Subiect 2 Dia diagnosticul imagistic în afecţiunile stomacului I

- rotaţie inversă: situs inversus

În ST III - mezenter lung cu bază de implantare redusă - volvulus

- absenţa fixării cecului şi ascendentului (cec mobil cu mezou, flotant)

- cec subhepatic

- apendice retrocecal

- benzi peritoneale care comprimă ansele → ocluzie

ANOMALII ALE LUMENULUI INTESTINAL

- atrezia - totală

- parţială

- stenoze intestinale - unice

- multiple

- megaintestin subţire

- duplicaţii I.S.

- diverticoli: diverticolul Meckel – inflamaţie, ulceraţie, invaginaţie - ocluzie

Dia 4

• MODIFICĂRILE DE POZIŢIE ALE INTESTINULUI SUBŢIRE

• Topografia normală a intestinului subţire

• Modificări de poziţie - congenitale

• - dobândite

• Ptoza viscerală - unghiul Treitz alungit

• - jejun în micul bazin

• - stază, atonie

• Modificări de poziţie prin mărirea organelor vecine: sarcină,glob vezical, aerocolie,tumoră uterină, t. renală stg., splenomegalie, ascită, aderenţe postoperatorii, peritonite chistate

• - anse (conglomerate, nedisociabile, fixate, supraumplute cu SDC)

• - disociere de anse prin edem sau infiltraţie mezenterică

• Modificări de poziţie prin angajare în sac herniar, eventraţie

• RADIOLOGIC: ansele pot fi angajate în: hernie ombilicală,hernii interne, hernii diafragmatice, înghinale, scrotale, hernii ale liniei albe , etc.

• - putem decela segmentele de intestin angajate însacul herniar

Dia 5

• TULBURĂRILE FUNCŢIONALE ALE INTESTINULUI SUBŢIRE

• Tulburările funcţionale pure - factori corticali

• - afecţiuni ale unor organe vecine şi la distanţă

• Tulburări organo-funcţionale

• ETIOLOGIE

• -Tulburări funcţionale primare

• • factori neuropsihici: emoţii, frică, stres, dereglări neurovegetative

• • factori toxici exogeni sau endogeni

• • factori endocrini:mecanism neuroendocrin ex. în hipertiroidism

• • factori alergici: histamina

• • factori inflamatorii (colecist, pancreas, stomac )

• • avitaminozele

• -Tulburări funcţionale secundare

• • factori mecanici - ocluzia -hiperperistaltism al segmentelor superioare

• • factori inflamatori: hipersecreţie → distensie

• • insuficienţe enzimatice: lactază

Dia 6

• TIPURI DE TULBURĂRI FUNCŢIONALE

• TULBURĂRI MOTORII

• 1. Modificări de tonus: - hipertonie

• - hipotonie - atonie

• 2. Modificări de peristaltică: - hipoperistaltism

• - hiperperistaltism

• De obicei asociere distonie - diskinezie

• - musculară

• - musculara mucoasei - imagini de fulgi de zăpadă Marina Fiol - opacităţi neregulate de diferite mărimi, de obicei mari (spre deosebire de camerele de digestie)

• 3. Modificări de tranzit: - normal

• - accelerat

• - încetinit

Dia 7

• INVAGINAŢIA FUNCŢIONALĂ

• - alunecarea mucoasei intestinale pe stratul muscular

• - mai frecvent la nivel jejunal

• Radiologic: - pliuri circulare, concentrice care se termină în formă de con într-un punct median central unde începe o ansă îngustă

• - profil ansă dilatată cu pliuri circulare dispuse în formă de spirală. În interiorul acestei anse se observă mucoasa ansei invaginate care se prelungeşte cu un pliu longitudinal

• - aspectul este reversibil

Dia 8

• TULBUĂRI DE SECREŢIE ŞI ABSORBŢIE

• 1. Prezenţe de lichid în exces

• • hiperfuncţie secretorie - sol. hipertone,hipertermice , tulb. vasomotorii produse de inflamaţii

• “semnul coardei Marina Fiol” se observă ca o dâră a ansei superioare ce se varsă într-o ansă inferioară

• • oprirea tranzitului

• 2. Prezenţă de aer

• • normal - adultul nu are aer

• - copii până la 10 ani - aeroenterie fiziologică

• • aeroenteria

• - aeroenteria generalizată: - bolnavi imobilizaţi

• - toxicomani

• - operaţi

• - colici abdominale

• - contuzii abdominale şi lombare

Dia 9

• - aeroenteria segmentară:- apendicite cronice

• - diverticoli

•