“Nistrul de Jos” pentru copii Autori: Liliana Josan, Tatiana Izverskaia, Andrei Isac, Alexei Andreev, Gabriel Mărgineanu

30

P

e  teritoriul  Moldovei  din  15  mii  de 

specii cunoscute de animale, 12 mii 

aparţin clasei insectelor. Principala lor sar-

cină este de a „tunde” plantele de stepă şi 

de a ajuta la acumularea solului, de a po-

leniza amestecul de ierburi, de a oferi hra-

nă altor insecte, păsări şi animale. În zona 

Nistrului de Jos insectele sunt cele mai di-

versificate acolo unde există un covor ver-

de ierbos şi cu arbori şi arbuşti. Locurile 

mai favorabile sunt acelea unde se îmbină 

lizierele şi sectoarele cu un amestec bogat 

de ierburi. 

Insecte din Zona Ramsar 

„Nistrul de Jos”

---

31

Viespe gigantă

Сколия-гигант

Scolia maculata

Viespea gigantă (Scolia maculata)

rădaşca, pe care îi mănâncă larva viespii ie-

şite din ouă; ea şi iernează în cocon. Specia 

în mare parte este legată de locurile unde 

se mărginesc habitatele ierboase deschise, 

mai ales de stepă şi cele destul de umede 

cu arbori şi arbuşti. Preferă florile mari din 

familiile Asteraceae, Rosaceae(Rosa), Apia-

ceae etc., hrănindu-se cu nectarul şi pole-

nul acestora. Sunt activi în perioada înso-

rită a zilei. Se întâlneşte relativ rar. Specie 

inclusă in Cartea Roşie a Moldovei. 

Este cea mai mare viespe în Europa, lun-

gimea corpului femelelor atinge 4 cm. Înfă-

ţişarea  ei  este  înfricoşătoare,  sunt  cunos-

cute cazuri când unii oameni şi-au pierdut 

cunoştinţa  din  cauza  muşcăturii  acesteia, 

cu toate că durerea nu este foarte mare şi 

trece uşor. Acestea sunt viespi frumoase de 

culoare  neagră  cu  un  corp  masiv,  femele-

le  având  capul  galben-întunecat.  Toracele 

este negru cu pubescenţă deasă. În repaus 

4 aripi de culoare galbenă-cafenie cu reflexe 

albastre sunt strânse de-a lungul corpului, 

dar nu se aranjează longitudinal. Abdome-

nul în partea anterioară are 4 pete galbene 

mari, care uneori aproape că se contopesc 

două câte două, partea posterioară a abdo-

menului femelelor este de culoare galbenă. 

Picioarele sunt destul de scurte, cu ţepi mici 

şi pubescenţă deasă de culoare neagră, ar-

ticolele lăbuţelor sunt lăţite din urmă. Peri-

oada de zbor a viespilor este aprilie-august, 

se hrănesc cu polen şi nectar şi pregătesc în 

cuiburi larvele gândacilor rari – carabanul şi 

---

32

Polixena

Поликсена

Zerinthia polyxena

Polixena (Zerynthia polyxena)

Pe  fondul  galben-deschis  al  aripilor  ce 

au  marginile  zimţate  sunt  prezente  pete 

negre şi împletituri ondulate, iar de-a lun-

gul marginilor exterioare ale aripilor pos-

terioare  –  un  rând  de  pete  roşii  nu  prea 

mari.  Zborul  adulţilor  are  loc  în  aprilie-

mai la marginile pădurilor, prin poiene, ei 

se hrănesc pe flori. Depunerea ouălor are 

loc pe plante de cucurbeţică. Omizile sunt 

cărnoase,  roşii-gălbui.  Transformarea 

omizilor în pupe are loc pe aceeaşi plan-

tă unde ele s-au hrănit. Cauza dispariţiei 

este strâns legată de distrugerea locurilor 

de  trai.  Prinderea  fluturilor  şi  abuzul  de 

pesticide  de  asemenea  duc  la  reducerea 

numerică  a  indivizilor  speciei.  Efectivul 

speciei  este  mic  şi  este  inclus  în  Cartea 

Roşie a Moldovei.

---

33

Fluture Apolon negru

Аполлон черный

Parnassius mnemosyne

Fluturele Apolon negru (Parnassius mnemosyne)

Fluturi  cu  aripi  albe  cu  pete  negre,  la 

marginea  exterioară  a  aripilor  anterioare 

este prezentă câte o dungă lată semitrans-

parentă sură şi câte două pete negre. Omi-

zile sunt întunecate cu câte două rânduri 

de  pete  roşii-gălbui.  Adulţii  trăiesc  prin 

poiene şi la marginile pădurilor. Populează 

locurile însorite, poienile uscate, lizierele, 

dar şi câmpurile cu vegetaţie ierboasă în 

floare. Specia dezvoltă o singură generaţie 

pe an. Fluturii zboară de la începutul lunii 

mai  până  la  jumătatea  lui  iunie.  Omizile 

se hrănesc pe diferite specii de brebenei. 

Hibernează în stadiul de larve tinere, care 

nu au părăsit încă ouăle. Efectivul speciei 

este mic. Datorită aripilor sticloase-trans-

parente şi petelor roşii-aprins în formă de 

ochi,  fluturii-apoloni  ce  zboară  domol  pe 

lunci şi fâneţe bucură ochiul. Este o spe-

cie rară şi inclusă în Cartea Roşie a Mol-

dovei.

---

34

Arctiida Hera, 

Медведица четырёхточечная, 

Euplagia quadripunctaria

Arctiida Hera (Euplagia quadripunctaria)

Fluturi  cu  aripile  anterioare  ce  au  as-

pect zebrat, cu colorit de fond negricios cu 

reflexe  metalice  verzi-albăstrui,  cu  patru 

dungi  oblice  crem-albicioase,  dintre  care 

trei sunt mai lungi şi mai late. Când aripi-

le sunt strânse, dungile mediane creează 

un desen de forma literei „V”; aripile pos-

terioare au colorit roşu-cărămiziu până la 

portocaliu-roşiatic şi patru pete mari ne-

gre, abdomenul este galben-roşcat, cu un 

şir  dorsal  de  mici  puncte  negre;  toracele 

negru. Adulţii sunt activi atât ziua cât şi 

în  timpul  nopţii  (când  sunt  atraşi  de  lu-

mina artificială); au un zbor rapid, nervos, 

cu  schimbări  neaşteptate  de  direcţie.  Pe 

parcursul anului specia dezvoltă o singu-

ră  generaţie.  Adulţii  zboară  în  decursul 

perioadei  iulie–august,  hrănindu-se  cu 

nectar. Hibernează în stadiul de larvă. În 

primăvara următoare (aprilie–mai), larvele 

pot  fi  observate  pe  caprifoi,  alun,  zmeu-

ră, mure, urzică şi pe alte specii de plan-

te,  consumând  frunzele  acestora.  Adulţii 

zboară atât ziua, cât şi noaptea. Specia a 

fost  semnalată  zburând  la  sursele  de  lu-

mină. Populează zona pădurilor de foioa-

se, diferiţi biotopi mezofili, lizierele pădu-

rilor, poienile, desişurile de arbuşti. Este o 

specie rară, inclusă în Cartea Roşie. 

---