“Nistrul de Jos” pentru copii Autori: Liliana Josan, Tatiana Izverskaia, Andrei Isac, Alexei Andreev, Gabriel Mărgineanu

39

Sevciuc 

Севчук Сервиля

Onconotus servillei

Sevciucul (Onconotus servillei)

Este un greier tipic anume pentru sec-

toarele  de  stepă.  Lungimea  corpului  este 

de 2,0-2,8 cm, iar cea a ovipozitorului pu-

ţin  mai  mică  –  1,6  –  1,7  cm,  de  culoare 

brună.  Partea  anterioară  a  spatelui  este 

lată,  cu  cute  adânci,  pe  marginea  poste-

rioară  cu  dinţi  mari,  iar  pe  centru  cu  o 

adâncitură mică de culoare neagră. Popu-

lează  terenurile  cu  vegetaţie  tipic  stepică 

cu  semiarbuşti.  Specie  geofilă,  xerofilă. 

Atât adulţii, cât şi larvele stau ascunse în 

tufişuri, în special la baza lor. Iernează în 

stadiul  de  ou.  Larvele  eclozează  în  mar-

tie–aprilie. Adulţii pot fi observaţi din luna 

iunie până la sfârşitul lui august–septem-

brie. Este o specie rară şi este inclusă în 

Cartea Roşie a Moldovei. 

---

40

Croitorul cenuşiu

Моримус темный

Morimus funereus

Croitorul cenuşiu (Morimus funereus)

Corpul  este  negru,  acoperit  dorsal  cu 

perişori mici de o culoare cenuşie-argintie. 

Elitrele sunt mai puternice la bază decât 

posterior. Au câte două pete catifelate ne-

gre, bine evidenţiate. Antenele la masculi 

sunt mai lungi de 1 – 1,5 ori decât elitre-

le,  la  femele  sunt  aproximativ  de  aceeaşi 

lungime cu elitrele. Populează pădurile cu 

esenţe foioase, apariţii ocazionale ale spe-

ciei au fost semnalate şi în pădurile de co-

nifere. Se dezvoltă în fag şi stejar. Adulţii 

pot fi observaţi în mai–iulie pe trunchiu-

rile  copacilor.  Iniţial  larvele  se  dezvoltă 

sub scoarţa copacilor putrezi, iar ulterior 

în lemnul acestora. Stadiul larvar durea-

ză nu mai puţin de 2 ani. Larvele se îm-

pupează primăvara sau la începutul verii. 

Din cauza aripilor mici adulţii zboară foar-

te rău. Efectivul speciei este mic şi specia 

este inclusă în Cartea Roşie.

---

41

Fluturele podalirii

Подалирий 

Iphiclides podalirius

Fluturele podalirii (Iphiclides podalirius)

Este un fluture cu aripi albe sau gălbui 

cu dungi transversale elegante de culoare 

neagră  cu  nişte  pete  albastre,  anvergura 

aripilor  atinge  7  cm.  În  colţurile  posteri-

oare ale aripilor posterioare sunt prezen-

te  ramificaţii  întinse,  la  baza  cărora  este 

un desen în formă de ochi cu oranj. Peri-

oada de zbor cuprinde lunile mai-iunie şi 

mijlocul lui iulie - sfârşitul lui august. Pe 

parcursul unui an se dezvoltă 2 generaţii, 

iar fluturii din a doua generaţie sunt vizi-

bil mai mari. Omizile se hrănesc cu frun-

zele  de  porumbel  şi  alţi  arbuşti  şi  arbori 

fructiferi şi iernează transformându-se în 

pupă.  Adulţii  zboară  prin  păduri  şi  poie-

ne, la marginea drumurilor, în vii şi livezi 

bătrâne.

---

42

E

ste  puţin  probabil  faptul  ca  cineva 

să se îndoiască de utilitatea pentru 

om a multor păsări şi animale. Dar atitu-

dinea faţă de reptile este cu totul alta, pe 

când multe dintre ele au un rol important 

în  interacţiunea  complicată  a  organisme-

lor vii. De exemplu şopârlele, ca şi păsări-

le, consumă multe insecte, iar mulţi şerpi 

se  hrănesc  în  principal  cu  şoareci.  Dese-

ori  oamenii,  necunoscând  modul  de  via-

ţă a şerpilor, văd în ei doar vătămători şi 

animale periculoase, în toate modurile se 

străduiesc să-i distrugă, nu sunt de acord 

cu necesitatea de a-i păstra în natură. Spe-

ciile  ce  vieţuiesc  în  regiunea  Nistrului  de 

Jos  sunt  neveninoase  şi  nu  prezintă  risc 

pentru oameni, dar sunt o parte importan-

tă a ecosistemului nostru.

Reptile şi amfibieni din Zona Ramsar 

„Nistrul de Jos”

---

43

Şarpe cu patru dungi

Полоз четыреxполосный

Elaphe quatuorlineata

Şarpele-cu-patru-dungi (Elaphe quatuorlineata)

tinctive ale comportamentului acestui şarpe 

este faptul că femela încolăceşte şi cloceşte 

ouăle asemenea pitonilor. Şerpii tineri apar 

în august-septembrie.

La sfârşitul lunii septembrie sau începu-

tul lui octombrie se refugiază în vizuini sub-

terane iernând până în aprilie-mai. Specia 

reglează  efectivul  prăzilor,  contribuind  la 

stabilitatea  şi  funcţionalitatea  ecosisteme-

lor  terestre  şi  acvatice.  Este  o  specie  peri-

clitată inclusă în Cartea Roşie a Moldovei. 

Asupra  efectivului  influenţează  păşunatul 

excesiv, defrişarea pădurilor, poluarea me-

diului etc.

Unul  dintre  cei  mai  mari  şerpi  din  ţară: 

atinge  2,5  m.  Capul  este  alungit,  cu  botul 

oval şi pupila ochilor rotundă. Partea supe-

rioară a corpului este brun-gălbuie, cu pa-

tru dungi mai întunecate în lungul corpului, 

de aceea a fost numit „cu patru dungi”. Par-

tea inferioară a corpului este gălbuie, uneori 

evidenţiindu-se  pete  puţin  mai  întunecate. 

Şarpe cu mişcări lente, dar este un căţărător 

abil, se cufundă şi înoată excelent. Populea-

ză cu preponderenţă sectoarele de stepă, li-

zierele şi poienile pădurilor uscate, versanţii 

stâncoşi ai râurilor, uneori pătrunde în con-

strucţiile  agricole  amplasate  în  apropiere. 

Primăvara  iese  din  ascunzişuri  subterane, 

grote sau scorburi de copaci şi se îndreaptă 

spre unele şi aceleaşi locuri însorite. Când 

este deranjat şarpele îşi avertizează duşma-

nul prin vibraţii ale cozii sau îl atacă încer-

când să-l muşte. Se caţără pe arbori până 

la înălţimi mari. Consumă păsări, mamifere 

mici şi unele şopârle. În căutarea hranei vi-

zitează  adesea  bălţile,  locurile  înmlăştinite 

şi apele curgătoare. Una din trăsăturile dis-

---