Curs de neuropsihologie titular: lect univ dr. Violeta Rotărescu

Ascendente:

Fascicolul lui Goll

Fascicolul lui Burdach

Tractul spinocerebelos

Dorsal

Ventral

Tractul spinotalamic lateral

• Tracturi care isi au originea in bulb

• fibre olivocerebeloase

• fibre spinocerebeloase

• fibre arciforme/arcuate

• externe

• interne

• Functiile bulbului

• Acesta are trei functii importante:

• Functia de integrare reflexa

• Functia de conducere

• Functia de reglare

• Functia de integrare reflexa - centrul respirator, centrul cardiac, centrul vasomotor, centrul salivatiei, centrii unor reactii de aparare (stranutul, tusea, clipitul, voma) centrii de reglare a tonusului muscular (intensificare)

• Functia de conducere:

• - mijloceste transmiterea intre zonele receptoare si centrii superiori ai integrarii aferente (senzoriale)

• mijloceste transmiterea intre centrii de comanda (motori) si organele de executie corespunzatoare

• Functia de reglare – se realizeaza cu precadere prin intermediul substantei reticulate

• Puntea lui Varolio

• apare la mamifere si este cea mai dezvoltata la om

• este dispusa transversal deasupra bulbului si are un aspect cuboid, intinzandu-se de la o emisfera cerebeloasa la alta

• deosebim o fata anterioara, o fata posterioara, doua fete laterale si marginile superioara sI inferioara

• fata anterioara

• dispune de un sant median, pe marginile caruia se gasesc piramidele pontine (prelungiri ale piramidelor bulbare)

• de aici pleaca nervul trigemen

• fetele laterale – se continua cu pedunculii cerebelosi mijlocii

• fata posterioara

• este acoperita de cerebel, are o forma triunghiulara si formeaza partea superioara a bazei ventriculului IV

• este in continuarea bulbului, de care se apropie ca structura

• in partea superioara identificam santul pontopeduncular iar in cea inferioara santul bulbopontin

• aici se gasesc radacinile aparente ale nervilor oculomotor III, trohlear IV, trigemen V, acustico-vestibular VIII, abducens VI

• in interior dispozitia celor doua tipuri de substanta nervoasa este similara cu cea din bulb (in interior – substanta cenusie sub forma de nuclei, la exterior – substanta alba)

• Substanţa cenuşie

• Conţine nuclei ai unor nervi cranieni (motori, senzitivi şi vegetativi) şi formaţiuni specifice punţii

• Aici îşi au originea nervii V (trigemen - mixt), VI (oculomotor - motor), VII (facial – mixt) şi VIII (acustico-vestibular – mixt)

• Substanţa reticulată

• Are o dispunere dezordonată şi conţine fibre (spinoreticulat, reticulospinal, reticuloreticulat, rubroreticulat) şi celule nervoase (formează nucleul reticular)

• Substanta alba

• - fibre ascendente care vin dinspre maduva si bulb si ajung la cerebel, nuclei subcorticali, talamus si tectum:

• spinotalamic

• spinocerebelos anterior etc

• - fibre descendente:

• tractul piramidal

• fascicolul corticospinal

• rubrospinal

• tectospinal

• reticulospinal

• Funcţiile punţii

• Reflexă

• De conducere

• 1. Funcţia reflexă:

• Reflexe somatice şi vegetative: lacrimal, salivar, masticator, cornean, sudiopalpebral, audio-oculogir, sudoripar şi sebaceu (pentru faţă şi pielea capului), contracţia muşchilor feţei (mimica expresivă), lateralitatea globilor oculari, tonusul muscular

• 2. Funcţia de conducere:

• Asigură circulaţia informaţiei extrase din mediul extern şi intern către centrii subcorticali şi corticali, precum şi mesajele de comandă în sens descendent către organele de execuţie

• Patologia bulbului şi punţii

• Este considerată foarte gravă atunci când se referă la centrii vitali.

• Leziunile din interior se numesc intra-axiale sau parenchimale, iar cele situate la exterior se numesc extra-axiale (de obicei, ţin de afectarea nervilor cranieni)

• Exemplu de afectare extra-axială:

• NEURINOMUL DE ACUSTIC – se dezvoltă din celulele Schwann ale nervului acustic, cu următoarele simptome: pierderea auzului, diminuarea reflexului cornean, pareză facială periferică, ataxie şi tremor, ulterior hidrocefalie şi creştere a presiunii intracraniene

• MEZENCEFALUL

• Structura anatomica separata de perete prin santul pontopeduncular iar de diencefal printr-un plan ce uneste comisura posterioara a creierului cu marginea posterioara a corpilor mamilari.

• Are patru fete: aria anterioara, aria posterioara si doua laturi.

• - Fata anterioara - identificam mai multe formatiuni, din care mai evidente sunt picioarele pedunculilor cerebelosi. Aici se afla originea aparenta a nervului III

•