“Nistrul de Jos” pentru copii Autori: Liliana Josan, Tatiana Izverskaia, Andrei Isac, Alexei Andreev, Gabriel Mărgineanu
Yüklə 363,41 Kb. Pdf görüntüsü
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Sparanghel medicinal (Asparagacee)
- Stânjenel scund (Iridacee)
- Zambilă albicioasă (Hyacinthacee)
- Lipici conic (Caryophyllacee)
- Călin comun (Viburnacee)
- Dediţel montan (Ranunculacee)
- Coada şoarecelui comprimată (Asteracee)
- Celnuşă răsfrântă (Hyacinthacee)
- Peştişoară natantă (Salviniacee)
- Ruşcuţă vernală (Ranunculacee)
- Dediţel ucrainean (Ranunculacee)
- Ce putem face pentru a proteja bogăţiile zonei umede ce ne înconjoară
- Bibliografie 82 Activităţi realizate de SE BIOTICA în regiune
65 Plantă perenă cu o înălţime de până la 150 (200) cm. tulpini subterane – rizomi groşi, cele aeriene sunt cilindrice erecte. Tulpini solitare sau mai multe, Mai sus abundent ramificate. Plantele mascule lungi de 5-6,5 mm, de culoare galbenă ver- zuie, la bază adesea bruniu nuanţate, cele externe spatulate sau alungite, cele inter- ne mai late şi mai obtuze., stamine incluse. Flori femele mai mici, lungi de 2,5 – 3 mm şi de 1,5 mm în diametru, de culoare gal- benă verzuie. Fructul bacă roşie cărămizie de 7-8 mm în diametru. Seminţe negre, de 3-4 mm în diametru.
Sparanghel medicinal Спаржа лекарственная Asparagus officinalis 66 Rizom ramificat şi articulat. Tulpină floriferă scundă, în partea inferioară cu 5 frunze, dintre care 3 lungi de 47-90 mm şi late de 17 mm şi 2 crescute din primul internodiu. Flori verzui galbene sau palid galbene uneori petalele externe cu o pată violetă brunie. Fructe lungi de 3-4 cm. se- minţe ovate, lungi de 3-4 mm la unul din vârfuri foarte ascuţite. Stânjenel scund (Iridacee) (Iris pumila) Stânjenel scund Касатик карликовый Iris pumila 67 Plantă perenă cu o înălţime de până la 25 cm. bulb ovoidal, tulpină erectă, de obicei solitară, brunie. Frunze lat linear spatulate. Frunze 2-3, bazale, inegale, cea inferioară mai lată. Inflorescenţă racem la început scurt, la sfârşit alungit cilindric. Flori extinse orizontal, cilindrice, lungi de 3,5 – 6 mm şi de 1,5 – 3 mm în diametrul, de culoare albastră cenuşie. Fruct capsulă mai lată decât lungă, la vârf adâncită. Se- minţe câte 1-2 în fiecare lojă, negre, sferice sau alungite, lungi de 1-2 mm. se întâl- neşte pe pante stepice, păduri de gârneţ. Zambilă albicioasă (Hyacinthacee) (Hyacinthella leucophaea) Zambilă albicioasă Гиацинтик светло-голубой Hyacinthella leucophaea 68 Plantă perenă, înaltă până la 1 m. Tul- pină erectă, adânc-brăzdată. Frunze de 10-30 cm lungime, cu peţiol alungit. Flori aproape sessile, de cca 2 cm lungime. Co- rolă galbenă, după înflorire persistentă; petale unguiculate. Fructul este păstaie membranoasă, ovoidală, comprimată, în partea inferioară păroasă, de 7 mm lungi- me şi 4 mm lăţime. Seminţe brune, netede, mate, de 2-3 mm lungime. Planta se întâl- neşte pe pajişti, poieni şi lizierele pădurilor de gârneţ.
Coşaci pontic Астрагал понтийский Astragalus ponticus 69 Plantă anuală, de 15-50 cm înălţime. Rădăcini lungi, subţiri. Tulpini solitare, mai rar câteva, erecte, simpli sau puţin ra- mificate, împreună cu frunzele scurt-pu- bescente. Frunze liniare sau îngust-lance- olate, ascuţite sau obtuze, de 2-4 cm lun- gime, de 2-7 mm lăţime, cu 3-4 nervuri. Flori, de obicei, solitare. Petale roşietice, purpurii sau albe, de 1,5 ori mai lungi de- cât caliciul. Fructul este o capsulă obpi- riformă, îngustată spre vârf, de 7-12 mm lungime şi 5 mm lăţime. Seminţe mici (de 0,8 mm lungime), pe partea dorsală brăz- date. Se întâlneşte pe pante stepice calca- roase, pajişti. Lipici conic (Caryophyllacee) (Pleconax conica) Lipici conic Конусовка коническая Pleconax conica 70 Arbust, până la 4 m cu lujeri cenuşii, netezi. Frunze lat ovate. Flori cu petale albe. Fructe drupe sferice de 8-10 mm în diametru, roşii. Se întâlneşte sporadic pe margini şi rarişti de pădure Călin comun (Viburnacee) (Viburnum opulus) Călin comun Калина обыкновенная Viburnum opulus 71 Plantă înaltă de 7-20 cm, la fructificare de până la 32 cm. Rizom viguros. Tulpi- nă erectă, dens şi păroasă. Frunze cu limb ovat sau lat ovat. Peduncul slab curbat sau aproape erect. Flori solitare de culoa- re violet închis. Fruct nuculă de până la 4 cm. lungime, cărnoase, păroase. Înfloreşte în mai. Se întâlneşte pe pantele pietroase, pajişti, păduri de gârneţ. Dediţel montan (Ranunculacee) (Pulsatilla montana) Dediţel montan Прострел горный Pulsatilla montana 72 Arbore, până la 22 m. Coroană rotate, rar piramidală. Lujeri la început verziu, mai târziu cenuşiu-bruni, lucitori. Scoarţa cu ritidom brun-cenuşiu, solzos. Muguri lucitori cu solzi verzi, pe margini cu o dun- gă brună. Frunze verzi pe ambele feţe, lat ovate, late de 5-10 cm, tot atât de lungi sau de 2 ori mai lungi, la bază uşor cor- date, trunchiate sau brusc îngustate, de obicei cu 3 perechi de lobi triunghiulari. Flori de 1 – 1,5 cm în diametru. Petale ro- tunjite, rotund ovale, albe. Stamina cca. 20, de lungimea petalelor, cu antere des- chis galbene. Fructe false, rotunjite, elip- siodale, până la 1,5 cm lungime, la început roşii gălbui, tari, mai târziu brunii, albicios punctate. Seminţe 4, alungite, lungi până la 7 mm, închis brun roşietice.
Sorb
Рябина глоговина Sorbus torminalis 73 Plantă perenă. Rădăcină puternică, de obicei multicapitată, emiţând 2-5 tulpini erecte, des păroase, înalte de 20-90 cm, de obicei simple, rareori ramificate în partea superioară. Frunzele inferioare lat liniare lungi de 6-20 cm şi late de 1-3 cm, tulpi- nile mijlocii şi superioare mai înguste, late de 0,5 -1 cm. flori radiale galbene, puţine, foarte mici, uneori lipsesc. Fruct achene, lungi de cca 1 mm. se întâlneşte pe pante stepice, calcaroase, maluri abrupte, argi- loase.
Coada şoarecelui comprimată Тысячелистник сжатый Achillea coarctata 74 Plantă perenă scundă, cu o înălţime a inflorescenţei de doar 5-8 (12) cm. Tulpini solitare sau în pâlcuri, cele florifere adesea înconjurate de plante tinere de diferite vâr- ste. frunze îngust liniare, pe partea ven- trală cu o dungă albă evidentă. Înmulţirea vegetativă intensă. Frunze erecte sau la sfârşit extinse, lungi de 10-25 cm şi late de 2-4 mm, depăşind de 2-3 ori inflorescenţa. Tulpina lungă de 5-10 cm, cu partea aeria- nă scurtă, rareori mai lungă. Inflorescenţă cu 3-15 flori. Flori odorante lungi de 15-20 mm. Fruct capsulă erectă. Seminţe bru- ne-închis sau negricioase. Se întâlneşte pe pante stepice, poiene de gârneţ. Celnuşă răsfrântă (Hyacinthacee) (Ornithogalum refractum) Celnuşă răsfrântă Птицемлечник преломленный Ornithogalum refractum 75 Plantă perenă natantă, 5-20 cm. tulpi- nă neramificată. Frunze câte 3 în verticilii, 2 superioare natante, cea inferioară sub- merse. Se înmulţeşte prin spori şi porţi- uni de plantă, care ajung la maturitate în august–septembrie, formând sporocarpi. Este înscrisă în cartea roşie. Se întâlneş- te în lacuri, albiile vechi ale râurilor cu ape stagnante şi lin curgătoare. Pe unele sectoare ale bazinelor formează pe supra- faţa apei desişuri nu prea mari. Efectivul acestei specii de ferigi se micşorează, iar în unele locuri de creştere s-a constatat dis- pariţia ei.
Peştişoară natantă Сальвиния плавающая Salvinia natans 76 Plantă perenă de 10-40 cm. tulpina erectă, moderat ramificată. Frunze tulpi- nale dese, până la vârf distribuite. Flori so- litare la vârful tulpinii, mari, late până la 8 cm în diametru, galbene aurii, lucioase. Petale 10-20, lungi de 20-42 mm., stamine numeroase. Se întâlneşte pe pante stepice, degradate, gârneţe.
Ruşcuţă vernală Адонис весенний Adonis vernalis 77 Plantă perenă cu o înălţime de până la 30 cm. rizom vertical viguros, negru, rami- ficat la cap şi acoperit cu resturile peţioli- lor vechi, tulpină unifloră, la fructificaţie ajunge până la 45 cm înălţime, abundent păroasă. Frunze bazale la înflorire puţin dezvoltate, alungite ovate. Flori lungi pe- dunculate, negru-violete. Fruct nuculă. Se întâlneşte pe pante stepice, margini şi ra- rişti de păduri de stejar şi gârneţuri. Spe- cie rară. Dediţel ucrainean (Ranunculacee) (Pulsatilla ucrainica) Dediţel ucrainean Прострел украинский Pulsatilla ucrainica 78 Iarba broaştelor (Hydrocharitacee) (Hydrocharis morsus-ranae) Iarba broaştelor Водокрас обыкновенный Hydrocharis morsus-ranae Plantă perenă cu o înălţime de până la 30 cm, stoloniferă. Stolonii formează în timpul verii la extremitatea lor rozete fo- liare, iar către toamnă dezvoltă muguri de iarnă subţiri care cad la fundul apei unde rezistă până primăvara, când se ridică la suprafaţa apei. Din aceşti muguri se dez- voltă primele frunzişoare şi rădăcinile. Frunze rotunde, cordate, margini întregi, lung peţiolate. Flori pedunculate, cu peta- le mai mari decât sepalele, albe, cu baza galbenă, cele mascule adunate mai ade- sea câte 3, cele femele mai mici, cu glande nectarifere. Fruct baciform, sferic. Seminţe mici, sferice, înconjurate de mucilagiu.
79 P rintre activităţile simple pe care le pu- tem face pentru această bogăţie ce este amplasată lângă noi putem menţiona ur- mătoarele: - Să nu aruncăm gunoiul în locuri ne- autorizate, deoarece aceasta poluea- ză apele şi solurile Zonei Ramsar; - Să nu lăsăm murdărie în urma noas- tră atunci când ne odihnim în pă- duri, pe malurile râurilor şi lacurilor; - Să nu aruncăm deşeuri în apele râu- rilor sau pâraielor; - Să nu tăiem arborii şi arbuştii din păduri, să nu rupem crengile şi să nu deteriorăm scoarţa arborilor ; - Să nu rupem florile frumoase din pă- dure, să le admirăm şi să le lăsăm să fie văzute şi de alţii şi să facă se- minţe pentru a da naştere altor flori; - Să plantăm speciile de arbori şi ar- buşti caracteristice zonei date şi nu străine; - Să nu distrugem cuiburile şi ouă- le păsărilor, precum şi adăposturile animalelor; - Să nu omorâm animalele, cum ar fi broaştele, şerpii, şopârlele, deoarece ele sunt inofensive pentru om, dar sunt importante pentru natură; - Să nu capturăm fluturii sau alte in- secte mai ales cele rare, deoarece există pericolul să dispară complet speciile date; - Să nu paştem vitele (vacile, oile, ca- prele) în ariile strict protejate, fâşii de protecţie a apelor sau câmpurilor;
80 - Să nu poluăm sursele de apa şi să utilizăm doar surse sigure de apa po- tabilă;
- Să nu ardem deşeurile şi frunzele (primăvara sau toamna), pentru a preveni poluarea aerului şi impactul asupra sănătăţii; - Să contribuim la reciclarea deşeuri- lor;
- Să implementam abordări Eco în via- ţa de toate zilele, utilizarea raţionala a resurselor si reducerea poluării.
81 Andreev A. et al., Planul de management pentru zona Ramsar „Nistrul de Jos” (proiect), Chişinău 2011; A. Andreev, I. Talmaci I., G. Şabanova et al., Convenţia Ramsar şi zonele umede de importanţă internaţională în Republica Moldova, Chişinău 2008; Cartea Roşie a Republicii Moldova, Ediţia a treia, Chişinău, Ed. Ştiinţa 2015; Negru A., Şabanova G., Cantemir V., Gânju V., Ghendov V., Baclanov V., Plantele rare din flora spontană a Republicii Moldova, Chişinău 2002; Cozari T., Usati M., Vladimirov M., Lumea animală a Moldovei. Peşti. Amfibieni. Reptile, Chişinău Ed. Ştiinţa 2003; Munteanu Andrei, Lozanu M,, Lumea animală a Moldovei. Mamifere. Chişinău Ed. Ştiinţa 2004; Neculiseanu Z., Straten V., Vereşciaghin VB., Ostaficiuc V. Insectele rare şi pe cale de dispariţie din Moldova, Chişinău 1992; Şabanova G, ŢurcanuV, Izverskaia T., Derjanschi V, Rotaru I, Andreev A., Stepele Nistrului de Jos: bogăţie şi sărăcie, Chişinău 2005; http://pasaridinromania.sor.ro/Fazan http://www.sor.ro/ro/pasari/Athene-noctua.html Pozele sunt prezentate de T. Izverskaia, V. Ţurcanu, V. Derjanschi, A. Bondarenco, precum şi sunt reproduce de pe paginile web: https://commons.wikimedia.org, http:// tambov-zoo.ru
82 Activităţi realizate de SE BIOTICA în regiune A ctivitatea Societăţii Ecologice ”BIO- TICA” în regiunea Nistrului de Jos a început încă în anii 90 ai secolului trecut. Anume graţie studiilor şi activităţilor pre- gătitoare efectuate de SE BIOTICA această zonă a primit statut oficial de zonă interna- ţională Nr. 1316 (3MD003) în cadrul Con- venţiei Ramsar la 20 august 2003. Printre ultimele activităţi importante realizate în această regiune este elaborarea proiectului planului de management şi a rutelor turis- tice propuse pentru această zonă cu asis- tenţa Uniunii Europene în cadrul proiectu- lui „Susţinerea Măsurilor de Promovare a Încrederii”. Pe parcursul anilor 2013-2016 cu finanţarea Agenţiei Austriece pentru Dezvoltare din fondurile Cooperării Austri- ece pentru Dezvoltare (ADC) au fost reali- zate mai multe activităţi practice în zonă. Printre acestea se numără efectuarea re- construcţiei şi plantării în fâşiile riverane de protecţie ale Nistrului pe ambele maluri pentru îmbunătăţirea integrităţii şi capaci- tăţii funcţionale ale acestora pe o suprafa- ţă totală de cca. 35 ha. Pentru a soluţiona problema inundaţiilor prelungite şi secete- lor ce duc la degradarea ecosistemelor în zona-nucleu ”Lunca Talmaza” a fost pro- iectată şi construită o ecluză care va per- mite reglarea nivelului apelor în luncă. Tot în 2014 în sprijinul eforturilor locale a fost îmbunătăţit sistemul de alimentare cu apă potabilă pentru populaţia din s. Talmaza prin construirea unui nou rezervor de apă în sectorul ”centru” al acestui sat şi con- ductei de conectare cu fântâna arteziană. În 2015 s-au construit două rezervoare de apă în s. Popeasca, ce le-au înlocuit pe cele vechi şi ruginite pentru aprovizionarea cu apă potabilă de calitate. Tot în 2015 s-au construit 2 ecluze pe Turunciuc, pentru crearea unei boişte, unde peştii din Nistru
83 vor putea de pune icre în condiţii naturale optime. În Cioburciu a fost reconstruit sis- temul anti-viitură pentru a preveni inun- daţiile ce au loc periodic acolo. În cadrul proiectului finanţat de Progra- mul de Granturi Mici GEF, implementat de PNUD, SE BIOTICA în colaborare cu auto- rităţile publice locale a creat 3 pepiniere de material silvic cu specii autohtone în sate- le Talmaza, Popeasca şi Cioburciu pentru crearea în continuare a plantaţiilor cu rol de coridoare ecologice şi pentru diversifi- carea resurselor biologice locale, în cadrul Zonei Ramsar „Nistrul de Jos”. O informaţie mai detaliată şi publicaţiile editate de către SE BIOTICA pot fi găsite pe www.biotica-moldova.org. Yüklə 363,41 Kb. Dostları ilə paylaş:
|