39
Sevciuc
Севчук Сервиля
Onconotus servillei
Sevciucul (Onconotus servillei)
Este un greier tipic anume pentru sec-
toarele de stepă. Lungimea corpului este
de 2,0-2,8 cm, iar cea a ovipozitorului pu-
ţin mai mică – 1,6 – 1,7 cm, de culoare
brună. Partea anterioară a spatelui este
lată, cu cute adânci, pe marginea poste-
rioară cu dinţi mari, iar pe centru cu o
adâncitură mică de culoare neagră. Popu-
lează terenurile cu vegetaţie tipic stepică
cu semiarbuşti. Specie geofilă, xerofilă.
Atât adulţii, cât şi larvele stau ascunse în
tufişuri, în special la baza lor. Iernează în
stadiul de ou. Larvele eclozează în mar-
tie–aprilie. Adulţii pot fi observaţi din luna
iunie până la sfârşitul lui august–septem-
brie. Este o specie rară şi este inclusă în
Cartea Roşie a Moldovei.
40
Croitorul cenuşiu
Моримус темный
Morimus funereus
Croitorul cenuşiu (Morimus funereus)
Corpul este negru, acoperit dorsal cu
perişori mici de o culoare cenuşie-argintie.
Elitrele sunt mai puternice la bază decât
posterior. Au câte două pete catifelate ne-
gre, bine evidenţiate. Antenele la masculi
sunt mai lungi de 1 – 1,5 ori decât elitre-
le, la femele sunt aproximativ de aceeaşi
lungime cu elitrele. Populează pădurile cu
esenţe foioase, apariţii ocazionale ale spe-
ciei au fost semnalate şi în pădurile de co-
nifere. Se dezvoltă în fag şi stejar. Adulţii
pot fi observaţi în mai–iulie pe trunchiu-
rile copacilor. Iniţial larvele se dezvoltă
sub scoarţa copacilor putrezi, iar ulterior
în lemnul acestora. Stadiul larvar durea-
ză nu mai puţin de 2 ani. Larvele se îm-
pupează primăvara sau la începutul verii.
Din cauza aripilor mici adulţii zboară foar-
te rău. Efectivul speciei este mic şi specia
este inclusă în Cartea Roşie.
41
Fluturele podalirii
Подалирий
Iphiclides podalirius
Fluturele podalirii (Iphiclides podalirius)
Este un fluture cu aripi albe sau gălbui
cu dungi transversale elegante de culoare
neagră cu nişte pete albastre, anvergura
aripilor atinge 7 cm. În colţurile posteri-
oare ale aripilor posterioare sunt prezen-
te ramificaţii întinse, la baza cărora este
un desen în formă de ochi cu oranj. Peri-
oada de zbor cuprinde lunile mai-iunie şi
mijlocul lui iulie - sfârşitul lui august. Pe
parcursul unui an se dezvoltă 2 generaţii,
iar fluturii din a doua generaţie sunt vizi-
bil mai mari. Omizile se hrănesc cu frun-
zele de porumbel şi alţi arbuşti şi arbori
fructiferi şi iernează transformându-se în
pupă. Adulţii zboară prin păduri şi poie-
ne, la marginea drumurilor, în vii şi livezi
bătrâne.
42
E
ste puţin probabil faptul ca cineva
să se îndoiască de utilitatea pentru
om a multor păsări şi animale. Dar atitu-
dinea faţă de reptile este cu totul alta, pe
când multe dintre ele au un rol important
în interacţiunea complicată a organisme-
lor vii. De exemplu şopârlele, ca şi păsări-
le, consumă multe insecte, iar mulţi şerpi
se hrănesc în principal cu şoareci. Dese-
ori oamenii, necunoscând modul de via-
ţă a şerpilor, văd în ei doar vătămători şi
animale periculoase, în toate modurile se
străduiesc să-i distrugă, nu sunt de acord
cu necesitatea de a-i păstra în natură. Spe-
ciile ce vieţuiesc în regiunea Nistrului de
Jos sunt neveninoase şi nu prezintă risc
pentru oameni, dar sunt o parte importan-
tă a ecosistemului nostru.
Reptile şi amfibieni din Zona Ramsar
„Nistrul de Jos”
43
Şarpe cu patru dungi
Полоз четыреxполосный
Elaphe quatuorlineata
Şarpele-cu-patru-dungi (Elaphe quatuorlineata)
tinctive ale comportamentului acestui şarpe
este faptul că femela încolăceşte şi cloceşte
ouăle asemenea pitonilor. Şerpii tineri apar
în august-septembrie.
La sfârşitul lunii septembrie sau începu-
tul lui octombrie se refugiază în vizuini sub-
terane iernând până în aprilie-mai. Specia
reglează efectivul prăzilor, contribuind la
stabilitatea şi funcţionalitatea ecosisteme-
lor terestre şi acvatice. Este o specie peri-
clitată inclusă în Cartea Roşie a Moldovei.
Asupra efectivului influenţează păşunatul
excesiv, defrişarea pădurilor, poluarea me-
diului etc.
Unul dintre cei mai mari şerpi din ţară:
atinge 2,5 m. Capul este alungit, cu botul
oval şi pupila ochilor rotundă. Partea supe-
rioară a corpului este brun-gălbuie, cu pa-
tru dungi mai întunecate în lungul corpului,
de aceea a fost numit „cu patru dungi”. Par-
tea inferioară a corpului este gălbuie, uneori
evidenţiindu-se pete puţin mai întunecate.
Şarpe cu mişcări lente, dar este un căţărător
abil, se cufundă şi înoată excelent. Populea-
ză cu preponderenţă sectoarele de stepă, li-
zierele şi poienile pădurilor uscate, versanţii
stâncoşi ai râurilor, uneori pătrunde în con-
strucţiile agricole amplasate în apropiere.
Primăvara iese din ascunzişuri subterane,
grote sau scorburi de copaci şi se îndreaptă
spre unele şi aceleaşi locuri însorite. Când
este deranjat şarpele îşi avertizează duşma-
nul prin vibraţii ale cozii sau îl atacă încer-
când să-l muşte. Se caţără pe arbori până
la înălţimi mari. Consumă păsări, mamifere
mici şi unele şopârle. În căutarea hranei vi-
zitează adesea bălţile, locurile înmlăştinite
şi apele curgătoare. Una din trăsăturile dis-
Dostları ilə paylaş: |