Programa examenului de doctorat la specialitatea 10. 01. 08. – Teoria literaturii Chişinău 2010 Autor: Anatol Gavrilov

Genuri literare.

Anticinîi roman. – Moskva, 1969.

Aristotel. Poetica. – Buc., 1956.

Bahtin M. Eposul şi romanul // Probleme de literatură şi estetică. – Buc., 1982.

Bahtin M. Metoda formală în ştiinţa literaturii (P. III. Cap. III. Genul şi realitatea. Critica teoriei formaliste a genurilor). – Buc., 1992.

Bahtin M. Problemele poeticii lui Dostoievski (Romanul polifonic al lui Dostoievski… Dialogul la Dostoievski) – Buc., 19

Bantoş A. Poemul un imperativ al timpului // Creaţie şi atitudine. – Chişinău, 1985.

Bătălia pentru roman. Antologie de A. Saşu şi M. Vartic. – Buc., 1997.

Bileţchi N. Romanul şi contemporaneitatea. Sub red. lui A. Gavrilov. – Chişinău, 1984.

Botezatu E. Poemul moldovenesc contemporan (O naraţiune controversată: poemul. I. În drum spre sinteză. V. Fascinaţia convenţionalului. Elementul oarabolic. 1. Tipuri de alegorii… VI. 1. Principiul epic şi liric de compoziţie. 2. Principiul colajului. 3. Sinteză circulară). – Chişinău, 1981.

Burlacu Al. Camil Petrescu şi însuşirile noi ale romanului. Modele presumtive în romanul lui C. Stere. Un antiutopist modern: Leon Donici // Proza basarabeană: fascinaţia modelelor. – Chişinău, 1999.

Ciobanu-Tofan Alina. Constantin Stere şi Bildungsromanul său // Spiritul loci. Varaţiuni pe o temă. – Chişinău, 2001.

Corbu H. Discursul direct. Aspecte ale publicisticii eminesciene. – Chişinău, 2000.

Corbu H. Speciile comice. Condiţia comicului. Clasificări // Alecsandri şi teatrul. – Chişinău, 1973.

Coroban V. Estetica genului scurt. Originea nuvelei // Studii, eseuri, recenzii. – Chişinău, 1968.

Coroban V. Romanul moldovenesc contemporan. Estetica genului. Ed. II, revăzută. – Chişinău, 1974.

Corti Maria. Genuri literare şi codificări // Principiile comunicării literare. – Buc., 1981.

Curuci L. Poetica lui Eminescu (Poetica genurilor şi speciilor literare. Poetica versului). – Chişinău, 1996.

Curuci L. Sonetul moldovenesc (Studiu, antologie, note). – Chişinău, 1972.

Curuci L. Speciile literare cultivate de V. Alecsandri (Clasificări şi analize). – Chişinău, 2004.

Gacev G.D. Soderjatelinosti hudojestvennîh form. Epos. Lirica. Teatr. – Moskva, 1968.

Levit E. Gheorghe Asachi. Sub red. lui H. Corbu. (Creaţia literară. Vezi caracterizarea speciilor poeziei şi prozei scriitorului. – Chişinău, 1966.

Gavrilov A. Conceptul de roman la Ibrăileanu // Metaliteratură. Vol. 4, 2001.

Gavrilov A. Ibrăileanu şi Bahtin despre poetica specifică a romanului // Metaliteratură, vol. 6, 2002.

Gavrilov A. Reflecţii asupra romanului. – Chişinău, 1986.

Hegel W.Z.G. Prelegeri de estetică. Vol. 2 (Secţia a III-a (continuare). Cap. al III-lea. Poezia. III. Deosebirile de gen ale poeziei. A. Poezia epică. B. Poezia lirică. C. Poezia dramatică. – Buc., 1966.

Hropotinschii A. Evoluţia prozei contemporane. – Chişinău, 1978.

Manolescu N. Arca lui Noe. Eseu despre roman. Vol. 1-3. – Buc.,

Marino Adrian. Genurile literare // Dicţionar de idei literare. – Buc., 1973.

Markiewics H. Genuri şi specii literare // Conceptele ştiinţei literaturii. – Buc., 1988.

Poetica janra i obraza. – Tartu, 1990.

Problema vzaimodeistvia literaturnîh janrov i stilei v zarubejnoi literature XIX-XX vekov. Sbornik naucinîh trudov. – Kalinin, 1990.

Popa M. Tectonica genurilor literare. – Buc., 1980.

Petrescu Camil. Noua structură şi opera lui Marcel Proust // Teze şi antiteze. – Buc,m 1972.

Reizov B.G. Franţuzskii roman XIX veka. – Moskva, 1977.

Russev E.M. Cronografia moldovenească din veacurile XV-XVIII (Premisele apariţiei genului cronicăresc în Moldova). – Chişinău, 1977.

Rusu Liviu. Estetica poeziei lirice. Ed. a 3-a. – Buc., 1969.

Silanţiev I. Teoria recevîh janrov M.M.Bahtina i problema stroenia kursa stilisticeskoi janrovoi naucinoi reci // Bahtin M.M. i gumanitarnaia cultura XX v. – Vilnius, 1995.

Teoria literaturii. Osnovnîe problemî v istoriceskom osveşcenii Kn. 2. Rodî i janrî literaturî (Gacev G. D., Kojinov V. V. Soderjatelinosti literaturnîh form. Meletinskii E. M. Narodnîi epos. Kojinov V. V. Roman-epos novogo vremeni. Problema janrovogo svoeobrazia romana. Skvoznikov V. D. Lirica. Kurghinian M. C. Drama. Borev I. S. Satira). – Moskva, 1964.

Tomaşevski B. Genurile literare. Genurile narative // Teoria literaturii. Poetica. – Buc., 1973.

Vinogradov I. O teorii novellî // Voprosî marksistskoi poetiki. – Moskva, 1972.

Vîrgolici T. Epopeea naţională în literatura română. – Buc., 1980.

Zaharov V. Sistema janrov Dostoevskogo. Tipologhia i poetika. – Moskva, 1985.

Zatonski D. Sistema janrov Dostoevskogo. Tipologhia i poetika. – Moskva, 1985.

Wellek R., Warren A. Teoria literaturii (IV. Studiul intrinsec al literaturii. 17. Genurile literare).

3. 
   Curente literare şi culturale
   

Abusch A. Humanismm und Realismus în der Literatur. – Leipzig, 1971.

Adams Robert M. The Roman Stamp: Frame and Tocade in some Formes of Neo-Classicism. – Berkeley, 1974.

Andreev L. Impresionism. – Moskva, 1980.

Andreev L. Surrealism. – Moskva, 1972.

Anisimov I.I. Sovremennîe problemî realisma. – Moskva, 1977.

Arte poetice. Romantismul. – Bucureşti, 1982.

Balaşova T. V. Aktivnosti realisma: Literaturno-hudojestvennîe discussii na Zapade. – Moskva, 1982.

Beguin A. Sufletul romantic şi versul. Eseu despre romantismul german şi poezia franceză. – Buc., 1970.

Beşfeliu Marin. Realismul literaturii fantastice. – Craiova, 1975.

Bisrtray George. Marxist models of literary realism. – New York, 1978.

Brandes Georg. Principalele curente literare din secolul al XIX-lea. – Buc., 1978.

Burlacu Al. Mişcarea “generaţionistă”. Autohtonismul ca direcţie literară // Mişcarea literară din Basarabia anilor ’30. Atitudini şi polemici. – Chişinău, 1999.

Burlacu Al. Reflexe parnasiene şi antiparnasiene. Simbolişti întîrziaţi. Reacţii şi interferenţe avangardiste // Poezia basarabeană şi antinomiile ei. – Chişinău, 2001.

Burlacu Al. Tehnica narativă în “Povestea” lui Vasile Vasilache. Proza lui Vlad Ioviţă: reminiscenţe neorealiste. Poezia lui Bucov: de la futurism la neogongorism // Critica în labirint. Studii şi eseuri. – Chişinău, 1997.

Călin Vera. Curentele literare şi evocarea istorică. – Buc., 1963.

Călinescu G., Călinescu M., Marino A., Vianu T. Clasicism, baroc, romantism. – Cluj, 1971.

Cărtărescu M. Postmodernismul românesc. – Buc., 2003.

Canţâr Grigore. Mişcările literare avangardiste // Limba română, nr. 7-8, 2004; nr. 9-10, 2004.

Ciobanu Valeriu. Poporanismul: geneză, evoluţie, ideologie. – Buc., 1946.

Ciocanu Iulian. Metamorfoze narative (M.V.Leosa între modernism şi postmodernism). – Chişinău, 1996.

Ciocanu Ion. Rigorile şi splendorile prizei “rurale”. – Chişinău, 2000.

Ciorănescu Al. Barocul sau descoperirea dramei. – Cluj-Napoca, 1980.

Constantinescu I. Introducere în literatura clasică. – Iaşi, 1978.

Corbu H. Din istoria realismului moldovenesc. Ce este un clasic? // În lumea clasicilor. – Chişinău, 1990.

Criticeskii realism XX veka i modernism. Sbornik st. – Moskva, 1967.

De Michell Mario. Avangarda artistică a sec. XX. – Buc., 1968.

Dumitriu Dana. Ambasadorii sau despre realismul psihologic. – Buc., 1976.

Dima A. Aspecte naţionale ale curentelor literare internaţionale. – Buc., 1973.

Egri Peter. Avantgardism and modernity. A comparason of James Joise’s “Ulysses” with Tomas Mann’s “Der Zauberg” and “Lotte in Weimer”. – Budapest, 1972.

Evropeiskii romantism. Sbornik statei. – Moskva, 1973.

Fabre I. Lumieres et romantisme. Energie et nostalgie. – Paris, 1963.

Fedorov F.P. Romanticeskii hudojestvennîi mir: prostranstvo i vremea. – Daugavpils. – Riga, 1988.

Gagiev A. Romantism i realism. Teoria lit.-hudoj. tipov tvorcestva. – Buc., 1972.

Hegel. Prelegeri de estetică. Vol. 2. Partea a II-a. Dezvoltarea idealului în formele particulare ale frumosului artistic. Secţiunea I. Forma simbolică a artei. Despre simbol în general. Diviziune. Secţiunea a II-a. Forma clasică a artei. Introducere despre clasic în general. 1. Independenţa clasicului ca întrepătrundere a spiritului şi a figurii lui naturale. 2. Arta greacă ca existenţă reală a idealului clasic. 3. Poziţia artistului creator în această formă de artă. Cap. al II-lea. Idealul formei clasice a artei. Secţiunea a III-a. Forma romantică a artei. Introducere. Arta romantică în general. 1. Principiul subiectivităţii interioare.

Hocke Gustav Rene. Manierismul în literatură. – Buc., 1977.

Hutcheon Linda. Politica postmodernismului. – Buc., 1997.

Iliescu A. Poezia simbolistă românească. – Buc., 1985.

Ivaşeva V.V. Novîe certî realisma na Zapade. – Moskva, 1986.

Janrovo-stilevaia evoluţia realisma. Sb. nauc. trudov. – Frunze, 1988.

Levit E. Studii de istorie literară (Vezi: Un gen de tranziţie – Cronici şi povestiri istorice în versuri ş.a.). – Chişinău, 1971.

Liotard J.-F. Condiţia postmodernă. – Buc., 1993.

Literaturnîe manifestî zapadnoevropeiskih klassiţistov. – M., 1980.

Literaturnîe napravlenia i stili. Sbornik statei. – Moskva, 1976.

Lovinescu E. Mişcarea modernistă, rezultantă a sincronismului // Istoria lit.rom. contemporane // Scrieri. Vol. 4. – Buc., 1973.

Lovinescu E. Poporanismul intrat în faza istorică. “Viaţa românească”, variaţiunile lui // Op. cit.

Lovinescu E. Sămănătorismul, epocă de decadenţă poetică // Op. cit.

Lukacs Georg. K istorii realisma. – Moskva, 1939.

Mahlin V. L. Nasledie M.M. Bahtina v kontexte zapadnogo postmodernisma // Bahtin M.M. kak filosof. – Moskva, 1992.

Michauld Guy. Mesage poétique du Simbolisme. – Paris, 1947.

Micu D. “Gândirea” şi gândirismul. – Buc., 1975.

Micu. D. În căutarea autenticităţii. 2 vol. – Buc.,

Micu D. Început de secol. 1900-1916. Curente şi scriitori. – Buc., 1970.

Miroponimanie i tvorcestvo romantikov. – Kalinin, 1986.

Muşina Al. Poezia şi crisele modernităţii // Eseu asupra poeziei moderne. – Chişinău, 1997.

Neavangardistskie tecenia v zarubejnoi literature 1950-1960 godov. – Moskva, 1972.

O literaturno hudojestvennîh teceniah XX v. Sbornik statei. – Moskva, 1966.

Ornea Z. Anii ’30. Extrema dreaptă românească. – Buc.,

Ornea Z. Curentul cultural de la “Contemporanul”. – Buc., 1977.

Ornea Z. Junimismul. – Buc., 1966, 1978.

Ornea Z. Poporanismul. – Buc., 1972.

Ornea Z. Sămănătorismul. – Buc., 1971.

Ornea Z. Tradiţionalism şi modernitate în deceniul al treilea. – Buc., 1986.

Ornea Z. Ţărănismul. Studiu socilogic. – Buc., 1969.

Ot klassiţisma k romantismu. Sbornik statei. – Leningrad, 1970.

Păcurariu D. Clasicism şi romantism. Studii de lit. rom. modernă. – Buc., 1973.

Păcurariu Dim. Clasicism şi tendinţe clasice în literatura română. – Buc., 1979.

Palievskii Piotr V. Puti realisma. Literatura i teoria. – Moskva, 1976.

Papu Edgar. Existenţa romantică. Schiţă morfologică a romantismului. – Buc., 1980.

Petrescu Ioana Em. Modernism/postmodernism. Ipoteză // Portret în grup cu Ioana Em. Petrescu. – Cluj, 1991.

Petrescu Liviu. Poetica postmodernismului. – Piteşti, 1996. (Vezi şi bibliografie).

Poetica realisma. Mejvuzovskii sbornik. I-IV. – Cuibîşov, 1982-1985.

Pop Ion. Avangardismul poetic românesc. – Buc., 1969.

Popovici Doru. Romantismul românesc. - Buc., 1972.

Romantismul românesc şi romantismul european. – Buc., 1970.

Problemî realisma / Materialî diskussii o realizme v mirovoi literature. – Moskva, 1957.

Problemî realisma i hudojestvennoi pravdî. Sbornik statei. Vîpusk I. – Livov, 1961.

Problemî realisma i romantisma v zarubejnoi literature XIX i XX vekov. – Tartu, 1981.

Problemî tipologhii literaturnogo proţessa. – Permi, 1978, 1989.

Problemî vzaimodeistvia literaturnîh napravlenii. – Dnepopetrovsk, 1973.

Raymond Marcel. De la Baudlaire la suprarealism. – Buc., 1980.

Realism v zarubejnîh literaturah XIX-XX vekov. – Saratov, 1989.

Realismus und literarische Kommunikation. – Berlin, 1984.

Romantism (Teoria, istoria, kritika). Sbornik statei. – Kazani, 1976.

Romantism i realism v literaturnîh vzaimodeistviiah. – Kazani, 1982.

Şahova Kira A. Vecino obnovliaiuşciisea realism. O tvorcestve sovremennîh zarubejnîh pisateleah. – Kiev, 1984.

Saveleva L.I. Romanticeskie tendenţii v anticinoi literature. – Kazani, 1973.

Skvoznikov V.D. Realism liriceskoi poezii. – Moskva, 1976.

Sovremennîe problemî realisma i modernism. Sbornik statei. – Moskva, 1965.

Sovremennîe zarubejnîe issledovania po romantismu. Ref. sbornik. – M., 1976.

Ţarik K. Tipologhia neoromantisma. – Chişinău, 1984.

Träger Claus. Studien zur Realismustheorie und Methodologie der Literatur wiessenschaft. – Leipzig, 1972.

Turaev S.V. Ot Prosveşcenia k romantismu (Transformaţia gheroia i izmenenie janrovîh struktur v zapadnoevropeiskih literaturah konţa XVIII – naciala XIX v.). – M., 1983.

Vanslov V.V. Estetika romantisma. – Moskva, 1966.

Vianu T. Idealul clasic al omului. – Buc., 1972.

Zalis Henri. Estetica imperfecţiei. Contribuţii la studiul naturalismului românesc. – Timişoara, 1979.

Zamfirescu I. Istoria universală a teatrului. Vol. 3 (Renaşterea. Reforma. Barocul. Clasicismul). – Buc., 1968.

Zamfirescu I. Teatrul european în secolul Luminilor. – Buc., 1981.

Zatonski D. V. Realism – eto somnenie? – Kiev, 1992.

Zatonski D.V. Evropeiskii realism XIX v. – Kiev, 1984.

V. Literatură, societate, cultură şi civilizaţie, democraţie şi totalitarism

Actualinîe problemî kulturî. – Tartu, 1987.

Bahtin M. Otvet na vopros redacţii “Novogo mira” // Estetika slovesnogo tvorcestva. – Moskva, 1979.

Bibler V.S. Ot naukoucenia k loghike kulturî. – Moskva, 1991.

Berdeiaev N. Istoki i smîsl russkogo kommunisma. + Moskva, 1990.

De la Apollo la Faust: dialog între civilizaţii, dialog între generaţii (antologie). – Buc., 1978.

Dinamica culturî: teoretiko-metodologhiceskie aspectî. – Moskva, 1982.

Duţu Al. Cultura română în civilizaţia europeană. – Buc., 1978.

Escarpit R. Literar şi social. – Buc., 1974.

Gabriel A. Almondo, Sidney verba. Cultura civică. – Buc., 1996.

Huntington S.P. Ciocnirea civilizaţiilor şi refacerea ordinii mondiale. – Oradea, 1998.

Koul M., Skribner S. Kultura i mîşlenie. Psihologhiceskie ocerki. – Moskva, 1977.

Lotman I. M. Izbrannîe statii v trioh tomah. T. 1. Statii po semiotike i tipologhii kuliturî. – Tallin, 1992.

Lotman I. Cultura i vzrîv. – Moskva, 1992.

Lotman I. Studii de tipologie a culturii. – Buc., 1974.

Marino A. Pentru Europa: Integrarea României. Aspecte ideologice şi culturale. - Iaşi, 1995.

Meluhan Marshall. Galaxia Gutenberg. Omul şi era tiparului. – Buc., 1975.

Michaud Guy, Marc Edmond. Vers une science des civilizations? – Paris, 1981.

Miturile comunismului românesc. Sub direcţia prof.L. Boia. – Buc., 2000.

Popper Karl. Societatea deschisă şi duşmanii ei. Vol. 1-2. – Buc., 1993.

Rovenţa-Frumuşani D. Semiotică, societate, cultură. – Buc., 1999.

Savranskii I.L. Kommunikativno-esteticeskie funkţii kelturî. – Moskva, 1979.

Segre Cesare. Istorie – Cultură – Critică. – Buc., 1986.

Tănase Al. Cultură şi civilizaţie. – Buc., 1977.

Tănase Al. O istorie a culturii în capodopere. Vol. 1-2. – Buc., 1988.

Tocqueville A. de. Despre democraţia în America. – Buc., 1992.

Toffler Alvin. Al Treilea Val. – Buc., 1983.

Totalitarism kak istoriceskoe fenomen. – Moskva, 1989.

Zéraffa Michel. Roman et société. – Paris, 1972.

Zima P. V. Littérature et Société: pour une sociologie de l’ecriture // Theorie de la littérature. – Paris, 1981.

Vianu T. Studii de filosofia culturii. – Buc., 1982.

V. şi bibl. la compartimentul “Funcţia ideologică şi socială a literaturii”, precum şi alte surse la acest subiect.

IV. Bibliografie suplimentară^

IV.1. Manuale şi dicţionare

Andreeva G.M. Soţialinaia psihologhia. – Moskva, 1980.

Bîju M. T. Mic dicţionar al spiritului uman. – Buc., 1983.

Bogdan-Tucicov ş.a. Dicţionar de psihologie socială. – Buc.,

Bolişoi putevoditeli po biblii. – Moskva, 1993.

Chevalier I., Cheebrant A. Dicţionar de simboluri. – Buc., 1994.

Clément E., Demonique Ch., Hansen-Love L. Filosofia de la A. la Z. Dicţionar enciclopedic de filosofie. – Buc., 2000.

Deely I. Bazele semioticii. – Buc., 1997.

Dicţionar de estetică generală. – Buc., 1972.

Dicţionar de etică (cu caractere chirilice). – Ch., 1981.

Dicţionar de filosofia cunoaşterii (trad. din engleză) 2 vol. – Buc., 1999.

Dicţionar de filosofie. – Chişinău, 1985.

Dicţionar de sociologie. – Buc.,

Dieder I. Dicţionnaire de la filosofie. – Paris, 1984.

Eliade/Gulianu. Dicţionar al religiilor. – Buc., 1993.

Filosofskii enţiclopediceskii slovari. 2-e izd. – Moskva, 1989.

Flonta M. Curs de teorie a cunoaşterii. – Buc., 1969.

Gulian C.I. Bazele istoriei şi teoriei culturii. – Buc., 1975.

Ionescu Nae. Curs de metafizică. – Buc.,

Kernbach Victor. Dicţionar de mitologie generală.

Kiriak. Mitologie. – Buc., f.a.

Kratkaia filosofskaia enţiklopedia. – Moskva, 1994.

Kuhn N.A. Legendele şi miturile Greciei antice. – Buc., 1964.

Mifologhiceschii slovari. Glav.red. E.M. Meletinski. – Moskva, 1993.

Piru I. Introducere în epistemologie. – Buc., 1984.

Popescu-Neveanu P. Dicţionar de psihologie. – Buc., 1978.

Prut Constantin. Dicţionar de artă modernă. – Buc., 1982.

Schweiger Paul. O introducere în semiotică. – Buc., 1984.

Sovremennaia zapadnaia filosofia (slovari). – Moskva, 1991.

Vianu T. Curs de sociologie. Puncte de vedere. – Buc., 1942.

Vianu T. Introducere în teoria valorilor. Întemeiată pe observaţia conştiinţei. – Buc., 1942.

IV.2. Lucrări de interes general.

Aristotel. Metafizica. – Buc., 1967.

Aristotel. Retorica. – Buc.,

Bachelard G. Dialectica spiritului modern. – Buc., 1986.

Bagdasar N. Teoria cunoştinţei. Exprimare sistematică şi critică. Vol.1-2. – Buc., 1941-1942.

Barthes Roland. Mythologies. – Paris, 1964.

Berdeiaev N. Istoki i smîsl russkogo kommunisma. – Moskva, 1990.

Berdeaiev N. Samopoznanie. Opît filosofskoi avtobiografii, I, Istoki i mirovaia sreda. XII. O samopoznanii i ego predelah). – Moskva, 1991.

Berdeaiev N. Smîsl istorii (Gl. 1. O suşcinosti istoriceskogo. Znacenie predania. Gl. VII. Renessans i gumanism. Gl. VIII. Koneţ Renessania n crizis gumanisma. Vhojdenie maşinî. Gl. X. Ucenie o progresse i koneţ istorii. Prilojenie. Volea k jizni i volca k kulture). Moskva, 1990.

Constant Benjamin. Despre libertate la antici şi la moderni. – Iaşi, 1996.

Bibler V. Mîşlenie kak tvorcestvo. – Moskva, 1975.

Biblia. Vechiul şi noul testament.

Blaga L. Ştiinţă şi creaţie. – Buc., 1942.

Braudel Fr. Structurile cotidianului. Vol.1-2. – Buc., 1984.

Burchardt Iacob. Cultura Renaşterii în Italia. Vol. 1-2. – Buc., 1969.

Chaunu Pierre. Civilizaţia Europei în Secolul luminilor. Vol. 1-2. – Buc., 1986.

Chaunu Pierre. Civilizaţia Europei clasice. Vol. 1-3. – Buc., 1989.

Cultură şi societate în epoca modernă. – Cluj-Napoca, 1990.

Drîmba Ovidiu. Istoria culturii şi civilizaţiei. Vol. 1-8. – Buc., 1998.

Efimov Iu. I. Filosofskie problemî teorii antroposoţiogeneza. – Leningrad, 1981.

Einstein Albert. Cum văd eu lumea. Antologie. (Reflecţii despre filosofia, etica, sensurile sociale şi culturale ale fizicii teoretice). – Buc., 1992.

Epistemologie. Orientări contemporane. – Buc., 1970.

Existenţă, cunoaştere, valoare. – Buc., 1970.

Huber Vinifried ş.a. La psychanalyse sciense de l’homme. – Bruxelles.

Huntington Samuel P. Ciocnirea civilizaţiilor şi refacerea ordinii mondiale. – Oradea, 1998.

Iordanskii V.B. Haos i Garmonia. – M., 1982.

Istoria pervobîtnogo obşestva. Obşcie voprosî. Problemî antroposoţiogheneza (Gl.4-a. Predposîlki stanovlenia celoveceskogo obşestva. – Gl. 5-ia. Stanovlenie celoveceskogo obşestva). – Moskva, 1983.

Kuhn Tomas. Metodologhiceskie problemî kompleksnîh issledovanii. – Novosibirsk, 1983.

Logica ştiinţei. – Buc., 1970.

Lotmann I. Studii de tipologia culturii. – Buc., 1974.

Lovinescu E. Istoria civilizaţiei române moderne. Vol. 1-3. – Buc., 1924-1925.

Matematică şi viaţă. – Buc., 1972.

Moles Abraham. Sociodinamica culturii. – Buc., 1974.

Naucinaia kartina mira: osnovanie, formirovanie, razvitie. – Ufa, 1987.

Nemoianu Virgil. Structuralismul. – Buc., 1967.

Piaget I. Dimensiuni interdisciplinare ale inteligenţei. – Buc., 1972.

Piaget I. Epistemologie genetică. – Cluj, 1973.

Piaget I. Structuralismul. – Buc., 1973.

Pîrîu Ilie. Filosofia comunicării. – Buc., 2000.

Popescu V. Morala şi cunoaşterea ştiinţifică. – Buc., 1974.

Popper K. Societatea deschisă şi duşmanii ei. Vol. 1.2. – Buc., 1993.

Popper Karl. Logica cercetării. – Buc., 1981.

Popper Karl. Mitul contextului. – Buc., 1998.

Prigogine I., Stenghers S. Noua alianţă. Metamorfoza ştiinţei. – Buc., 1984.

Prigojin I., Stenghers S. Poreadok iz haosa. Novîi dialog celoveka s prirodoi. – Moskva, 1986.

Psihologie socială. Aspecte contemporane. – Iaşi, 1996.

Ralea M. Explicarea omului // Scrieri: Vol. 1. – Buc.,

Roli metodologhii v istorii nauki. – Novosibirsk, 1985.

Roşca A. Creativitatea generală şi specifică. – Buc., 1981.

Sève Lucien. Marxisme et théorie de la personalitè. – Paris, 1969.

Sève L. Marxism i teoria licinosti (ci. I Psihologhia licinosti kak zarojdaiuşcainşcaiasea nauka. Ci. III. Predmet psihologhii licinosti. Zakliucenie. Smerti i preobrajenie antropologhii). – Moskva, 1972.

Strauss-Lévi Cl. Antropologie structurele (este trad. în rom.). – Paris, 1958.

Teoria cunoaşterii ştiinţifice. – Buc., 1982.

Toffler Alvin. Al Treilea Val. – Buc., 1983.

Viet Jean. Les Méthodes structuralistes dous les sciences sociales. – Paris, 1967.

Zamfirescu M. Istoria universală a teatrului. Vol. 1-3. – Buc., 1958, 1966, 1968.

Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare al Republicii Moldova

APROBAT

Hotărârea Prezidiului CNAA

Nr. _____din ________20__

Preşedinte CNAA

Acad. V. Canţer_________


Paşaportul

specialităţii ştiinţifice:

10.01.08 Teoria literaturii

Chişinău 2010
I. Domeniul ştiinţific în care se conferă gradul ştiinţific:

Filologie.

2. 
   Formula specialităţii:
   

Teoria literaturii este domeniul filologiei care se ocupă de cercetarea bazelor teoretice ale ştiinţei literare (metodologia literară, istoria literară, critica literară, stilistica, textologia şi analiza textului literar, studierea comparată a literaturii române în contextul literaturii europene şi universale, problematica comunicării literare în contextul teoriilor contemporane ale comunicării umane, a limbajului artistic în contextul filosofiei şi teoriei generale a limbajului, inclusiv informatica, teoriile lingvistice şi semiotice ş.a.).

2. 
   Direcţiile de cercetare:
   

Studierea sistemică a conceptelor teoretice generale şi a terminologiei literare ca ansambluri terminologice (microsisteme încadrate în macrosisteme – concepţii teoretice;

– Teoria operei literare (a structurii ei interne şi a modului de existenţă ca formă specifică, estetico-artistică de comunicare interumană);

– Evoluţia istorică a literaturii ca proces al devenirii ei continue în formele ei principale – genurile şi speciile literare ca forme conţinutiste / conţinutale (gehaltvolle Formen după Hegel, soderjatelinîe formî după M. Bahtin) ale unor viziuni şi atitudini fundamentale ale omului faţă de lume şi faţă de sine (eu) şi semenul său (altul: tu sau el); curentele literare şi culturale ca forme (mai dinamice decît genurile) de transformare calitativă a conţinutului (conştiinţa estetico-artistică a omului) şi a formei literare (stilurile artistice – expresii literare ale ideologiilor şi mentalităţilor dominante în epoca respectivă).

– Metodologia literară, cercetarea metodelor principale de studiere a fenomenului literar în toată diversitatea şi complexitatea studierii formelor lui de existenţă.

– Aspectele teoretice ale studierii relaţiilor literare inclusiv a traducerii artistice ca formă primordială de receptare a literaturilor străine;

– Valorificarea realizărilor celor mai importante ale gîndirii teoretico-literare contemporane din lume şi critica teoriilor care minimalizează sau chiar neagă specificitatea estetico-artistică a literaturii şi conţinutul ei umanistic, rolul ei important şi de sine stătător în viaţa socială şi individuală a omului.

IV. Cifrul şi denumirea specialităţilor adiacente:

10.01.01 – Literatura română.

10.01.02 – Literatura popoarelor din Federaţia Rusă.

10.01.05 – Literatura universală şi comparată.

10.01.06 – Literatura popoarelor din Asia şi Africa.

10.01.09 – Folcloristică.

10.01.10 – Jurnalism şi ştiinţe ale comunicării.

10.02.01 – Limba română.

10.02.19 – Lingvistica generală (sociologică, psihologică, contrastiv-

tipologică, structurală, matematică, computaţională).

10.02.20 – Teoria limbii (filosofia limbajului, semiotica, teoria traducerii).

09.00.01 – Ontologia şi teoria cunoaşterii.

09.00.04 – Estetica.

09.00.05 – Etica.

09.00.10 – Filosofia şi metodologia ştiinţei.

09.00.13 – Filosofia socială, antropologia filosofică, filosofia culturii.

17.00.01 – Arte audiovizuale. Artă teatrală. Artă muzicală. Artă

cinematografică.

17.00.04 – Arte vizuale. Artă plastică, artă decorativă, artă aplicată. Teoria şi

istoria artelor. Istoria culturii şi civilizaţiei.

18.00.07 – Teoria şi istoria arhitecturii.

19.00.05 – Psihologia socială, politică şi juridică.

19.00.07 – Psihologia personalităţii.

22.00.02 – Sociologia comunicării.

22.00.06 – Sociologia vieţii spirituale.

07.00.01 – Istoria Moldovei (în contextul general al istoriei

românilor).

07.00.02 – Istoria românilor.

07.00.03 – Istoria universală.

07.00.07 – Etnologie, antropologie culturală şi istorică.

07.00.09 – Istoria şi metodologia ştiinţelor istorice.

23.00.03 – Cultură politică şi ideologie; etnopolitologie…

V. Specialităţi complementare:

01.05.03 – Bazele teoretice ale informaticii.

01.01.09 – Cibernetică, matematică.

09.00.06 – Logică.

07.00.12 – Istoria artei.

13.00.02 – Teoria şi metodologia instruirii.

14.00.18 – Psihiatrie şi narcologie.

VI. Delimitările de specialităţile adiacente:

Teoria literaturii se delimitează de specialităţile adiacente nu atît prin obiectul de cercetare (obiectul poate fi acelaşi: opera literară, biografia sau psihologia scriitorului, conţinutul ideologic al curentului literar), cît prin unghiul estetico-artistic sub care e tratat. Conceptele şi metodele din disciplinele adiacente uzitate în cercetările teoretice trebuie deci adaptate acestui obiectiv principal – definirea specificităţii estetico-artistice a fenomenelor literare. Spre deosebire de istoria literaturii, care defineşte concreteţea istorică a fenomenelor literare, şi de critica literară care evidenţiază valorile individuale, originalitatea irepetabilă a creaţiilor literare, teoria literară degagează trăsăturile tipologice generale şi esenţiale ale fenomenului literar, are ca obiect nemijlocit nu atît realităţile literare propriu-zise cît conceptele lor.

 A nu se confunda cu bibliografia la programa suplimentară pe care conducătorul ştiinţific o elaborează împreună cu doctorandul şi care este legată nemijlocit de tema tezei.