Universitatea de stat din moldova

 
 
133 
 
3.2.3. Şantajul însoţit de violenţă periculoasă pentru viaţă sau sănătate 
Ca o continuitate logică a agravării răspunderii penale în situaţiile în care şantajul imprimă 
un caracter violental, legiuitorul, evaluând pericolul social al faptei, a dislocat acţiunea adiacentă 
–    aplicarea  violenţei  periculoase  pentru  viaţă  sau  sănătate  –  printre  variantele  agravate  de  la 
alin.(3) art.189 CP RM. 
Potrivit  pct.13  al  Hotărârii  Plenului  nr.16/2005,  „violenţa  periculoasă  pentru  viaţă  sau 
sănătate presupune aplicarea intenţionată a violenţei care s-a soldat cu vătămarea gravă a integri-
tăţii corporale sau a sănătăţii”. În contrast, conform modelului interpretativ judiciar oficial atri-
buit sustragerilor, dar inclusiv şi art.189 alin.(3) lit.c) CP RM, violenţa periculoasă  pentru viaţă 
sau  sănătate  comportă  o  cu  totul  altă  semnificaţie.  La  concret,  pct.6  al  Hotărârii  Plenului  CSJ 
„Cu  privire  la  practica  judiciară  în  procesele  penale  despre  sustragerea  bunurilor”,  nr.23  din 
28.06.2004,  prevede:  „Drept  violenţă  periculoasă  pentru  viaţă  sau  sănătate  urmează  a  fi  consi-
derată vătămarea uşoară a integrităţii corporale sau a sănătăţii, urmată de o dereglare de scurtă 
durată a sănătăţii, sau vătămarea medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii, care a fost urmată 
de dereglarea de lungă durată a sănătăţii, precum şi alte acţiuni care, deşi nu au pricinuit vătămă-
rile  menţionate,  au  creat  la  momentul  aplicării  lor  un  pericol  real  pentru  viaţa  sau  sănătatea 
victimei”. 
Deci, suntem în prezenţa a două interpretări judiciare oficiale care absolut diferit caracte-
rizează unul şi acelaşi semantism. Care dintre ele exprimă înţelesul adevărat al acestuia? 
Cu ocazia cercetării circumstanţei agravante de la lit.c) alin.(2) art.189 CP RM, am susţinut 
şi demonstrat că înţelesul adevărat al  noţiunii „violenţă nepericuloasă pentru viaţă sau sănătate” 
nu poate implica vătămarea intenţionată uşoară sau medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii; 
or,  în  această  conjunctură,  se  creează  un  pericol  pentru  sănătatea  victimei.  Astfel  privite 
lucrurile,  vătămarea  intenţionată  uşoară  sau  medie  a  integrităţii  corporale  sau  a  sănătăţii 
corespunde violenţei periculoase pentru viaţă sau sănatate, deci ele se atribuie acţiunii adiacente 
de  la  lit.c)  alin.(3)  art.189  CP  RM.  Totuşi,  Plenul  Curţii  Supreme  de  Justiţie  în  Hotărârea 
nr.23/2004, în pct.6, a îngustat nejustificat indicatorii care cad sub incidenţa vătămării uşoare sau 
medii a integrităţii corporale sau a sănătăţii. Aceasta deoarece, potrivit dispoziţiei de la art.152 
CP RM, indicatorii vătămării medii nu se reduc doar la dereglarea de lungă durată a sănătăţii, ci 
şi  la  pierderea  considerabilă  şi  stabilă  a  mai  puţin  de  o  treime  din  capacitatea  de  muncă.  
Totodată, cei doi indicatori alternativi trebuie  să corespundă trăsăturilor: lipsa pericolului pentru 
viaţă;  lipsa  urmărilor  prejudiciabile  caracteristice  pentru  vătămarea  intenţionată  gravă  a 
integrităţii  corporale  sau  a  sănătăţii.  De  asemenea,  potrivit  alin.(3)  art.78  din  Codul  contraven-
ţional  al  Republicii  Moldova,  vătămarea  uşoară  a  integrităţii  corporale  sau  a  sănătăţii  nu  se 

---

 
 
134 
 
caracterizează doar prin dereglarea de scurtă durată a sănătăţii, dar şi prin pierdere neînsemnată, 
dar stabilă, a capacităţii de muncă. 
Pe lângă vătămarea uşoară şi medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii, potrivit Hotărârii 
Plenului  CSJ  al  RM  nr.23/2004,  va  exista  violenţă  periculoasă  pentru  viaţă  sau  sănătate  şi  în 
ipoteza în care, deşi nu au fost pricinuite vătămări, acţiunile făptuitorului au creat la momentul 
aplicării  lor  un  pericol  real  pentru  viaţa  sau  sănătatea  victimei.  Cu  titlu  enumerativ,  asemenea 
modalităţi  faptice  sunt  enunţate  în  pct.7  al  aceluiaşi  act  judiciar  interpretativ:  sugrumarea 
victimei cu mâinile sau cu ajutorul unei frânghii, ţinerea îndelungată a capului victimei sub apă, 
îmbrăcarea pe  capul  victimei  a unei  pungi  de polietilenă, aruncarea victimei de la înălţime ori 
dintr-un  mijloc  de  transport  aflat  în  mişcare  etc.  –  modalităţi  pe  care  le  apreciem  ca  fiind 
convingătoare; or, datorită modului de operare, aceste manifestări violentale prezintă un pericol 
real pentru viaţa sau sănătatea victimei. 
În alt context, vom încerca să răspundem la întrebarea: Oare vătămarea intenţionată gravă a 
integrităţii corporale sau a sănătăţii poate constitui violenţă periculoasă pentru viaţă sau sănătate 
în cazul infracţiunii de şantaj? 
Pentru  a  răspunde  la  această  întrebare,  vom  apela  la  procedeul  comparării  sancţiunilor 
corespunzătoare  prevăzute  de  legiuitor  pentru  infracţiunea  de  vătămare  intenţionată  gravă  a 
integrităţii corporale sau a sănătăţii şi pentru infracţiunea de şantaj însoţit de violenţă periculoasă  
pentru viaţă sau sănătate, procedeu pe care ni-l sugerează autorul rus Т.В. Аргунова: „conţinutul 
faptic al violenţei poate fi stabilit doar din analiza sancţiunilor” [142, p.145]. 
Vătămarea  intenţionată  gravă  a  integrităţii  corporale  sau  a  sănătăţii,  faptă  incriminată  de 
art.151  alin.(1)  CP  RM,  se  pedepseşte  cu  închisoare  de  la  3  la  10  ani,  iar  şantajul  însoţit  de 
violenţă  periculoasă  pentru  viaţă  sau  sănătate  se  pedepseşte  cu  închisoare  de  la  6  la  10  ani.  
Amintim  că  o  asemenea  remaniere  legislativă  asupra  limitelor  de  pedeapsă  se  datorează  Legii
 
Republicii  Moldova  pentru  modificarea  şi  completarea  Codului  penal  al  Republicii  Moldova, 
nr.277-XVI din 18.12.2008 [97]. Până la aceste amendamente, pedeapsa de la alin.(3) art.189 CP 
RM  (închisoare  de  la  7  la  15  ani)  o  depăşea  considerabil  pe  cea  de  la  alin.(1)  art.151  CP  RM 
(închisoare de la 5 la 10 ani). De aceea, putem afirma fără tăgadă că până la 24 mai 2009, data 
intrării  în  vigoare  a  Legii  nr.277-XVI  din  18.12.2008,  vătămarea  gravă  a  integrităţii  corporale 
sau a sănătăţii intra sub incidenţa prevederii de la lit.c) alin.(3) art.189 CP RM. De lege lata însă, 
deşi  limitele  de  pedeapsă  maximă  pentru  ambele  componenţe  sunt  identice,  vătămarea 
intenţionată gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii nu poate intra sub incidenţa prevederii 
de la lit.c) alin.(3) art.189 CP RM, deoarece  şantajul se prezintă  ca  o infracţiune  complexă:  pe 

---