“Nistrul de Jos” pentru copii Autori: Liliana Josan, Tatiana Izverskaia, Andrei Isac, Alexei Andreev, Gabriel Mărgineanu

35

Rădaşcă

Жук-олень  

Lucanus cervus

Rădaşca (Lucanus cervus)

Adulţii au un colorit negru, maxilele su-

perioare şi elitrele sunt castanii-brune, la 

femele  –  negre.  Lungimea  femelelor,  fără 

maxile,  atinge  30-55  mm,  a  masculilor  – 

până  la  80  mm.  Populează  pădurile  bă-

trâne  cu  esenţe  foioase,  preponderent  de 

cvercinee,  deseori  grădinile  şi  parcurile. 

Cel mai mare număr de gândaci pot fi în-

tâlniţi în pădurile de stejar. În lunile iulie-

august, mai ales în amurg, gândacii efec-

tuează zboruri în jurul coroanelor şi vârfu-

rilor copacilor de stejar, producând un bâ-

zâit puternic, în timpul zborului, masculii 

ţin  corpul  vertical,  astfel  ca  să-şi  poată 

echilibra  greutatea  cu  maxilele  superioa-

re. În decursul zilei se află pe trunchiuri-

le copacilor de stejar, unde se hrănesc cu 

sucurile lor. Zborul şi împerecherea adul-

ţilor  au  loc  în  lunile  iulie–august.  Ouăle 

sunt  depuse  în  scorburi,  cioturi  putrede 

sau  în  sol  la  rădăcinile  copacilor.  Larve-

le  eclozate  se  hrănesc  cu  lemnul  putred. 

Transformarea în pupă are loc peste câte-

va luni, iar adulţii apar în 1-2 săptămâni. 

Efectivul speciei scade din cauza distruge-

rii pădurilor seculare, a buştenilor căzuţi 

la pământ, precum şi a perioadei îndelun-

gate de dezvoltare (5-6 ani). Ciclul evolutiv 

durează 5-6 ani. Este o specie rară şi este 

inclusă în Cartea Roşie a Moldovei.

---

36

Bondar de argilă

Шмель глинистый

Bombus argillaceus

Bondarul-de-argilă (Bombus argillaceus)

Bondarul  este  asemănător  cu  albina, 

dar  mai  mare  şi  are  un  corp  păros,  cu 

dungi negre şi galbene. Este o insectă co-

lonială. Adulţii se hrănesc mai ales cu po-

len  şi  nectar,  rezervele  de  miere  fiind  fo-

losite foarte rar în perioada de activitate. 

Populează stepele, pajiştile uscate, liziere-

le; fâşiile forestiere. Se hrăneşte cu necta-

rul şi polenul multor specii de plante din 

familiile Fabaceae, Lamiaceae, Borragina-

ceae etc. Primăvara femela reproducătoa-

re creează un cuib din muşchi şi iarbă us-

cată în vizuinile rozătoarelor; construieşte 

primele celule din ceară, colectând nectar 

şi polen. Ulterior ea depune ponta de ouă, 

din care se vor dezvolta femelele lucrătoa-

re. Acestea (până la 50-100 de indivizi în 

cuib) formează celule, în care depozitează 

hrana adunată, iar femelele reproducătoa-

re  depun  ouăle,  ventilând  cuibul  etc.  La 

sfârşitul  verii–începutul  toamnei  în  aces-

te celule apar masculi şi femele reprodu-

cătoare  tinere.  Hibernează  doar  femelele 

fecundate, care primăvara următoare vor 

crea  familii  noi.  Este  o  specie  termofilă, 

totodată are nevoie de surse de apă. Efec-

tivul speciei este mic, este inclus în Cartea 

Roşie a Moldovei. 

---

37

Caraban

Жук-носорог

Oryctes nasicornis

Carabanul (Oryctes nasicornis)

singură  vară,  fiind  activi  din  luna  aprilie 

până la sfârşitul verii. Efectivul speciei se 

reduce sau se menţine constant la nivelul 

speciilor rare. Este inclus în Cartea Roşie 

a Moldovei.

Are  un  colorit  castaniu-brun,  adesea 

strălucitor, în lungime atinge 25-40 mm. 

Masculii au pe frunte un corn lung şi în-

doit  în urmă, femelele au doar câteva ridi-

cături nu prea mari. Carabanul zboară în 

zilele calde de vară, are o putere colosală, 

poate ridica o greutate de 100 ori mai mare 

decât greutatea sa. Populează pădurile de 

foioase, precum şi teritoriile stepicole.

Ciclul  evolutiv  durează  4-5  ani.  Larve-

le se dezvoltă în composturi şi în lemnul 

descompus  al  diferitor  arbori  cu  esenţe 

foioase  în  decursul  a  4  ani.  Ele  se  hră-

nesc cu rădăcini de plante, în special de 

trandafir  şi  viţă-de-vie,  însă  daunele  pri-

cinuite nu sunt mari. Transformarea lar-

vei în pupă are loc primăvara şi durează 

aproape o lună, iar adulţii trăiesc doar o 

---

38

Ochi de păun mare

Павлиний глаз большой ночной

Saturnia pyri

Ochi de păun mare (Saturnia pyri)

Este cel mai mare fluture nu numai în 

Moldova, dar şi în Europa. Anvergura ari-

pilor este de până la 15 cm. Aripile brune 

cu nuanţe diferite au o bordură deschisă 

lată de-a lungul marginilor exterioare. Pe 

cele anterioare în colţul de sus se află un 

punct  negru,  iar  pe  mijlocul  fiecărei  din 

cele  patru  aripi,  cate  o  pată  rotundă,  ce 

aminteşte forma unui ochi. Aceşti fluturi 

zboară  în  amurg  şi  noaptea,  mai  ales  în 

lunile  aprilie-iunie,  foarte  adesea  zboară 

la lumina electrică. Este interesant faptul 

că  acest  fluture  în  decursul  întregii  sale 

vieţi  nu  se  hrăneşte,  ci  trăieşte  pe  baza 

grăsimilor  acumulate  încă  de  omidă.  Po-

pulează lizierele şi poienile; pădurile de fo-

ioase rare şi desişurile de arbuşti, pantele 

acoperite cu arbuşti,  plantaţiile decorati-

ve, uneori – livezile.

Specia dezvoltă o singură generaţie  pe 

an. Larvele se dezvoltă în decursul perioa-

dei  mai–august  pe  diferiţi  pomi  fructiferi 

(păr, măr, cireş etc.), dar şi pe frasin (Fra-

xinus excelsior), porumbel (Prunus spino-

sa), hrănindu-se cu frunzele acestora. Ul-

terior omida construieşte un cocon în care 

se  împupează.  Hibernează  în  stadiul  de 

pupă. Este o specie rară şi este inclusă în 

Cartea  Roşie a Moldovei.

---