133
3.2.3. Şantajul însoţit de violenţă periculoasă pentru viaţă sau sănătate
Ca o continuitate logică a agravării răspunderii penale în situaţiile în care şantajul imprimă
un caracter violental, legiuitorul, evaluând pericolul social al faptei, a dislocat acţiunea adiacentă
– aplicarea violenţei periculoase pentru viaţă sau sănătate – printre variantele agravate de la
alin.(3) art.189 CP RM.
Potrivit pct.13 al Hotărârii Plenului nr.16/2005, „violenţa periculoasă pentru viaţă sau
sănătate presupune aplicarea intenţionată a violenţei care s-a soldat cu vătămarea gravă a integri-
tăţii corporale sau a sănătăţii”. În contrast, conform modelului interpretativ judiciar oficial atri-
buit sustragerilor, dar inclusiv şi art.189 alin.(3) lit.c) CP RM, violenţa periculoasă pentru viaţă
sau sănătate comportă o cu totul altă semnificaţie. La concret, pct.6 al Hotărârii Plenului CSJ
„Cu privire la practica judiciară în procesele penale despre sustragerea bunurilor”, nr.23 din
28.06.2004, prevede: „Drept violenţă periculoasă pentru viaţă sau sănătate urmează a fi consi-
derată vătămarea uşoară a integrităţii corporale sau a sănătăţii, urmată de o dereglare de scurtă
durată a sănătăţii, sau vătămarea medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii, care a fost urmată
de dereglarea de lungă durată a sănătăţii, precum şi alte acţiuni care, deşi nu au pricinuit vătămă-
rile menţionate, au creat la momentul aplicării lor un pericol real pentru viaţa sau sănătatea
victimei”.
Deci, suntem în prezenţa a două interpretări judiciare oficiale care absolut diferit caracte-
rizează unul şi acelaşi semantism. Care dintre ele exprimă înţelesul adevărat al acestuia?
Cu ocazia cercetării circumstanţei agravante de la lit.c) alin.(2) art.189 CP RM, am susţinut
şi demonstrat că înţelesul adevărat al noţiunii „violenţă nepericuloasă pentru viaţă sau sănătate”
nu poate implica vătămarea intenţionată uşoară sau medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii;
or, în această conjunctură, se creează un pericol pentru sănătatea victimei. Astfel privite
lucrurile, vătămarea intenţionată uşoară sau medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii
corespunde violenţei periculoase pentru viaţă sau sănatate, deci ele se atribuie acţiunii adiacente
de la lit.c) alin.(3) art.189 CP RM. Totuşi, Plenul Curţii Supreme de Justiţie în Hotărârea
nr.23/2004, în pct.6, a îngustat nejustificat indicatorii care cad sub incidenţa vătămării uşoare sau
medii a integrităţii corporale sau a sănătăţii. Aceasta deoarece, potrivit dispoziţiei de la art.152
CP RM, indicatorii vătămării medii nu se reduc doar la dereglarea de lungă durată a sănătăţii, ci
şi la pierderea considerabilă şi stabilă a mai puţin de o treime din capacitatea de muncă.
Totodată, cei doi indicatori alternativi trebuie să corespundă trăsăturilor: lipsa pericolului pentru
viaţă; lipsa urmărilor prejudiciabile caracteristice pentru vătămarea intenţionată gravă a
integrităţii corporale sau a sănătăţii. De asemenea, potrivit alin.(3) art.78 din Codul contraven-
ţional al Republicii Moldova, vătămarea uşoară a integrităţii corporale sau a sănătăţii nu se
134
caracterizează doar prin dereglarea de scurtă durată a sănătăţii, dar şi prin pierdere neînsemnată,
dar stabilă, a capacităţii de muncă.
Pe lângă vătămarea uşoară şi medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii, potrivit Hotărârii
Plenului CSJ al RM nr.23/2004, va exista violenţă periculoasă pentru viaţă sau sănătate şi în
ipoteza în care, deşi nu au fost pricinuite vătămări, acţiunile făptuitorului au creat la momentul
aplicării lor un pericol real pentru viaţa sau sănătatea victimei. Cu titlu enumerativ, asemenea
modalităţi faptice sunt enunţate în pct.7 al aceluiaşi act judiciar interpretativ: sugrumarea
victimei cu mâinile sau cu ajutorul unei frânghii, ţinerea îndelungată a capului victimei sub apă,
îmbrăcarea pe capul victimei a unei pungi de polietilenă, aruncarea victimei de la înălţime ori
dintr-un mijloc de transport aflat în mişcare etc. – modalităţi pe care le apreciem ca fiind
convingătoare; or, datorită modului de operare, aceste manifestări violentale prezintă un pericol
real pentru viaţa sau sănătatea victimei.
În alt context, vom încerca să răspundem la întrebarea: Oare vătămarea intenţionată gravă a
integrităţii corporale sau a sănătăţii poate constitui violenţă periculoasă pentru viaţă sau sănătate
în cazul infracţiunii de şantaj?
Pentru a răspunde la această întrebare, vom apela la procedeul comparării sancţiunilor
corespunzătoare prevăzute de legiuitor pentru infracţiunea de vătămare intenţionată gravă a
integrităţii corporale sau a sănătăţii şi pentru infracţiunea de şantaj însoţit de violenţă periculoasă
pentru viaţă sau sănătate, procedeu pe care ni-l sugerează autorul rus Т.В. Аргунова: „conţinutul
faptic al violenţei poate fi stabilit doar din analiza sancţiunilor” [142, p.145].
Vătămarea intenţionată gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii, faptă incriminată de
art.151 alin.(1) CP RM, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani, iar şantajul însoţit de
violenţă periculoasă pentru viaţă sau sănătate se pedepseşte cu închisoare de la 6 la 10 ani.
Amintim că o asemenea remaniere legislativă asupra limitelor de pedeapsă se datorează Legii
Republicii Moldova pentru modificarea şi completarea Codului penal al Republicii Moldova,
nr.277-XVI din 18.12.2008 [97]. Până la aceste amendamente, pedeapsa de la alin.(3) art.189 CP
RM (închisoare de la 7 la 15 ani) o depăşea considerabil pe cea de la alin.(1) art.151 CP RM
(închisoare de la 5 la 10 ani). De aceea, putem afirma fără tăgadă că până la 24 mai 2009, data
intrării în vigoare a Legii nr.277-XVI din 18.12.2008, vătămarea gravă a integrităţii corporale
sau a sănătăţii intra sub incidenţa prevederii de la lit.c) alin.(3) art.189 CP RM. De lege lata însă,
deşi limitele de pedeapsă maximă pentru ambele componenţe sunt identice, vătămarea
intenţionată gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii nu poate intra sub incidenţa prevederii
de la lit.c) alin.(3) art.189 CP RM, deoarece şantajul se prezintă ca o infracţiune complexă: pe
Dostları ilə paylaş: |