Programul Operaţional Regional 2007-2013
Turismul internaţional. Volumul şi valoarea sosirilor
Yüklə 404 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Turismul intern. Volumul şi valoarea sosirilor
- Alte zone (inclusiv Bucureşti) 22.160 16.917
- Segmente de piaţă şi profilul vizitatorilor
- În concluzie, se cere dezvoltarea în continuare şi creşterea diversităţii modurilor de petrecere a timpului liber şi a altor servicii adiacente. Resurse locale
- Patrimoniul cultural Monumente istorice
- Muzee şi galerii de artă
- Jumătate din muzeele naţionale se află în capitală.
- Piaţa de conferinţe şi expoziţii
Turismul internaţional. Volumul şi valoarea sosirilor Tabelele de mai jos prezintă modelul sosirilor de vizitatori internaţionali şi câştigurile din operaţiuni de schimb valutar aferente acestora, conform datelor prezentate de Institutul Naţional de Statistică din România şi respectiv de Banca Naţională a României pentru perioada 2000 - 2006.
Sursa: Institutul Naţional de Statistică din România şi Banca Naţională a României Datele includ şi operaţiunile de schimb valutar al valutei repatriate în România de numeroşi cetăţeni români care au avut posibilitatea să lucreze în străinătate, ca urmare a relaxării regimului vizelor în 2004 pentru persoanele care lucrează în Uniunea Europeană, ceea ce face ca acest tip de evaluare să fie aproximativă. Creşterea numărului de sosiri se datorează şi continuării creşterii accentuate a sosirilor de vizitatori internaţionali folosind transportul aerian şi, deşi sosirile pe cale rutieră continuă sa fie predominante, această poziţie începe să slăbească. Cea mai semnificativă schimbare în utilizarea mijloacelor de transport a fost creşterea cu 71% a sosirilor folosind transportul aerian şi un declin de aproape 55% în utilizarea transportului feroviar. Între 2000 şi 2006, volumul sosirilor de turişti – inclusiv vizitatorii de zi – din România a înregistrat o creştere medie anuală de doar 2,3%. Statisticile privind unităţile de cazare oferă probabil o imagine mai precisă privind sosirile de turişti străini în România, arătând o creştere medie anuală de 8% din 2000, însă aceste date includ numărarea de mai multe ori a turiştilor de turneu, astfel că cifra de 1,4 milioane de cazări pentru 2006 reprezintă o exagerare a volumului de turişti străini – din ceea ce se cunoaşte. Interviurile sugerează faptul că incidenţa turismului de circuit este în creştere, ceea ce creşte numărul de înregistrări multiple, însă nu există date statistice astfel încât putem doar aprecia faptul că în sens mai larg procentul de 8% de creştere medie anuală a numărului de înnoptări al turiştilor străini depăşeşte creşterea numărului de sosiri de turişti străini.
Cifrele sunt înregistrate în Studiul anual al gospodăriilor din România, care este întocmit pentru Institutul Naţional de Statistică din România. Cifrele sunt deosebit de interesante prin aceea că furnizează un suport statistic elocvent pentru scăderea accentuată, conform raportărilor, a interesului faţă de vacanţele în ţară, în favoarea vacanţelor în afara graniţelor ţării. Călătoriile interne în scop turistic (inclusiv călătorii în scop de afaceri) şi înnoptările în cadrul sejururilor au scăzut cu 25% si respectiv 26%, în timp ce călătoriile şi înnoptările în scop de vacanţă au scăzut cu 23%. Pentru produsul turistic promovat, această tendinţă reprezintă o oportunitate, prin faptul ca o mare parte a turiştilor români tranzitează Bucureştiul spre alte destinaţii. Numărul de turişti, călătorii şi înnoptări pe plan intern în 2005 si 2006 (mii)
Sursa: Institutul Naţional de Statistică din România / Studiul Naţional al Gospodăriilor Tabelul de mai jos, care este de asemenea preluat din Studiul Naţional al Gospodăriilor, prezintă distribuţia înnoptărilor în ţară atât în scop de vacanţă, cât şi în scop de afaceri, în diferite zone turistice. Aceste cifre demonstrează importanţa relativă a Bucureştiului pentru atragerea vizitatorilor cu înnoptări în cadrul sejururilor în turismul intern. Înnoptări aferente sejururilor in turismul intern pe zone turistice, in 2005 si 2006 (mii)
Sursa: Institutul Naţional de Statistică din Romania / Studiul Naţional al Gospodăriilor Tabelele următoare prezintă estimări ale valorii brute a cheltuielilor interne şi internaţionale în turism, în milioane Euro, şi contribuţia acestora la PIB în economia României în anul 2005. Baza de calcul şi estimările din spatele acestor cifre se găsesc in secţiunea „Impactul economic” prezentată într-un raport al Ministerului Turismului, dar în mare parte ele au fost preluate din analiza şi interpretarea datelor limitate extrase din cele două studii în sectorul turismului ale USAID şi Studiul naţional anual al gospodăriilor. Se disting tipurile de piaţă internă şi internaţională, dar acestea se pot diferenţia şi în funcţie de tipul structurilor de cazare utilizate (înregistrate sau neînregistrate), având în vedere că Institutul Naţional de Statistică ţine evidenţa numai a vizitatorilor din structuri de cazare înregistrate, în timp ce Studiul naţional al gospodăriilor înregistrează vizitatorii interni din toate tipurile de cazare: înregistrate, neînregistrate, prieteni, rude şi o a doua reşedinţă. Cheltuielile din tabelul următor, descompuse pe piaţa internă şi cea externă, se consideră a fi, în fiecare caz, cheltuieli ‘totale’, adică reprezintă un număr compus care include cheltuielile pentru cazare, masă, transport în Romania, divertisment şi cumpărături - suveniruri etc. Valoarea estimată a cheltuielilor din turismul intern şi internaţional în 2005, în milioane Euro
Sursa: Rapoartele USAID, Studiul naţional al gospodăriilor şi Estimările din raportul Ministerului Turismului Cheltuielile vizitatorilor internaţionali sunt considerate deci a contribui cu aproximativ 1,1% la PIB-ul României, iar cheltuielile vizitatorilor interni cu mai mult decât dublu, adică cu peste 2,4%, iar împreună reprezintă o contribuţie mult mai importantă, de 3.5%. În ceea ce priveşte estimarea mărimii cheltuielilor în turism asociate structurilor de cazare neînregistrate, este clar că trebuie să existe forţă de muncă angajată suplimentar în acest sector, care nu este cuprinsă în statisticile oficiale. Se consideră totuşi că forţa de muncă suplimentară ar putea să reprezinte peste 20.000 de locuri de muncă. Se poate aprecia că după 2007 a avut loc o îmbunătăţire a valorilor prezentate anterior, urmată de o scădere, odată cu criza financiară declanşată în 2008, urmată de perioada de recesiune, care continuă şi în prezent. Acestea sunt şi concluziile prezentate la nivelul economiei de către analişti. Astfel, se poate concluziona că se poate efectua o analiză obiectivă pornind de la datele prezentate anterior.
Nu există date în prezent care să permită o analiză a segmentării pieţei cu accent pe vizitatorii străini. Singura sursă este reprezentată de o serie de studii ad hoc – detaliate mai jos – precum şi datele statistice oficiale conţinute în Datele Statistice privind Turismul Romanesc, ediţia 2006, Institutul Naţional de Statistică:
Ca punct de plecare, se poate realiza un grafic al vizitatorilor străini pe baza înregistrărilor de turişti şi a înnoptărilor, după zona de amplasare. Peste 70% din înregistrări şi aproape trei cincimi din înnoptările vizitatorilor străini sunt în Bucureşti şi în alte oraşe reşedinţă de judeţ. Acest lucru indică faptul că o mare parte a vizitatorilor străini sunt în călătorii de afaceri, deşi aici pot fi incluşi şi călătorii de tranzit care înnoptează în drumul lor în/din România. Cifrele includ nu doar vizitatorii în scop de afaceri sau oficiali şi pe cei care se cazează în drum spre alte destinaţii, ci şi vizitatorii străini pentru călătorii scurte pentru cumpărături, participare la evenimente sau pentru vizitarea de obiective turistice, pe cei care se află în tururi pentru vizitarea obiectivelor culturale / de patrimoniu, pe cei implicaţi în activităţi de ecoturism şi vizitatori care vin la prieteni sau rude (VFR). În practică însă, procentul reprezentat de sectorul de afaceri în încasările totale din turism este probabil undeva între 40%, estimat pe baza statisticilor privind cazările, şi 12%, aşa cum reiese din rezultatele studiilor USAID. Bucureştiul poate fi încadrat la limita superioara a intervalului. Datele referitoare la profilul vizitatorului din studiului USAID pot fi rezumate după cum urmează:
În concluzie, se cere dezvoltarea în continuare şi creşterea diversităţii modurilor de petrecere a timpului liber şi a altor servicii adiacente.
Date oficiale despre resursele naţionale sunt furnizate pe larg în Master planul pentru dezvoltarea turismului de pe site-ul ministerului de resort. Dintre acestea, o mare pare prezintă interes ca resurse locale, de o importanţă vitală pentru dezvoltarea turismului cultural.
Lista de patrimoniu a Ministerului Culturii şi Cultelor cuprinde aproape 30.000 monumente (cca 2600 în Bucureşti), din care 6.614 sunt desemnate drept obiective de interes naţional şi internaţional. Acestea includ sit-uri arheologice, clădiri de interes istoric şi arheologic inclusiv structuri, monumente şi statui de cult şi laice.
Institutul de Memorie Culturala IMeC a identificat 740 muzee şi colecţii publice în 2006. Există 28 de muzee identificate în mod oficial ca fiind de importanţă naţională, şi alte 14 de importanţă regională şi 41 de importanţă judeţeană. Jumătate din muzeele naţionale se află în capitală. Există, de asemenea, aproximativ 220 galerii de artă autorizate. Deşi prezintă colecţii şi piese de muzeu fascinante, cu puţine excepţii, majoritatea muzeelor au exponate şi tehnici de interpretare şi de expunere învechite. În general, acestea nu folosesc exponate şi tehnici de prezentare moderne pentru a putea oferi vizitatorilor o experienţă plăcută şi pentru a-i educa în acelaşi timp. Acest lucru le face mai puţin atractive şi interesante pentru turişti.
Începând din 1990, odată cu eliminarea restricţiilor de ordin religios, s-a constatat nu numai o extindere a practicilor religioase, dar şi efectuarea unor investiţii semnificative în restaurarea clădirilor şi instituţiilor istorice religioase. Multe din vechile mănăstiri reprezintă mai degrabă exemple de locaţii locuite, însufleţite, decât de arhitectură deteriorată. Din aproximativ 12.800 de clădiri de religie ortodoxă din ţară, incluzând peste 380 de mănăstiri, circa 2.400 au fost identificate ca având semnificaţie istorică sau arhitecturală. Există în plus multe clădiri interesante care aparţin altor culte, precum şi moschee şi sinagogi. Sunt încă necesare lucrări de restaurare , dar acestea reprezintă un punct de atracţie pentru vizitatori. Nu se cunoaşte numărul de vizitatori ai clădirilor religioase în cadrul circuitelor turistice, dar numărul acestora este semnificativ. Astfel, şi patrimoniul local poate fi valorificat în contextul în care existenţa unor obiective deosebite la nivel local nu este singulară şi se poate dezvolta o industrie la scară naţională.
Principalele facilităţi pentru conferinţe si expoziţii din România se află predominant localizate în capitală. Asociaţia Naţională a Organizatorilor Profesionişti de Conferinţe şi Expoziţii deţine o bază de date cu privire la spaţiile de conferinţe şi expoziţii din întreaga ţară. O analiză a acestor date şi a numărului de săli de conferinţă cu diferite capacităţi indică existenţa chiar şi în capitală a unui număr insuficient de astfel de facilităţi care să permită organizarea de întruniri de mare anvergură. O analiză a bazei de date a Asociaţiei Naţionale a Organizatorilor Profesionişti de Conferinţe şi Expoziţii privind centrele de conferinţe ilustrează o relativă lipsă de centre cu capacitate medie şi mare. Nu sunt disponibile statistici cu privire la numerele şi dimensiunea întrunirilor care au loc. Totuşi, în ultimii ani s-a remarcat o creştere clară a numărului de întruniri de mici dimensiuni având ca scop instruirea sau motivarea personalului. Piaţa internaţională de conferinţe cuprinde trei mari segmente
Segmentul de piaţă al conferinţelor de asociaţii este mobil şi poate fi atras către o varietate de destinaţii. Poate fi de asemenea luată în considerare atât în ce priveşte numărul de conferinţe cât şi în ce priveşte numărul de participanţi şi puterea de cumpărare relativ mare a acestora. Capacitatea României de a atrage acest segment de piaţă este relativ salbă, totuşi mai bine reprezentată la nivelul capitalei. În analiza sa cu privire la conferinţele internaţionale organizate de către membrii săi în 2005, de exemplu, Asociaţia Internaţională de Congrese si Conferinţe (ICCA) identifică 5315 conferinţe internaţionale organizate în aproape 100 de ţări. Din acestea 12 au fost organizate în România. Acest lucru situează Romania pe locul 53 între ţările gazdă. Există două motive pentru această performanţă slabă. În primul rând, România nu are multe centre de conferinţe special destinate acestui scop care să corespundă cerinţelor de pe piaţa internaţională de conferinţe şi expoziţii – atât pe segmentul asociaţiilor, guvernamental, cât şi de afaceri. Al doilea motiv este acela că, în ciuda eforturilor îndrăzneţe ale Asociaţiei Naţionale a Organizatorilor Profesionişti de Conferinţe şi Expoziţii, se face simţită o lipsă a studiilor de piaţă şi a activităţii de promovare pentru asigurarea conferinţelor la nivel internaţional. Asociaţia naţională a Organizatorilor Profesionişti de conferinţe si expoziţii (RCB) încearcă să promoveze România ca o destinaţie pentru sectorul de conferinţe şi expoziţii şi acţionează ca o casă de clearing pentru contactarea organizatorilor de conferinţe şi expoziţii care caută spaţii corespunzătoare. RCB este membră a asociaţiei internaţionale de Congrese şi conferinţe (ICCA), însă este singurul organizator de conferinţe şi expoziţii membru al asociaţiei care este pur privat.
Romania este aşezată la intersecţia mai multor coridoare de transport europene, care leagă Europa de sud-est cu nordul şi vestul. Aceste coridoare formează „coloana vertebrală” strategică a legăturilor terestre interne şi externe din România şi reprezintă principalele investiţii în artere de infrastructură, astfel:
Oraşul Bucureşti beneficiază de poziţia avantajoasă pe traseul ultimelor două coridoare menţionate. Infrastructura aeriană În 2004, volumul total de pasageri din traficul aerian a fost de 3.405.710 reprezentând o creştere de 9% faţă de 2003. Punctul central pe plan intern şi internaţional este Bucureşti Henri Coandă (Otopeni). În 2006 Aeroportul Henri Coandă Bucureşti a fost cel mai aglomerat aeroport din România, cu un trafic de aproximativ 3 milioane pasageri. Aeroportul internaţional Henri Coandă, Bucureşti, care este cel mai aglomerat din ţară, acoperind aproximativ 75% din totalul traficului de pasageri. În 2005 aeroportul a înregistrat circa 3.035.311 pasageri şi 53.496 curse aeriene. Se estimează ca în 2007 aeroportul va primi 4,4 milioane de pasageri. Există planuri de legare a aeroportului cu oraşul prin autostrada M3 şi linia de metrou M6 din Bucureşti, precum şi o legătură uşoară pe calea ferată cu Gara de Nord, deja realizată. În prezent, lipsa unei linii transport speciale cu un tren suburban pentru deservirea aeroportului, precum şi lipsa unor servicii de informare clară reprezintă principalele impedimente pentru sosirea turiştilor. Cel de-al treilea aeroport aglomerat din Romania este Aeroportul Bucureşti Aurel Vlaicu. Astăzi, Aeroportul Aurel Vlaicu, care este amplasat mai aproape de centru oraşului, şi-a dezvoltat rolul de punct de legătură pentru aviaţia comercială şi companiile low cost. În 2005 Aurel Vlaicu a înregistrat un trafic de circa 375.000 pasageri. S-a stabilit o listă iniţială de căi turistice sau puncte de dezvoltare a grupărilor zonale, care urmează a fi studiate ulterior în detaliu. Centrele identificate sunt:
Yüklə 404 Kb. Dostları ilə paylaş:
|