Universitatea de stat din moldova

 
 
14 
 
Valoarea  aplicativă  a  rezultatelor  investigaţiei  se  atestă  prin  posibilitatea  utilizării 
concluziilor şi recomandărilor teoretice etalate în lucrare la cercetarea ulterioară a infracţiunii de 
şantaj  în  vederea  rezolvării  controverselor  privind  încadrarea  juridică  a  acestei  fapte  în  situaţii 
atipice;  la  elaborarea  recomandărilor  pentru  practica  de  urmărire  penală  şi  cea  judiciară  în 
contextul soluţionării unor probleme de interpretare ce rezultă din conţinutul vag şi imprecis  al 
textului de lege prevăzut la art.189 CP RM, prin aceasta facilitând actul de înfăptuire a justiţiei. 
De  asemenea,  rezultatele  investigaţiei  îşi  vor  găsi  aplicare  în  procesul  de  instruire  continuă  a 
procurorilor, judecătorilor şi avocaţilor, precum şi în procesul de legiferare. 
Aprobarea rezultatelor. Concluziile de bază şi recomandările formulate în teză sunt reflec-
tate  în  cadrul  a  9  publicaţii  ştiinţifice.  În  acelaşi  timp,  unele  viziuni,  teze  teoretice,  exegeze, 
concluzii  şi  recomandări  constituind  rezultatul  investigaţiei  au  fost  prezentate  la  Conferinţele 
ştiinţifico-practice  internaţionale  cu  genericul:  „Creşterea  impactului  cercetării  şi  dezvoltarea 
capacităţii  de  inovare”,  consacrată  aniversării  a  65-a  de  la  fondarea  USM  (Chişinău,  21-22 
septembrie  2011);  „Societatea  civilă  în  realizarea  Strategiei  de  reformare  a  sectorului  justiţiei 
2011-2016” (Chişinău, 14 octombrie 2011). 
Sumarul compartimentelor tezei. Teza de doctor elaborată cuprinde:  Introducere; 3 capi-
tole, care  conţin 13 subcapitole;  concluzii  generale  şi  recomandări; bibliografia din  227 titluri;         
2 anexe; declaraţia privind asumarea răspunderii; CV-ul autorului. 
În Capitolul 1 „Analiza situaţiei în domeniul răspunderii penale pentru şantaj în ştiinţa 
dreptului  penal”  se  efectuează  o  investigaţie  a  materialelor  ştiinţifice  publicate  în  ţară  şi  peste 
hotare,  dedicate  problemelor  privind  răspunderea  penală  pentru  infracţiunea  de  şantaj,  fiind 
scoase  în  evidenţă  gradul  de  investigaţie  şi  importanţa  ştiinţifică  pe  care  o  implică  studiile  în 
această  materie.  În  acelaşi  perimetru  de  cercetare  sunt  proliferate  unele  puncte  divergente 
referitoare la natura juridică a şantajului şi extorcării, la locul acestora în sistemul infracţiunilor 
din  legea  penală,  lipsa  unanimităţii  în  ce  priveşte  identificarea  unei  soluţii  de  înlăturare  a 
disonanţei dintre conceptul formal şi cel material ale termenului utilizat în denumirea componen-
ţei infracţiunii de la art.189 CP RM – „Şantajul”. În rezultatul cercetării materialelor ştiinţifice  
s-a  putut  constata  problema  ştiinţifică  de  importanţă  majoră,  fiind  formulate  şi  direcţiile  de 
soluţionare a ei. 
Capitolul 2 „Elemente constitutive ale infracţiunii de şantaj: examen teoretic şi practic” 
este destinat investigării obiectului, laturii obiective, subiectului şi laturii subiective a infracţiunii 
prevăzute la art.189 CP RM. În special, în contextul cercetării obiectului infracţiunii de şantaj, se 
reliefează structura bipartită a obiectului juridic special al infracţiunii de şantaj. În urma analizei 
critice  a  opiniilor  doctrinare  au  fost  determinate  valorile  sociale  lezate  în  plan  principal  şi 

---

 
 
15 
 
secundar şi relaţiile sociale aferente acestora, în dependenţă de varietăţile acţiunilor principale şi 
adiacente din cadrul faptei prejudiciabile de şantaj. Tot în perimetrul obiectului infracţiunii a fost 
abordată  victima  infracţiunii  de  şantaj,  categorisită  în:  destinatari  ai  cererii  patrimoniale  şi 
destinatari ai ameninţării. De asemenea, au fost desemnate şi caracterizate cele două categorii de 
obiecte: material (imaterial), principal şi secundar, care apar în conţinutul normativ al art.189 CP 
RM. În planul examinării laturii obiective, se relevă structura faptei prejudiciabile de şantaj, fiind 
evidenţiat caracterul complex al  elementului  material.  În  cadrul  investigării acţiunii principale, 
sunt  sintetizate  trăsăturile  definitorii  ale  cererii  patrimoniale,  iar  în  contextul  cercetării  acţiunii 
adiacente sunt scoase în evidenţă particularităţile celor patru modalităţi normative alternative ale 
ameninţării.  În  rezultatul  cercetării  întreprinse  cu  referire  la  elementele  constitutive  subiective, 
au  fost  prezentate  considerentele  din  care  tocmai  intenţia  directă  este  cea  cu  care  se  comite 
infracţiunea  prevăzută  la  art.189  CP  RM,  iar  scopul  de  cupiditate  este  semnul  obligatoriu  al 
laturii subiective care serveşte ca indiciu de delimitare a acestei infracţiuni de faptele conexe. 
Aspectele teoretice ale elementelor constitutive ale infracţiunii de şantaj au fost amplificate 
cu exemple concrete din practica judiciară a Republicii Moldova, prin acest model de cercetare 
ştiinţifică evidenţiindu-se interpretarea şi aplicarea corectă a normei de incriminare prevăzute la 
art.189 CP RM în cauze concrete, ori, dimpotrivă, fiind scoase în evidenţă unele erori judiciare 
admise la aplicarea răspunderii penale pentru şantaj.  
Capitolul  3  „Elemente  circumstanţiale  agravante  ale  infracţiunii  de  şantaj:  examen 
teoretic şi practic” presupune o analiză a variantelor agravate consacrate la alin.(2)-(6) art.189 
CP RM. Se interpretează semnificaţia juridico-penală pe care o implică fiecare dintre agravantele 
de la alin.(2)-(6) art.189 CP RM, precum şi se justifică, în fiecare caz în parte, raţionamentele de 
agravare  a răspunderii penale. Pentru  a percepe  esenţa, conţinutul, particularităţile şi  condiţiile 
imputării unei sau altei agravante, dar şi pentru a fi scosă în evidenţă aplicarea neuniformă a unor 
semne  calificative  au  fost  aduse  cazuri  concrete  selectate  din  practica  judiciară  a  Republicii 
Moldova.  De  asemenea,  sunt  identificate  acele  variante  agravate  care  situează  şantajul  în 
categoria  infracţiunilor  materiale.  Se  argumentează  că  acţiunile  adiacente  prevăzute  la  lit.c) 
alin.(2)  şi  la  lit.c)  alin.(3)  art.189  CP  RM  au  o  altă  semnificaţie  decât  cea  pe  care  ne-o  oferă 
Plenul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova în Hotărârea nr.16/2005. Sunt scoase în 
evidenţă  lacunele  şi  coliziunile  de  care  suferă  conţinutul  unor  semne  calificative,  iar  pentru 
îmbunătăţirea cadrului incriminator au fost înaintate propuneri de lege ferenda. 
 
 
 

---