Curs de neuropsihologie titular: lect univ dr. Violeta Rotărescu

Partea anterioara a cerebelului – paleocerebelul – controleaza muschii antigravitationali.

Partea posterioara a cerebelului – neocerebelul – actioneaza ca o frana pentru miscarile voluntare, mai ales cele ale maniei.

Lezarea cerebelului are ca efect afectarea unei functii mai generale, legate de evaluarea temporala a unei sarcini (retroactiv), precum si ca discriminare intre doua sarcini cu durate diferite.

• Simptomele lezarilor cerebeloase

• Holmes a fost primul care a descris simptomele lezarii cerebeloase.

• - hipotonie

• - ataxie (erori de miscare, regularitatea miscarilor)

• - tremor intentional (mai marcat la terminarea miscarii)

• Afectarea se produce la membrele ipsilaterale. Se manifesta prin dificultati de ortostatism si dizartrie (vorbire sacadata sau exploziva).

• Afectarea membrelor atinge mai mult membrele inferioare, cele superioare fiind practic normale.

• Cu timpul, leziunile cerebeloase tind sa se amelioreze daca procesul patologic nu progreseaza.

• O leziune cerebrala aparuta ulterior poate sa duca la reaparitia semnelor de disfunctie tipic cerebeloasa ceea ce demonstreaza ca, cel putin la tineri, functiile cerebeloase pot fi preluate de alte formatiuni ale creierului.

• TRUNCHIUL CEREBRAL

• Trunchiul cerebral este o structura anatomica constituita din trei formatiuni distincte:

• I – Bulbul rahidian (medula oblongata)

• II – Puntea lui Varolio (protuberanta, pons)

• III – Mezencefalul

• I - Bulbul rahidian (medula oblongata)

• se afla deasupra si in continuarea maduvei spinarii

• superior ajunge pana la nivelul puntii lui Varolio, de care este separata prin santul bulbo-pontin (transversal)

• are forma unui trunchi de con, cu baza mica (2 cm.) spre maduva si baza mare spre punte. Lungimea trunchiului este de 3 cm.

• Bulbul are o fata anterioara, una posterioara si 2 fete laterale. Pe fata anterioara, de o parte si de alta a santului median anterior, se gasesc piramidele bulbare (2 cordoane nervoase). Acestea contin fibre motorii cortico-spinale, care in proportie de 80% trec dintr-o parte in alta incrucisandu-se, formand decusatia sau incrucisarea piramidelor

• In fata anterioara isi are originea aparenta nervul hipoglos

• Pe fatele laterale ies radacinile nervilor glosofaringian, vag si spinal. Tot pe fetele laterale se gasesc olivele bulbare.

• Fata posterioara are o structura diferita inferior si superior. In partea inferioara structura sa seamana cu cea a cordoanelor posterioare din maduva spinarii. In zona superioara cele doua fascicole Goll si Burdach se indeparteaza unul de celalalt. Tractul Burdach se prelungeste cu pedunculul cerebelos inferior (corpul restiform) iar fascicolul Goll devine piramida bulbara posterioara.

• In partea superioara si posterioara a bulbului se gaseste planseul ventriculului al IV-lea cerebral.

• In grosimea planseului se gasesc nucleii de origine ai perechilor de nervi cranieni IX, X, XI sI XII.

• Structura bulbului

• Aceasta seamana cu maduva spinarii din mai multe puncte de vedere, inclusiv din cel al dispunerii substantei nervoase: substanta alba la exterior iar cea cenusie la interior.

• Totusi, substanta cenusie este fragmentata in nuclei sau insule (coarnele anterioare, laterala sau posterioare devin nuclei motori, vegetativi sau senzitivi). Nucleii se mai numesc si nuclei echivalenti, fiind omologi celor din maduva spinarii.

• Nucleii motori:

• nucleul nervului hipoglos (XII)

• nucleul nervului glosofaringian (IX)

• nucleul nervului vag (X)

• nucleul nervului accesoriu (XI)

• Nucleii senzitivi

• nucleul solitar / facial (VII)

• nucleul vag (X)

• glosofaringian (IX)

• nucleul trigemen (V) – partial

• nucleii vestibulari si cohleari (VIII)

• Nucleii vegetativi – sunt parasimpatici

• nucleul solitar inferior (glandele salivare) prin glosofaringian si vag (cord, plaman si organele abdominale)

• nucleul salivator inferior

• nucleul cardio-pneumoenteric

• Nucleii proprii

• nucleul Goll

• nucleul Burdach – deutoneuronii pentru analiza secundara a semnelor sensibilitatii proprioceptive constiente

• oliva bulbara

• conexiuni cu cerebelul, nucleul rosu, corpii striati, creierul mare si maduva

• se ataseaza sistemului extrapiramidal si participa la realizarea miscarii semiautomate si involuntare

• Identificam, de asemenea, substanta reticulata bulbara care, impreuna cu cea din mezencefal, au un rol extrem de important in tonificarea generala a dinamicii activitatii.

Substanta alba - Este formata din fibre mielinizate, grupate in tracturi care trec prin bulb ascendente si descendente si care isi au originea in bulb

•