Informaţie operativă

Sectorul real

Industria
În ianuarie-mai 2018 întreprinderile industriale au produs cu 8,1% mai multe bunuri comparativ cu ianuarie-mai 2017. Industria prelucrătoare continuă să fie principala ramura care intensifică creșterea sectorul industrial. Această ramură, ce produce circa 82% din bunurile industriale, a crescut în primele 5 luni ale anului cu 9,4% și a avut cea mai esențială contribuție la creștere (+7,1 p.p. din 8,1%). Contribuție pozitivă a fost asigurată și de sectorul energetic (+1.0 p.p.), care, datorită dinamizării activității întreprinderilor economice, a înregistrat o creștere de circa 4,6%. Totodată, industria extractivă a înregistrat evoluții volatile de la +40% pînă la -14%, acumulând în primele 5 luni un rezultat de -1,1%.

Evoluţia volumului producţiei industriale și structura sectorului industrial, ianuarie-mai (în % faţă de perioada respectivă a anului precedent)

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

În trendul celor mai progresive ramuri industriale care au determinat creșterea sectorului industrial în ianuarie-mai 2018 se mențin: fabricarea de fire şi cabluri electrice (creștere cu circa 39%), producerea de piese pentru autovehicule și motoare (+42%), fabricarea articolelor din sticlă (+47%), prelucrarea fructelor și legumelor (+41%), fabricarea uleiurilor și grăsimilor (+37%), prelucrarea şi conservarea cărnii (+13%), fabricarea băuturilor (+7%), fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (+7,2%), fabricarea altor produse textile (+20%), fabricarea încălțămintei și prelucrarea pieilor (+21%), producția și furnizarea de energie (+4,6%)

În capătul opus al trendului se află industriile care și-au restrâns volumul producției și au contribuit negativ la evoluția sectorului industrial: fabricarea produselor lactate (-15%), fabricarea de maşini şi utilaje de utilizare generală (-26%), fabricarea produselor farmaceutice (-30%), fabricarea articolelor din plastic (-7%), fabricarea cimentului, varului și ipsosului, fabricarea unor produse chimice organice cum este alcoolul etilic.

Principalele ramuri care au influențat evoluția industriei în ianuarie-mai 2018, p.p. (+ influență pozitivă; - influență negativă)

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Extinderea activitățiilor industriale în cadrul Zonelor Economice Libere (ZEL), în special a industriei automotive, a constituit principalul factor care a determinat creșterea industriei în primele 5 luni ale anului 2018. Pe teritoriul ZEL, continuă să se dezvolte și să se extindă proiectele investiționale în domeniul industriei constructoare de mașini, lansate în anul 2017 de către unele companii străine cum sunt: Sumitomo (Orhei), Draexlmaier (Cahul), Coroplast (Căușeni), etc. În rezultat, în ianuarie-mai s-a înregistrat o creștere a producției de fire și cabluri electrice și producției de piese pentru autovehicule și motoare în medie cu circa 40%. Aceste ramuri împreună au reușit să influențeze majorarea indicelui general al producţiei industriale cu 2,0 p.p., asigurând ¼ din creșterea întregului sector.

Evoluția lunară a ramurilor de bază ale industriei automotive, %

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Pe lângă extinderea activității ZEL, un factor de creștere esențial a fost majorarea cererii externe și interne față de produsele autohtone și extinderea și diversificarea pieţelor de desfacere la export. Circa 76% din producția industrială este furnizată pe piața internă și circa 24% - pe piața externă.

Ramurile industriale care exportă cea mai mare parte din producție sunt: fabricarea pieselor pentru autovehicule și motoare (100%), fabricarea produselor textile (85%), fabricarea de fire și cabluri electrice (81%), tabăcirea și fabricarea pieilor (80%), fabricarea îmbrăcămintei (76%), prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor (76%), fabricarea încălțămintei (58%), fabricarea băuturilor (53%). În mare parte, acestea sunt ramurile care au generat cel mai mare impact asupra creșterii sectorului industrial. Respectiv, creșterea competitivității produselor naționale și promovarea acestora pe piețele externe, reprezintă o premisă importantă de consolidare a economiei naționale și de asigurare a unei creșteri economice durabile bazată pe export și producție.

Cererea de pe piața internă, de asemenea, a influențat trendul ascendent al producției industriale. Printre ramurile industriale care au fost favorizate de acest factor sunt: prelucrarea și conservarea cărnii (volumul vânzărilor pe piața internă au crescut cu 18,2%), fabricarea produselor de brutărie (+4,5%), fabricarea produselor din hârtie (+17,6%).

Evoluțiile favorabile ale sectorului agricol din anul trecut continuă să influențeze pozitiv industria alimentară și a băuturilor. În ianuarie-mai 2018 aceasta s-a majorat cu 12%, contribuind la creșterea industriei cu 2,4 p.p. Cele mai productive subramuri ale industriei alimentare au fost: prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor (+41%), fabricarea uleiurilor și grăsimilor (+37%), prelucrarea şi conservarea produselor din carne (+13%), fabricarea băuturilor (+7%), fabricarea produselor de brutărie (+6,4%), prelucrarea și conservarea peștelui (+49%).
Intensificarea industriei prelucrătoare, precum și a activităților economice din alte sectoare economice a determinat creşterea sectorului energetic. În ianuarie-mai 2018, volumul producţiei şi furnizării de energie electrică, termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 4,6% şi a contribuit la creșterea industriei cu 1 p.p. Ponderea sectorului energetic în sectorul industrial constituie 15,6%.
Ca şi în perioada precedentă, industria produselor lactate, industria producătoare de mașini și utilaje de utilizare generală și industria farmaceutică continuă să fie ramurile principale care au impact major negativ asupra sectorului industrial.

Industria produselor lactate continuă trendul descendent de aproape un an. Cu toate că în luna mai ritmul de descreștere a temperat puţin (-6,4%), descreșterea cumulativă a volumului producției de lactate în ianuarie-mai s-a cifrat la 15%, generând cea mai mare influență negativă asupra IPI (-0,6 p.p.). Evoluția ramurii respective este legată de situația din sectorul zootehnic: productivitate scăzută, descreșterea continuă a efectivului de vaci (-10,3% în I semestru 2018), descreșterea producției de lapte (-9,2%) şi concentrarea efectivului de animale în sectorul casnic (peste 95%). De asemenea, sectorul se confruntă cu probleme de competitivitate a producției. Cota exporturilor în ramură este foarte joasă (doar 7% din volumul vânzărilor), iar importurile de lactate în țară sunt în creștere (+9%).

Industria producătoare de mașini și utilaje de utilizare generală (pompe, utilaje pentru agricultură și exploatări forestiere) este o altă ramură ce înregisrează scăderi continui începând cu finele anului 2017. În general, ramura se caracterizează printr-o evoluție instabilă și nesustenabilă: a marcat descreșteri de la -60% pînă la expansiuni de peste 3 ori. În primele 5 luni ale anului 2018 această industrie a înregistrat descreșteri constante (-26% cumulativ). Problema de bază a ramurii respective este competitivitatea scăzută a producției, vânzările pe piața internă și externă fiind în diminuare (-7% - pe piața internă și -56% - pe piața externă).

Industria farmaceutică este în diminuare a șaptea lună consecutiv. Producția de preparate farmaceutice, în primele 5 luni a diminuat cu 30%, având o influență negativă de -0.4 p.p. asupra IPI. Situaţia din industria respectivă poate fi legată de retragerea unor operatori străini de pe piaţa farmaceutică internă, precum și de situaţia concurențială nefavorabilă în sector.

Evoluția lunară a industriei produselor lactate, %	Evoluția lunară a industriei producătoare de mașini și utilaje de utilizare generală %
Sursa: Biroul Naţional de Statistică

Agricultura
Producţia globală agricolă în ianuarie-iunie 2018, a însumat, conform estimărilor preliminare, 5 mild. lei (în preţuri curente), și a înregistrat o creştere de 7,2% (în preţuri comparabile) faţă de perioada respectivă a anului 2017.

Majorarea producţiei agricole a fost determinată, în special, de creşterea producției vegetale cu 54,6%, asigurând 91% din creșterea sectorului agricol din perioada respectivă. Producţia animalieră, de asemenea, a înregistrat o creștere de 0,7%, contribuind la creșterea sectorului cu 0,6 p.p. sau 9% din creșterea totală.

Este de menționat că creșterea producției vegetale din prima jumătate a anului 2018 s-a datorat, în mare parte, recoltării mai timpurii a culturilor agricole. Astfel, către 01.07.2018 erau cultivate suprafețe de aproape 6 ori mai mari comparativ cu 01.07.2017. Totodată, datele demonstrează că sectorul agricol în anul curent a fost afectat de condiţiile climaterice nefavorabile din mai-iunie 2018, când s-a înregistrat un deficit de precipitații semnificativ. Roada medie la hectar a principalelor culturi agricole (grâu, orz, rapiță) este în scădere.

În pofida creșterii semnificative înregistrate, având în vedere faptul că volumul producţiei agricole pentru 6 luni constituie doar circa 15-20% din producţia globală agricolă anuală, precum și ținând cont de factorii ne-sustenabili care au determinat creșterea agriculturii din I jumătate a anului, se poate de anticipat că rezultatul final anual al sectorului agricol ar putea fi mai puțin optimist.

Evoluţia producţiei agricole în semestru I, 2005-2018,

în % față de perioada respectivă a anului precedent
Sursa: Biroul Naţional de Statistică

Creșterea sectorului agricol din I jumătate a anului a fost determinată, în special, de majorarea esențială a volumului producției vegetale (+54,6%). Impact major asupra evoluției agriculturii l-a avut creșterea producției la următoarele culturi: rapița de toamnă (creștere de 17 ori), grâul (creștere de 13 ori), orzul (creștere de 2,5 ori), pomușoare (creștere de 2 ori), fructe sâmburoase (creștere cu 34,5%). Creșterea producției în cazul rapiței, grâului și orzului a avut loc în condițiile majorării suprafețelor recoltate (de circa 20 ori) și descreșterii roadei medii la ha (cu circa 10-30%) ca rezultat al secetei din mai-iunie. În același timp, un factor pozitiv care va recupera parțial impactul secetei asupra recoltei finale a culturilor respective este creșterea suprafețelor însămânțate: în anul 2018 a fost semănat grâu pe suprafețe cu 12% mai mari, rapița – pe suprafețe cu 56% mai mari. Anul 2018 a fost un an favorabil pentru pomușoare și fructe sâmburoase, creșterea producției la acestea datorându-se unei recolte mai bogate comparativ cu anul precedent.

În același timp, scăderi ale producției agricole au fost înregistrate în cazul cartofilor (-61%) și legumelor de câmp (-9%), care au fost determinate, în special, de scăderi ale producției la hectar, dar și a suprafețelor recoltate.

Gradul de influenţă asupra creşterii (+), descreşterii (-) producţiei globale agricole pe principalele produse (p.p. faţă de I semestru 2017)

Sursa: Biroul Naţional de Statistică

Sectorul zootehnic în primul semestru al anului 2018 a înregistrat o creștere nesemnificativă de 0,7%. Acestă creștere a fost determinată de majorarea producţiei (creşterii) vitelor şi păsărilor (în masă vie) (+5,9%), în special în întreprinderile agricole (+15,9%). Totodată, producția de lapte și producţia de ouă s-a diminuat cu 9,2% și respectiv cu 3,7%. Cel mai mare impact negativ asupra sectorului agricol a fost generat de scăderea volumului producției de lapte (-2,2 p.p.). Această evoluție este explicată de micșorarea efectivului de vaci, care în I jumătate a anului a coborât până la circa 110,2 mii capete cu 10,3% mai puțin comparativ cu perioada similară a anului trecut. Situația nefavorabilă în domeniu se datorează inclusiv concentrării efectivului de animale în gospodăriile individuale ale populaţiei, subdezvoltării activităţilor de antreprenoriat și productivității scăzute în sector.

Transportul