarea unui apatrid aflat legal pe teritoriul ţării, sunt legate de periculozitatea persoanei fără cetăţenie, care a săvârşit o infracţiune ce se judecă de instanţele române şi care dacă ar rămâne pe teritoriul ţării noastre ar putea comite alte infracţiuni. Facem precizarea că expulzarea ca măsură de siguranţă, se ia numai de instanţa de judecată şi se face în temeiul art. 117 din Codul penal. Din textul de lege menţionat reiese că cetăţeanului străin şi persoanei fără cetăţenie care nu are domiciliu în ţară şi care a comis o infracţiune i se poate interzice rămânerea pe teritoriul ţării. Persoanele prevăzute de textul legal nu vor fi expulzate dacă există motive serioase de a se crede că riscă să fie supuse la tortură în statul în care urmează a fi expulzate. Expulzarea persoanei fără cetăţenie se face în ţara în care îşi are domiciliul. În cadrul procesului penal persoana în cauză beneficiază de toate garanţiile procesuale, pentru asigurarea dreptului la un proces echitabil, inclusiv dreptul la apărare. Măsura poate fi revocată, astfel încât fost expulzat poate reveni în România.
În ceea ce priveşte rezervele formulate, menţionăm că, potrivit art. 38 din Convenţia amintită, „La data semnării, ratificării sau aderării, orice stat poate avea rezerve la articolele prezentei convenţii, altele decât art. 1, 3, 4, 16 alin. 1 şi art. 33 până la art. 42 inclusiv. Orice stat care are o rezervă conform alin. 1 o poate retrage oricând printr-o comunicare în acest sens, adresată secretarului general al ONU”. Prin rezervele formulate, Statul Român a uzat de dispoziţiile legale mai sus menţionate, în condiţiile prevăzute de acestea. Având în vedere cele prezentate, rezervele formulate de statutul român sunt rezonabile şi nu sunt incompatibile cu obiectul şi scopul Convenţiei din 28 septembrie 1954 privind statutul apatrizilor. În plus, considerăm că faţă de faptul că, în primele două cazuri (art. 23 şi art. 27), rezervele au un caracter tranzitoriu, Statul Român poate Yüklə 2,05 Mb. Dostları ilə paylaş:
|